963 matches
-
ceramică, cerul - cu care uneori dialoghează prin crengile copacilor... Am revăzut cu aceeași încântare „Casă la țară”. Mi s-a lipit de suflet! Cum mai scrisesem, această casă obosită, cu fațada din vremuri mai vechi, cu peretele scorojit, cu o patină a timpului care ar trebui să indispună, deși nu se întâmplă astfel. Sub modestul umbrar de frunze și ciorchini, ușa de lemn vopsită în albastru , cu nuanțe, cu degradeuri și cu clanța ruginită, stă închisă. Fereastra cu obloane albastre stă
O NOUĂ EXPOZIŢIE DE PICTURĂ A LIANEI SAXONE-HORODI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346789_a_348118]
-
noastre nu sunt cu nimic mai prejos de cea a limbii franceze, din care fluviul lingvistic românesc s-a alimentat selectiv până la refuz, atunci când a fost nevoie ca golurile să fie umplute. Ușoara ei asprime aproape lusitană, păstrează ceva din patina idiomului geto-dac, iar sporovăiala specific românească, plină de înțelepciuni aforistice și de veselă spontaneitate, o fac egală în sonorități cu incantațiile melodice ale italienei și spaniolei. Afinitatea ei firească față de nou, față de tehnicitate, și repeziciunea cu care adoptă toate neologismele
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
un fel de halat de culoarea vântului turbat pe care trebuie să-l îmbrac cu nasturii-n spate. Apoi mă trimite să îmi fac o radiografie la plămâni... Desigur nu pe picioarele mele, ci tot pe rotile... Nu, nu pe patine cu rotile! De data asta într-un scaun cu rotile împins de o bătrânică... Atât de bătrânică încât îmi vine să cred că o fi vreo soră medicală uitată de Abel Tasman pe aceste meleaguri. Dar să știți că... împingea
CUM POŢI SĂ FACI O PNEUMONIE DE VARĂ de STANLEY PATOOTY JR. în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345266_a_346595]
-
Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 819 din 29 martie 2013 Toate Articolele Autorului Dragul meu prieten, George, Iubit român cu suflet de frate... tot răscolind în lăcrița de zestre a dulcilor amintiri, am găsit un caiet îngălbenit de patina timpului și când l-am deschis au căzut câteva petale de trandafir care-și păstraseră, spre surprinderea mea, culoarea de roșu-închis. Extraordinar! Le-am simțit aroma îmbătătoare și ca prin farmec în fața ochilor mi-a apărut copilul care stătea sub
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
cu succes și la noi în țară, mai ales în podgoriile din Moldova, Vrancea și aici în Dobrogea la Murfatlar, Niculițel sau Ostrov, unde s-a aclimatizat foarte bine. Fiecare a ridicat paharul cu licoarea alb-gălbuie, peste care se așezase patina timpului. Bărbații clătinau paharul și-l miroseau, de parcă erau într-un concurs la o degustare de vinuri și nu la o masă prietenească de despărțire. Femeile, mai puțin încântate de calitatea vinului, nefiind cunoscătoare, ci doar băutoare de ocazie, închinară
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376805_a_378134]
-
de câte ori intrăm sau ieșeam pe poarta școlii că profesoară, ori când îmi aruncăm privirile pe fereastră. În fața școlii, pe acea străduța foarte strâmta. În centrul orașului Cluj, se află bisericuța “Bob” pe al carui gard din zid gros și purtând patina vremii, era o plăcuță comemorativa. Pe ea stă scris că la această biserică, Veronica și Ștefan Micle au fost cununați de preotul Ioan Pamfil, în data de 7 august 1864. Și de câte ori nu m-a purtat gândul pe firul vieții
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
