613 matches
-
interior embrionul hexacant, prevăzut cu 6 cârlige (fig. 6.27). S-au descris două forme de parazitoză: sălbatică (de pădure) în care gazda primară este lupul, iar gazde intermediare sunt elanul (Alaska, Canada), respectiv coiotul și căprioara (California) și una pastorală în care gazda primară sunt câinii, iar gazdele intermediare oile, caprele, respectiv cămilele în Orientul Mijlociu [11, 12]. b. În stare larvară, agentul etiologic trăiește și se dezvoltă sub forma chistului hidatic în organele unor gazde intermediare (mai frecvent ierbivorele, mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
pleură, trebuie diferențiată mai frecvent de pneumotoraxul spontan, pleureziile para sau metapneumonice, pleureziile neoplazice. EVOLUȚIE, COMPLICAȚII, PROGNOSTIC Evoluția naturală a CHP este către complicații [2-4, 23] (fig. 6.30). Forma silvatică a echinococozei pulmonare este mult mai benignă decât cea pastorală și ca urmare nu necesită tratament, rezolvându-se spontan. Această formă nu cauzează șoc anafilactic și nu produce echinococoză secundară prin rupere. Apariția fistulelor bronșice deschide calea infecției, cu moartea hidatidei și spargerea chistului. Hemoptizia este atât o complicație cât
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
unul predominant agrar-rural până la mijlocul secolului al XX-lea, caracterizat prin practicarea unei agriculturi de slab randament în cadrul unui sistem agricol dominat de marea proprietate seniorială și grevat de condițiile pedoclimatice restrictive. O altă particularitate era dată de viața agro pastorală desfășurată pe coordonatele transhumanței sau nomadismului patoral ori legată de existența oazelor și puținelor cursuri de apă din deșert. De altfel, o parte din aceste trăsături sunt valabile și astăzi, într-o măsură atenuată, în spațiul agro-rural arabofon. Reformele agrare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Revoluție sau de Marea Rebeliune. 24 Totuși, accentul salutar ce se pune asupra rolului convenției și tradiției în scrieri ca acelea ale lui Stoll nu poate rezolva complet problema raporturilor dintre literatură și societate. Chiar și alegoria cea mai obscură, pastorala cea mai ireală, farsa cea mai exagerată pot, dacă sunt îndeaproape cercetate, să ne destăinuiască ceva despre societatea unei anumite perioade. Literatura nu apare decât într-un anumit context social, ca parte & unei culturi, într-un mediu social determinat. Vestita
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
și strălucita dezordine a unei catedrale gotice. *17 Privind, prin analogie, toate artele unei culturi, Spengler vorbite în lucrarea sa Der Untergang des Abendlandes (Decăderea Occidentului), despre "muzica de cameră vizibilă în mobila curbată, în ca merele cu oglinzi, în pastoralele și în statuetele de porțelan ale secolului al XVIII-lea", menționează "stilul Tizian al madrigalului" și se referă la un ..allegro feroce al lui Frans Hals și la un andante con moto al lui Van Dyck". *18 179 În Germania
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
nemijlocit de inspirație creștină, ci ține, mai degrabă, de o etapă în evoluția culturii europene. De altfel, reprezentanții bisericii s-au alăturat societății civile în lupta împotriva poluării și militează pentru păstrarea unui mediu curat. Ilustrativă în acest sens este Pastorala de Crăciun din anul 2013 a Patriarhului Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, intitulată " Nașterea Domnului, bucuria cerului și a pământului", care conține un mesaj ecologist: "Ce transmitem generațiilor viitoare? Binecuvântare sau poluare? Pământ lucrat și sfințit sau pământ degradat și
