500 matches
-
în 1992, Vallance et al. au depistat concentrații ridicate de ADMA la subiecții cu IRC terminală. Ei au formulat ipoteza că ADMA s-ar acumula în această situație din cauza reducerii excreției sale renale și că ea ar putea contribui la patogeneza hipertensiunii arteriale și a aterosclerozei uremicilor, prin inhibarea sintezei de NO. Studii ulterioare au confirmat prezența unor concentrații foarte ridicate de ADMA la pacienții cu insuficiență renală cronică [Schmidt et al., 1999; Kielstein et al., 1999; Anderstam et al., 1997
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
grup de 225 de subiecți cu IRC terminală. Concentrația plasmatică a ADMA, cel mai important inhibitor endogen al NOS, este crescută la pacienții cu IRC, începând din stadiile precoce ale bolii. Acest fapt ar putea avea implicații importante pentru înțelegerea patogenezei și tratamentul complicațiilor cardiovasculare din IRC. Administrarea de donatori de NO s-ar putea dovedi în viitor o resursă terapeutică utilă pentru prevenirea aterosclerozei la acești pacienți.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
diabetului zaharat de tip II, în prezent apărând ca fiind cea mai frecventă cauză de afectare hepatică în lumea occidentală [54,77,78,82-86]. Leziunile histopatologice includ steatoza, inflamația, degenerescența balonizantă, fibroza, cu expresie variabilă în NAFLD, NASH sau ciroză. Patogeneza implică depunerea de grăsime, peroxidarea acizilor grași, sinteza de citokine, evenimente care pot conduce la steatohepatită și fibroză, la unii dintre pacienți. Au fost evocate multiple mecanisme care interferă în realizarea leziunilor necro-inflamatorii și a fibrozei, citokine (TNF-α) (tumor necrosis
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
A fost constatată o corelație între unele polimorfisme genetice ale enzimelor care metabolizează alcoolul, ADH (alcohol dehydrogenase) și ALDH (acetaldehyde dehydrogenase) și dezvoltarea bolii hepatice alcoolice la japonezi și a cirozei alcoolice la taiwanezi [153]. Locul altor factori implicați în patogeneza bolii hepatice alcoolice este la fel de important și este subliniat de faptul că numai 15-20% dintre alcoolici dezvoltă ciroză hepatică terminală [152]. Alimente contaminate Aflatoxina este o micotoxină produsă de Aspergillus parasiticus și Aspergillus flavus care poate contamina produsele alimentare mucegăite
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
fenomene tromboembolice sunt: starea de hipercoagulabilitate asociată neoplaziei, coagulopatia cronică intravasculară diseminată și embolismul tumoral [29, 30]. Acanthosis nigricans paraneoplazic se caracterizează prin apariția unor plăci tegumentare rugoase, hiperpigmentate, uneori pruriginoase, localizate în zonele pliurilorgât, șanț submamar, axile, inghinal. În patogeneză sunt implicați factorii de creștere insulin-like. Se întâlnesc mai frecvent în prezența adenocarcinoamelor, mai ales gastrice; asocierea cu colangiocarcinomul este foarte rară. Apare uneori împreună cu semnul Leser-Trélat - cheratoza seboreică multiplă. Și acest semn cutanat reprezintă o paraneoplazie și în geneza
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
nespecifice CCA este diagnosticat tardiv, când posibilitățile terapeutice sunt limitate, iar rata de supraviețuire este redusă, decesul survenind la 3-4 luni de la diagnostic prin insuficiență hepatică sau complicații infecțioase asociate obstrucției biliare progresive [1]. Astfel, descifrarea mecanismelor moleculare implicate în patogeneză și identificarea unor biomarkeri ar permite introducerea unor noi strategii terapeutice care să determine creșterea supraviețuirii și a calității vieții pacienților cu această boală devastatoare. Clasificarea anatomică (World Health Organiza-tion - WHO) a CCA a identificat următoarele subtipuri de colangiocarcinom: intrahepatic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