Purdescu, Doruri din alt timp (Tracus Arte, București, 2016) cuprinde, într-o prezentare bilingvă, româno-engleză, versuri încărcate de nedisimulate accente romantice ilustrând profundele năzuințe ale unui suflet aflat perpetuu în căutarea idealului. Adeseori nebănuitele meandre ivite pe parcursul vieții aduc și patina obscurității, sublimată estetic în poezii ce exacerbează sensibilitatea, adeseori pe fondul unor neîmpliniri reamintite constant. Întregul ambient natural consonează cu frământările interiorului poetic. Amenințarea spectrului solitudinii apasă asupra fiecărui poem, aparentele detașări nefăcând, paradoxal, altceva decât să nască noi și
PARADIGMA NELINIȘTII CREATOARE DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378082_a_379411]
-
de la munteˮ (pe care frumos o evocă în paginile sale o altă româncă stabilită în Țara Arțarilor, Milena Munteanu). Coborâm apoi, alături de Elena Buică și familia sa, în America Centrală și de Sus, vizitând Cuba, Republica Dominicană și statul Hawaii. Cu aceeași patină a călătorului insațiabil, dornic să vadă totul, să simtă emoția descoperirii milioanelor de universuri umane subsumate marelui nostru univers, Elena Buică descrie câteva dintre drumurile sale europene. Cititorul vede prin ochii autoarei, Grecia (cu Meteora, Salonicul), Spania (cu Granada, Toledo
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
de câte ori trânta devine mai aprigă cresc și când scad uneori plecările sunt atât de dureroase încât tabloul lor se strânge într-un punct măcar din cremene să fie să întâlnească celălalt punct de fugă... să înțeleg cândva sau acum de ce patina lui, a timpului, a zgâriat suprafața apei înghețate oricum într-o lume a superficialității afișată grosier de oglinzile artificiale ale oamenilor aud foșnetul timpului alături de mine mă ridic pe verticala formei în care continui să-mi port punctele și așchiile
ANIVERSAREA UNEI NAŞTERI SAU A UNEI PLECĂRI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376764_a_378093]
-
urma să văd cu ochii mei exponatele din acel muzeu era realizată din lemn. Gardul propriu-zis, ajungând aproape de nivelul pieptului meu, era susținut de un fundament puternic de piatră și beton, înalt până aproape de genunchi. Între stâlpii de lemn cu patină bucovineană, fibre încrustate artizanal, din aceleași arhaice esențe silvane, continuau împrejmuirea spațiului consacrat, conferind privirilor însetate de inedit grația verticalității cosmetizate a razelor heraldice, moștenite genetic de un neam iubitor de simbolistică solară. Coborâsem din mașină la câțiva pași dincolo de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
din Roma, acum două mii de ani. Cursivitatea și bogăția ei nu sunt cu nimic mai prejos de cea a limbii franceze, din care fluviul lingvistic românesc s-a alimentat selectiv până la refuz. Ușoara ei asprime, aproape lusitană, păstrează ceva din patina idiomului geto-dac, iar sporovăiala specific românească, plină de înțelepciune și de veselă spontaneitate, o face egală în sonorități cu incantațiile melodice ale italianei și spaniolei. Afinitatea ei firească față de nou și repeziciunea cu care adoptă toate neologismele de ultimă oră
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
lopată Și la plug trag cabaline. Nu-i vreo cale înfundată Nici pe-asfalt și nici pe șine, Dar nici casă-amenințată De nămeții din rovine! Zăpada e strânsă toată Și se circulă prea bine, Gheața este măturată Și străluce sub patine. Viața nu-i amenințată De vreun țurțur ce se ține Chiar de streașina plecată Sub mari sloiuri cristaline. Dar, din minte-ntunecată, Un alt val de viscol vine Să asmută grup și gloată Cu denunțuri libertine. Așa pune iarna, iată
IARNĂ SENSIBILĂ (!) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371695_a_373024]
-