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Environment?", în The Americqan Journal of International Law, vol. 84, nr. 1, American Society of International Law, 1990. Dancy, Jonathan, "Etica îndatoririlor prima facie", în Peter Singer (ed.), Tratat de etică, Editura Polirom, Iași, 2006, pp. 248-257. Daniel, Patriarhul BOR, Pastorala de Crăciun, 2013, www.ziarullumina.ro/pastorale -de-craciun/nasterea-domnului-bucuria-cerului-si-pamantului. Darwin, Charles, The Descent of Man, Hurst and Co., New York, 1874. Darwin, Charles, The Autobiography of Charles Darwin, Colins, Londra, 1958. Dawkins, Marian, Animal Suffering, Chapman and Hall, Londra, 1981. Delattre
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Law, vol. 84, nr. 1, American Society of International Law, 1990. Dancy, Jonathan, "Etica îndatoririlor prima facie", în Peter Singer (ed.), Tratat de etică, Editura Polirom, Iași, 2006, pp. 248-257. Daniel, Patriarhul BOR, Pastorala de Crăciun, 2013, www.ziarullumina.ro/pastorale -de-craciun/nasterea-domnului-bucuria-cerului-si-pamantului. Darwin, Charles, The Descent of Man, Hurst and Co., New York, 1874. Darwin, Charles, The Autobiography of Charles Darwin, Colins, Londra, 1958. Dawkins, Marian, Animal Suffering, Chapman and Hall, Londra, 1981. Delattre, E., "Rights, Responsabilities, and Future Persons", în
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Historical Roots of Our Ecological Crisis", în Science, 155, 1967, pp. 1203-1207. 180 Jon Cheney, "The Journey Home", în Anthony Weaton (ed.), An Invitation to Environmental Philosophy, Oxford University Press, New York, Oxford, 1999, p. 141 și urm. 181 Patriarhul Daniel, Pastorala de Crăciun, 2013, www.ziarullumina.ro/pastorale-de-craciun/ nasterea-domnului-bucuria-cerului-si-pamantului. 182 John Passmore, Man's Responsibility for Nature, Duckworth, Londra, 1974, p. 123. 183 J. Baird Callicott, In Defense of Land Ethic, State University of New York Press, New York. 1986, pp. 402-403. 184
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
având în vedere că aproape toate au fost comandate de persoane determinate cărora le-au fost și dedicate. Într-o evaluare a lui Isidor, este necesar, prin urmare, să ținem cont nu numai de perspectiva erudită ci și de cea pastorală. BIBLIOGRAFIE Ediții: PL 81-84; PLS 4, 1801-1976; Diferencias, Libro I, Les Belles Lettres, Paris 1992 (C. Codoñer); CChr.Lat 113, 1989 (De ecclesiasiticis officiis: Ch. M. Lawson); Synonimorum de lamentatione animae peccatricis libri duo, ed. J. Fontaine; De natura rerum
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
mai mult sau mai puțin extinse) cu contextul lor sociocultural, evaluând potențialul mediator al creației între teoretic și politic. Într-una dintre dimensiunile sale esențiale, studiul vizează literaturile atipice, central și est-europene, în mod special literatura română. Deosebindu-se de pastorală, cu care e în mod curent confundat, obiectul vizat nu este un gen, ci un model literar - idilicul - având o acoperire empirică heteroclită. Conform ipotezei lui N., la temelia ontologică a idilicului se află tensiunea dintre real și ideal, altfel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
Declanșarea celui de-al doilea război mondial a alimentat la nivelul Bisericii ortodoxe române un curent pesimist de opinie și atitudine. Acest fapt se observă în pastorala elaborată de noul mitropolit al Moldovei, Irineu Mihălcescu, cu ocazia Crăciunului (1939): „Războiul, care este dușmanul păcii, și-a dezlănțuit furia. Țara noastră nu are de împărțit cu nimeni nimic. Dar, când credința și dragostea nu mai încălzesc inima tuturor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
că progresul tehnic al omenirii nu a fost însoțit de o primenire spirituală. Deși consideră deficitul de creștinism o cauză majoră a celui de-al doilea război mondial, Nicolae Bălan identifică o latură terapeutică în conflictul abia început; astfel, în pastorala elaborată cu prilejul Crăciunului 1939, mitropolitul Ardealului apreciază că războiul trebuie utilizat ca „un mijloc de ispășire” și ca „un mijloc de îndreptare și curățire”. Deficitul de creștinism constituie și ideea principală a pastoralei alcătuite, cu același prilej, de episcopul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
