792 matches
-
la patinoar! Bine, dar lacrima mea va avea luciul atât de drag al gheții, aerul rece Îmi va aminti mereu de zilele când Îl inspiram cu lăcomia unui avar care Își strânge banii... Dacă mă voi duce câte puțin la patinoar și voi vedea cum se bucură dușmanii și cum mă aplaudă, când voi simți chemarea aceea tainică a gheții, oare ce voi face? Dacă nu va Învinge rațiunea, voi cădea definitiv. Și rațiunea dictează voinței. Trebuie să am voință să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Dar s-a sfârșit! Și de data asta definitiv! Urlați, zbierați gânduri strivite, vi s-a dat iubiri ca să simțiți mai bine cât sunteți de nenorocite, cât sunteți de lovite de viață. S-a sfârșit! Nu mă mai duc la patinoar, nu aș putea rezista văzându-l pe Petre vesel și sănătos, când eu sunt bătută din toate părțile, alungată și bolnavă de dorul lui. Dacă Petre nu mai vine la mine, eu nu trebuie să mai Încep să umblu după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
noi, Petre drag, inima mea va bate totdeauna când Îmi voi aminti de acel gest timid și nespus de minunat când te-am sărutat. Tu ai uitat de mult, Petre, nu-i așa? 30 octombrie 1961 (luni) Duminică se deschide patinoarul. În mine se zbate pe de o parte o bucurie imensă, care ar vrea să evadeze și să strige, pe de altă parte o tendință de frânare a acestei porniri nebune. Gheața... Nebunia amețitoare a gheții... De câte ori nu i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Petre, mă auzi, ești atât de departe... Și totuși tu trăiești În mine, degeaba Încerci să mă minți, tu ești acela pe care Îl simt, pe care Îl iubesc nespus de mult! 8 noiembrie 1961 (miercuri) Am fost alungată de la patinoar. E groaznic. Mă dusesem seara cu Șerban și câțiva băieți din echipa de juniori a lui Petre și paznicul m-a cunoscut, și totuși m-a alungat. Sunt uimită, dar sunt În același timp mâhnită adânc, toți Încearcă să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
aminte că m-a Înnebunit atunci un gest pe care 1-a făcut Petre la ștrand: a așezat cu grijă hainele lui și ale femeii. În asta eu vedeam simbolul tuturor virtuților! Ce stupid! Acum o săptămână, ducându-mă la patinoar, mă plimbam singură pe gheață, gândindu-mă cu regret la sfârșitul patinajului meu de performanță, prin intrigile reușite ale dușmanilor mei, care au culminat cu compunerea lotului R.P.R., În care eu nu figurez. Propriu-zis, nu este o nenorocire, eu iubesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Șerban că nu Îl poate suferi pe Marin. Deci, inconștient, vreau să mă smulg de el. Dar ce m-am legat cumva de Marin? Nu mă atrage perspectiva. Dar cu câtă nerăbdare aștept să mă duc mâine la public la patinoar, În speranța de a-l vedea pe el. Ei, de fapt, trebuie să mă Înțeleg și pe mine. M-am lovit eu Însumi foarte mult, să las de data aceasta inima să bată pentru cine va dori ea. Eu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
câte cuvinte de liniștire! Fane, săracu’, a suportat de la mine insulte bune de tot, pentru că m-a adus acasă, eu voiam să mă mai plimb singură. Astăzi, două inimi au bătut alături de inima mea. Ieri, am venit cu Marin de la patinoar pe jos până acasă și am continuat discuția Începută și În casă. Aurora, trebuie să fii hotărâtă. Lasă-i pe ei acolo unde sunt, cu mâncătoriile și cu intrigile lor, tu desprinde-te de tot de lumea lor, creează-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Eram, pot spune fără ocol, disperată. Prevedeam niște chinuri Îngrozitoare. Îmi stăpâneam cu greu lacrimile. Dar nu plângeam, ci stăteam și priveam la ei, uneori mai făceam pirueta himmel, dând la iveală suferința mea de nedescris. Când au Început evacuarea patinoarului, el a plecat Înainte cu Nela, nici nu s-a uitat la mine, ba chiar au mai făcut o piruetă Înainte de a ieși. Ce era să fac? Viața mea, dorul meu, speranța mea plângeau Împreună, era o amărăciune apăsătoare, eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cel de la public. De ce sunt atât de Încordată? Oricât, nu cred că merită marea mea dragoste o persoană care mă laudă din cale-afară, cum face acesta. Ei, dar ce să-i faci? Tulburări de vârstă! Azi, trecând În tramvai spre patinoar, l-am văzut pe Petre mergând spre Dinamo. M-am uitat lung după el, așa cum urmărești drumul de foc al unei stele căzătoare. Ce mult l-am iubit! 15 iulie 1962 (duminică) Patru luni de când n-am scris! Ce interesant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