din cameră, pe fereastra deschisă, odată cu aerul de încremenire, lăsând loc suflului proaspăt ozonat ce năvălește pe aceeași fereastră și aromelor de căldură și de rășină ce se revarsă din sobă. Spiritul casei infiltrat în inima lucrurilor dăruie încăperii o patină de ,,vino încoace” care mă cucerește imediat și mă invită la o seară tihnită, răsfoind pagini cu amintiri la gura sobei. După ce mă schimb ies din casă cu dorința de a merge la mama, nerăbdătoare să o îmbrățișez după lunga
UNIVERSUL UNDE MĂ SIMT O PRINȚESĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379258_a_380587]
-
uscat. Pe vitrina din colț într-un vas de lut , mama a pus câteva crenguțe verzi de vâsc. Se obișnuiește astfel pe la noi, în preajma Crăciunului să se pună în casă vâsc. Se spune, că îndepărtează spiritele rele. Atmosfera simplă cu patină ancestrală de tradiție și credință mă transportă în anii copilăriei, când eram eu însămi parte integrantă a acestui mic univers al satului meu. Îmi părea în concepția mea de atunci o lume prea mare pentru mine, căreia jinduiam să-i
UNIVERSUL UNDE MĂ SIMT O PRINȚESĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379258_a_380587]
-
nu-i ca altădată, nici romantic, nici frumos. . . Doamne, unde-i bucuria, zarva mare a pierit, Ea-mi umplea Copilăria, strigam: ,, Iarna a venit!”. Când ningea întâia oară, toți copii chiuiau, Era mare sărbătoare, săniile își scoteau. Tata, îmi făcea patine dintr-un lemn și un balot, Se mira lumea de mine, când le arătam ce pot! Sus pe deal la Burduhosu, la biserică apoi, O făceam pe șmecherosu, când aveam patine noi. . . Schiuri, mai întâi din doage, dintr-un poloboc
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
Era mare sărbătoare, săniile își scoteau. Tata, îmi făcea patine dintr-un lemn și un balot, Se mira lumea de mine, când le arătam ce pot! Sus pe deal la Burduhosu, la biserică apoi, O făceam pe șmecherosu, când aveam patine noi. . . Schiuri, mai întâi din doage, dintr-un poloboc stricat, Iar apoi de la Zvâncescu, Zakopane-am cumpărat! Citește mai mult CÂND SE PIERDE SĂNĂTATEAIarna-i încă instalată, geru-i aspru și tăios,Însă, nu-i ca altădată, nici romantic, nici frumos. . .Doamne, unde
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
nu-i ca altădată, nici romantic, nici frumos. . .Doamne, unde-i bucuria, zarva mare a pierit,Ea-mi umplea Copilăria, strigam: ,, Iarna a venit!”. Când ningea întâia oară, toți copii chiuiau,Era mare sărbătoare, săniile își scoteau. . .Tata, îmi făcea patine dintr-un lemn și un balot,Se mira lumea de mine, când le arătam ce pot!Sus pe deal la Burduhosu, la biserică apoi,O făceam pe șmecherosu, când aveam patine noi. . .Schiuri, mai întâi din doage, dintr-un poloboc
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
Era mare sărbătoare, săniile își scoteau. . .Tata, îmi făcea patine dintr-un lemn și un balot,Se mira lumea de mine, când le arătam ce pot!Sus pe deal la Burduhosu, la biserică apoi,O făceam pe șmecherosu, când aveam patine noi. . .Schiuri, mai întâi din doage, dintr-un poloboc stricat,Iar apoi de la Zvâncescu, Zakopane-am cumpărat!... XXII. STELUȚE DE GHEAȚĂ, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 762 din 31 ianuarie 2013. E aspru gerul, ca-n Gerar. Privesc steluțele
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
Nu mai văd. Revăd. Marele psihiatru întinde mîna spre Johnnie Walker, mă privește amuzat-hipnotic și toarnă. Cele două pahare par, în lumina candelabrului, doi bulgări chiar atunci, în fața noastră, savant-cristalizați. Clipa mi se impune ca privilegiu. Totul, aici, e copleșitor, patină veche, boierească, o boierie care a fost doar a Iașului, irepetabilă, cărțile, tablourile statuetele, candelabrele odăilor, cu lumina lor de sfîrșit de mileniu, cîinele tolănit la picioarele noastre, ascultîndu-ne și părînd chiar că înțelege, și iară și iarăși tablourile. O