în conflictul abia început; astfel, în pastorala elaborată cu prilejul Crăciunului 1939, mitropolitul Ardealului apreciază că războiul trebuie utilizat ca „un mijloc de ispășire” și ca „un mijloc de îndreptare și curățire”. Deficitul de creștinism constituie și ideea principală a pastoralei alcătuite, cu același prilej, de episcopul Ghenadie al Buzăului. Episcopul Andrei al Aradului descoperă sursa conflictului în acumularea unor puteri nebănuite de către ființa umană, puteri utilizate mai mult în scopuri distructive: „Cu adevărat omul a ajuns să pună stăpânire pe
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
aceea, proclamația generalului Ion Antonescu a determinat adeziunea totală din partea Bisericii ortodoxe române. Cele două priorități - redobândirea teritoriilor pierdute în vara anului 1940, restaurarea creștinismului și a civilizației în întregul spațiu de la est de Prut - sunt reluate și legitimate în pastorala patriarhului Nicodim Munteanu, elaborată la puțin timp după proclamația către țară a generalului Ion Antonescu: „Țara noastră e în război cu neamul celor fără de Dumnezeu. Cu drept cuvânt Conducătorul Țării a numit acest războirăzboiul sfânt; căci în el se urmărește
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
Rusie în cuibul tuturor fărădelegilor, în cuibul tuturor acelora care au declarat război lui Dumnezeu, a tuturor acelora care urmăreau să împrăștie în toată lumea groaznica lor otravă sufletească”. Dacă în proclamația generalului Antonescu ambele priorități erau considerate la fel de importante, în pastorala patriarhală se observă deplasarea interesului pe a doua prioritate. Astfel, românii fac parte din „oștirea sfântă a lui Dumnezeu” și au datoria de a purta „lupta cea sfântă, cu scopul final de asigura „biruința Crucii” . Expresiile de mai sus, precum și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
din „oștirea sfântă a lui Dumnezeu” și au datoria de a purta „lupta cea sfântă, cu scopul final de asigura „biruința Crucii” . Expresiile de mai sus, precum și altele („luptătorii crucii”, „întărire sfântă”) denotă reactualizarea fidelă a limbajului specific cruciadelor medievale. Pastorala dedicată „războiului sfânt” este interesantă și din alt punct de vedere: până la 22 iunie 1941 patriarhul Nicodim a operat o distincție clară între „războiul de cucerire” sau ofensiv (condamnat de Biserică) și „războiul de apărare” (necesar și aprobat de Biserică
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
ierarhilor și teologilor, pe de altă parte. Această flexibilitate practicată în mod excesiv nu poate demonstra decât lipsa unor repere ferme, nesiguranță, chiar teamă în atitudinea față de domeniul mundan. Lozinca „războiului sfânt” este preluată de mediile ortodoxe, fiind popularizată prin pastorale, cuvântări, conferințe, articole publicate în revistele teologice. La o săptămână după declanșarea războiului antisovietic, mitropolia Moldovei trimite o serie de indicații către protoierii prin care se solicită preoților „să propovăduiască pretutindeni și necontenit războiul sfânt și să se roage dimpreună
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
teologice. La o săptămână după declanșarea războiului antisovietic, mitropolia Moldovei trimite o serie de indicații către protoierii prin care se solicită preoților „să propovăduiască pretutindeni și necontenit războiul sfânt și să se roage dimpreună cu credincioșii pentru izbândă”. Într-o pastorală de la sfârșitul anului 1941, episcopul Emilian al Argeșului menționează „lupta pentru Sf. Cruce și desrobirea fraților noștri de sub stăpânirea păgânilor”. Cu același prilej, mitropolitul Tit Simedrea al Bucovinei elaborează o veritabilă pastorală de justificare a „războiului de la răsărit”. După ce argumentează