e În spital și el profită de asta pentru a se plimba cu toate damele. Te uimești tu, cea care ai scris Înainte? Eu iubesc acum muntele și un om. Sunt studentă. Sunt mai poetă ca oricând. Și mâine Începe patinoarul. Ce să mai scriu? Că poate nu voi mai ieși Întreagă din sezonul ăsta? Ei și? Că am așteptat un telefon cu sufletul la gură două zile la rând, cu toate că știam că puteam patina. Telefonul nu l-am primit. Pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
simt, de-abia acum, lipsa lui. Eu, În nopțile acelea, te-am iubit mult. Poate prea mult. Te-am vrut tot al meu și prin asta am greșit. Acum tu ai plecat. Eu, din nou, am intrat cu stângul la patinoar. M-au dat iar afară. Noroc că acum sunt vaccinată În această direcție. Studiez și (Începând de mâine, sper) mă antrenez. Sâmbăta și duminica vor fi zile de calvar. Pioletul meu cel nou mă privește Întrebător: când vom pleca? Va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
albastru, a urcat pe munte și a iubit piscurile, a urcat pe munte și a iubit oamenii Întâlniți În cale. A fost o metamorfoză, o descoperire a adevăratului meu fond sufletesc, ce fusese zdrobit de Împrejurările tragice ale vieții pe patinoar. Și dacă azi am reușit să elimin Încet-Încet din suflet imaginea lui Mircea, totuși el e singurul care va rămâne ca un fel de prim ghid al sufletului meu spre frumos, spre culoarea albastră a cerului și a iubirii. Cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
apropiem și noi de vitrina cu cărți. Luăm fotografia În mână. O privim. O descriem. Iat-o: ATENȚIE! Se scanează imaginea de la p. 433 Fotografia este În alb-negru; predomină staticul dat de prim-planul unei suprafețe lucioase (e gheața unui patinoar), pe care alunecă piruetând o siluetă; perspectiva statică o arată ca pe o figură desenată, o păpușă dansând pe gheața sidefie, având piciorul drept (imaginea surprinde partea dorsală a personajului) Întins perfect (e puțin cam scurt, cu acea Îngroșare vizibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
hoinăreală. Călătorești. Întâi te zgâiești la o broască din lacul 23 August pe care Încerci să o lovești cu cărămida și pe urmă asiști la un meci de hochei pe iarbă dintre I.O.R. și METALOGLOBUS pe terenul din spatele Patinoarului Artificial, tot 23 August. Te gândești la Tulea, pe care toți au poreclit-o Indonezia pentru că este neagră ca o cioară, și la castana pe care ți-a tras-o. Puh! Te mai doare și acum. Lasă, că o prinzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
se dovedea a fi totdeauna reușita unei aruncări libere, necontrolate, cea mai ușoară urmă de ambiție, constrângere sau presiune strica tot, făcea piatra să rateze - și, în mod surprinzător, era din nou acolo: „Good shot! Well done!“. Tata stătea pe patinoarul situat sub Grand Hotel cu o șapcă modernă cu cozoroc pe cap și cu ștergătorul în mână. Pe genunchiul drept al pantalonilor bufanți își legase un prosop. Pe fața lui stăruia o liniște grea - și arăta de parcă ar fi atins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cu rânjetul lui, abia atunci semănând într-adevăr cu James Dean, când și-a atârnat o țigară care se numea „stop“ în colțul gurii, la gelaterie. Și din nou am plecat iarna în munți, am locuit la Grand Hotel deasupra patinoarului și tata patina în spatele pietrelor pe suprafața ca oglinda. Era zgomotul ăla specific când așeza piatra și izbucneau strigătele când lovea; un staccato puternic „up, up, up, up“ sau sunetul prelung și întunecat „down, down!“, în timp ce tata încă mai plutea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și noii domni aveau tălpi de crep la pantofi, genunchiere, iar căciulițele lor erau împodobite cu șiruri întregi de insigne ale cluburilor de la cele mai diverse turnee. Tata era numărul 4, skip-ul echipei, mergea și după vacanța de vară la patinoarele din munți împreună cu coechipierii; erau toți domni, toți aveau firme proprii, proveneau din cercurile lui A., în care tata era cunoscut de ani de zile. Se hotărâră să construiască un patinoar acoperit ca să-și satisfacă ambiția și hobby-ul. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