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mult nici mai puțin, că-i aparțin. Iasno? 9 aprilie Peisaj. Duminică: porțiunea din bulevard interzisă vehiculelor. Perechi tinere, superbe, de mînă. Un tuciuriu mic, pe trotuar, turcește, cu trei sute de lei în mîna-ntinsă. Băieți și fete vîjîind pe negre patine hiperelegante. Pictori și sculptori de duminică, etalîndu-și produsele lîngă bordură. Famelii din Ciurchi, din Copou, din Frumoasa. Cîini. Ce mai, Ulița Mare! Totul subt bronzul pururi înțelegător al primarului de altădată, voltaireanul Pogor. Madame de Staël, pe la 1800: " Nimic nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
generoase arhitectural, celor două segmente de pinacotecă fondatoare, universală și națională, dar nebeneficiind, ca în cazul Capitalei, de o regîndire muzeală strictă. Mai mult, deteriorările progresive ale construcției întrețin de o bună bucată de vreme un aer de nemeritată sordidă patină. Ceva însă se arată din ce în ce mai pregnant probator pentru relieful în continuă primenire al artelor ieșene. De vreo treizeci de ani, într-un spațiu destinat cu totul altor activități, a fost improvizată (iarăși improvizație) o galerie de artă care, împotriva vicisitudinilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
colectivă, lineară, o procesiune făcută pentru un anumit public. Participanții au un comportament „special”, definit prin costumare, mascare, dans, defilare, muzică, purtarea unor anumite Însemne și a altor elemente dramatice. Aceștia sunt formații muzicale, dansatori, saltimbanci, actori costumați, persoane pe patine, bicicliști, oameni care defilează cu animale... (D. Lawrence, 1967, p. 125) Definițiile de mai sus dezvăluie dificultatea fixării unor note specifice imuabile și a unor granițe absolute. Dacă eliminăm opoziția religios vs laic, (mai ales militar), procesiunile și paradele se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
în dialect inspirată din viața aromânilor, publicată în revista „Deșteptarea”. A realizat, de asemenea, transpuneri din Eminescu (Luțeafirlu și alte poeme eminesciene pri grailu armânescu, 1980, Poezii, 1988, în colaborare), remarcabilă fiind mai ales versiunea aromână a Luceafărului, cuceritoare prin patina ei lexicală arhaică, ce trimite la cronicari. SCRIERI: Cerc vicios, București, 1945; Fânarea al Diogen (Lampa lui Diogene), pref. Hristu Cândroveanu, București, 1985. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 106-107; Hristu Cândroveanu, Ioan Cutova, UVPA, 427-429. Hr.C.
CUTOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286613_a_287942]
-
barcă? Vincent îi transmisese Charlottei gustul crochiurilor publicistice și o îndemnase să le colecționeze decupând din ziare acele reflexe efemere ale realității. Cu timpul, credea el probabil, aveau să capete cu totul alt relief, ca obiectele de argint colorate de patina veacurilor. Într-una din serile de vară îmbibate de răsuflarea înmiresmată a stepei, ne-a smuls din visare replica unui trecător de sub balconul nostru. - Ba nu, jur că au spus la radio: a ieșit în spațiu! Și o altă voce
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
prima dată despre un oarecare Marcel Proust, „apropo, era văzut jucând tenis la Neuilly, pe Bulevardul Bineau”, ni-l imaginam pe acel dandy cu ochi mari, languroși (bunica ne arătase fotografia lui) printre izbe! Realitatea rusă se întrezărea adesea sub patina delicată a vocabulelor noastre franțuzești. Președintele Republicii nu scăpa de ceva stalinist în portretul pe care i-l schița imaginația noastră. Neuilly se popula cu colhoznici. Iar Parisul care ieșea încet din apă purta în el o emoție foarte rusească
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]