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
roage dimpreună cu credincioșii pentru izbândă”. Într-o pastorală de la sfârșitul anului 1941, episcopul Emilian al Argeșului menționează „lupta pentru Sf. Cruce și desrobirea fraților noștri de sub stăpânirea păgânilor”. Cu același prilej, mitropolitul Tit Simedrea al Bucovinei elaborează o veritabilă pastorală de justificare a „războiului de la răsărit”. După ce argumentează caracterul „drept” al războiului purtat de România, mitropolitul Tit insistă asupra caracterului de „război sfânt”: „Dar războiul nostru este mai mult decât un război drept și îngăduit: este un război sfânt întocmai
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
de Ștefan cel Mare împotriva Turcilor; (...)este războiul de dezrobire a Bisericii creștine din țările robite de bolșevici și mai este încă războiul purtat pentru curmarea celei mai crâncene prigoane dezlănțuite vreodată împotriva creștinilor”. Trimiteri la „războiul sfânt” apar în pastoralele elaborate în anul 1942 de către episcopii Policarp al Cetății Albe-Ismail, Ghenadie al Buzăului, Veniamin al Caransebeșului și Efrem al Chișinăului. De acum înainte, logica dihotomică devine principalul instrument cu care operează mediile ortodoxe pentru a decripta noile realități interne și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
episcopia Aradului, raport ce înfățișează activitatea secției respective pe anul 1941: „Știm că de data aceasta la Răsărit se dă lupta între armatele Crucii și cele ale negării acestui semn sfânt și biruitor. Sunt în luptă Hristos cu Antihrist...” În pastorala elaborată cu prilejul Crăciunului, episcopul Partenie Ciopron al armatei se axează, în principal, pe teoretizarea celor două lumi antagonice, după cum rezultă din fragmentul următor: „Două lumi stau față în față. Una, din care avem cinstea să facă parte și țara
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
lume” întruchipează răul desăvârșit, comunicarea și compromisul dintre cele două „lumi” fiind excluse. Așadar, insistența deosebită pe restaurarea creștinismului și civilizației în teritoriul controlat de Uniunea Sovietică explică adeziunea Bisericii ortodoxe române la continuarea războiului dincolo de Nistru. Într-o altă pastorală, din 1942, Nicodim Munteanu face o afirmație interesantă: „De aceea noi - poporul întreg - trebuie să ne unim ca unul și să ducem până la sfârșit sfânta luptă de nimicire totală a dihăniei de la răsărit(...) Dumnezeu a îndrumat pe Conducătorul Țării noastre
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
german și, cu armatele împreunate, să pornească sfânta cruciadă împotriva bolșevismului distrugător”. Identificarea Bisericii ortodoxe române doar cu prioritatea redobândirii Basarabiei și nordului Bucovinei nu ar fi generat pronunțarea favorabilă a patriarhului pentru continuarea războiului dincolo de Nistru. De aceea, în pastorala din 1942, patriarhul Nicodim atenționează credincioșii ortodocși asupra următorului „îndemn vrăjmaș” utilizat de adversari pentru a induce atitudinea defetistă în rândul populației: „Dintre acestea, cel pe care îl folosesc acum mai mult, este vorba că de ce adică noi Românii să
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
iunie 1941, între „războiul de cotropire” și „războiul de apărare”: dacă primul tip de război este „urâciune înaintea lui Dumnezeu”, al doilea tip este „nu numai îngăduit, ci chiar poruncit de Dumnezeu”. Această distincție era realizată, în termeni identici, în pastorala patriarhală elaborată la scurtă vreme după declanșarea celui de-al doilea război mondial. Justificarea „războiului de apărare” se explică prin faptul că frontul militar se apropia vertiginos de România, armata română adoptând poziții defensive. Preocupat de organizarea postbelică a lumii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]