skip-ul echipei, mergea și după vacanța de vară la patinoarele din munți împreună cu coechipierii; erau toți domni, toți aveau firme proprii, proveneau din cercurile lui A., în care tata era cunoscut de ani de zile. Se hotărâră să construiască un patinoar acoperit ca să-și satisfacă ambiția și hobby-ul. La acest proiect deținea și tata un pachet de acțiuni, ca să nu depindă de intemperii și să poată juca de toamna devreme până primăvara târziu, mai ales că, mai nou, concursurile se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Hackler achiziționase în oraș un teren mare de construcții, care se afla pe un loc ușor înălțat. De acolo puteai privi peste acoperișurile și grădinile orașului vechi la șirurile munților Jura și, dacă te uitai într-o parte, vedeai jos patinoarul acoperit în care, de la începutul toamnei și până primăvara, se auzeau pucurile ciocnindu-se. Acolo ar fi vrut să-și aibă și el echipa, doar era mai îndreptățit să facă parte din acel cerc decât W., și acest lucru ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și în fața ghidonului se învârtea roata. Nu prea era circulație, o liniște de duminică se lățea pe câmpuri, împrejmuind grădinile și casele care se ascundeau în spatele tufișurilor și deveneau ostile și respingătoare când ne angajam pe ultima porțiune abruptă de la patinoar, obligați să ne ținem bine în șa până sus, la vila lui Hackler. Ne oprirăm gâfâind în fața casei, cuprinși de o ezitare neașteptată. Nu se cuvenea să dai buzna neanunțat într-o zi de duminică și, în afară de asta, nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
fabricii de mașini-unelte. Pe atunci a trebuit să înghită aroganța celor doi frați. Dar acum purta un costum fin, ținea în mână paharul de cristal în care era un Single Malt de culoarea turbei: nu-l primiseră în club, deși patinoarul putea fi văzut din vila lui; în ciuda perspectivelor financiare oferite, nu l-au acceptat în team. W. nu a reușit să-i deschidă ușa societății din A. la care era afiliat și „Oha“, cel ce sta în fața lui; măsurându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
france din Orașul-Lumină. E demn de interes, deși eclectic, sincretismul lui Otto Julius Manntoifel, al cărui sanctuar cu Multe Muze din Postdam Îmbină casa-Încăpere, scena giratorie, biblioteca circulantă, grădina de iarnă, impecabilul grup sculptural, capela evanghelică, chioșcul sau templul budist, patinoarul, fresca murală, orga polifonică, casa de schimb, vespasiana, baia turcească și budinca. Oneroasa menținere a acestui edificiu multiplu a provocat vinderea lui la licitație și demolarea de rigoare, aproape În continuarea sărbătorii care i-a Încununat ziua inaugurării. Să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Mi amintesc de una dintre vacanțele de iarnă pe care o așteptam cu speranța că mi se va îndeplini un vis al meu, mai vechi. Îmi doream tare mult o pereche de patine pentru că în orășelul nostru se deschisese un patinoar și unii copii mai înstăriți primiseră deja de la părinții lor aceste minunate obiecte. Părinții mei îmi tot promiteau că dacă voi învăța bine și voi fi ascultător, cine știe, poate Moș Crăciun le va veni în ajutor, dăruindu-mi în locul
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
două Încăperi cu pereți adevărați, cealaltă aparținându-i lui Robin Cooper-Clark. Când dau buzna ca să protestez, găsesc biroul lui Rod gol, dar mă opresc câteva minute ca să admir priveliștea de la fereastra care acoperă un perete Întreg. Imediat dedesubt se află patinoarul Broadgate, o farfurie Întinsă de gheață amplasată Între turnuri de oțel și beton așezate În zigzag. La ora asta, nu e nimeni, doar un patinator singuratic, un bărbat Înalt, brunet, cu un hanorac verde, care pare să deseneze opturi, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
când Îmi spuneai că ai mereu așa de multe lucruri de ținut minte. Jack xx De la: Kate Reddy Către: Jack Abelhammer Nu tocmai fierbinte și relaxantă. E Încă frig aici - de dimineață am trecut pe lângă un tip care patina pe patinoarul de lângă intrarea În clădirea unde lucrez; făcea niște cercuri și Întoarceri foarte mișto ca și cum și-ar fi scris numele pe gheață. Sau chiar pe al altcuiva: ce romantic! Bine intuit cu filmul altfel. Cea mai mare parte a trupului meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]