Health Organiza-tion - WHO) a CCA a identificat următoarele subtipuri de colangiocarcinom: intrahepatic (CCAi) și extrahepatic (CCAe), la rândul său subdivizat în perihilar (CCAp) (tumora Klatskin) și distal (CCAd), care diferă nu numai prin localizare, ci și prin origine, etiologie, epidemiologie, patogeneză și tratament. Colangiocarcinomul intrahepatic (CCAi) ia naștere la nivelul epiteliului ductelor biliare mici intrahepatice. Datele epidemiologice au raportat o creștere semnificativă a incidenței acestui subtip în ultimii ani, la care se adaugă și o mare variabilitate geografică, spre deosebire de CCA extrahepatic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
DPC4 sunt considerate evenimente tardive care apar în special în NPIB cu neoplazie intraepitelială de grad înalt și în cele asociate cu carcinoamele invazive, iar frecvența lor crește în CCA. Au fost descrise și câteva gene a căror implicare în patogeneza NPIB este considerată mai puțin importantă:gena GNAS1, care codifică subunitatea α a proteinei G, a cărei mutație activatoare în exonul 8 (p.R201H) a fost descrisă într-un caz de NPIB subtipul intestinal cu neoplazie intraepitelială de grad redus
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
genetice la nivelul genelor β-cateninei și Axinei-1 sunt evenimente întâlnite rar în CCA, doar în câteva studii fiind raportată o localizare anormală nucleară (15%) și o reducere a expresiei membranare a β-cateninei [34]. Insuficient explorată este implicarea căii Hedgehog în patogeneza CCAi, deși câteva studii preclinice au demonstrat un rol indirect al acestei cascade de semnalizare celulară în promovarea tumorigenezei [35, 36]. Genele supresoare tumorale Alături de oncogene și genele supresoare tumorale sunt implicate în dezvoltarea și progresia CCA. Inactivarea genei supresoare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
recurente în genele BAP1 și ARID1A. Prin compararea datelor provenite de la cele două tipuri de CCA analizate, au fost raportate diferențe cu semnificație statistică între pattern-urile mutaționale ale genelor BAP1, IDH1 și IDH2, care sunt mai frecvent implicate în patogeneza CCA nonparazitare, demonstrând că etiologiile diferite pot induce mutații somatice distincte pentru același tip de tumoră, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru terapia personalizată în acest tip de tumoră [49]. Alte studii în care a fost analizată incidența mutațiilor somatice în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
a venei (Lengyel, Acsady, 1990). Unul dintre studiile menționate anterior, dedicate structurii și ultrastructurii peretelui venelor varicoase (Wali, Eid, 2001) susține că celulele musculare netede, prin capacitatea de fagocitoză a fibrelor elastice și de colagen, joacă un rol important în patogeneza bolii varicoase. Aceste aspecte vor fi detaliate ulterior, în Capitolul 8. • Sinopsis al modificărilor morfologice Evaluarea elementelor morfologice identificate în studiul nostru a relevat prezența constantă a acelorași leziuni la nivelul segmentelor recoltate din teritorii venoase diferite, iar comparația între
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
endotelială care se reflectă în proliferare vasculară se instalează în paralel cu progresia celorlaltor leziuni morfologice care caracterizează etapele evolutive ale bolii varicoase. Modificările morfologice semnificative ale microcirculației în venele varicoase, inclusiv cele trombozate, aduc în discuție implicarea lor în patogeneza bolii varicoase. Rezultatele evaluării nivelelor plasmatice VEGF și NOS vene normale versus vene varicoase, după inducerea experimentală a stazei venoase, relevă faptul că pierderea capacității de sinteză pentru VEGF și scăderea producției de NOS, determinate de staza venoasă, pot constitui
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
între sângele periferic și sângele obținut de la nivelul venelor varicoase, pentru toate seturile și subseturile de celule T menționate anterior. Aceste rezultate au importante implicații în elucidarea statusului inflamator local și deschid perspectiva implicării celulelor T cu memorie imunologică în patogeneza bolii venoase cronice. Aceste date se corelează cu două studii axate asupra morfologiei infiltratului inflamator (preponderent limfocitar) din valvulele venoase și din peretele venos (SchmidSchonbein et al., 2001, Sayer, Smith, 2004). Studiul nostru se individualizează în cadrul cercetărilor asupra infiltratului imun
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
ESB este o zoonoză și a fost atribuită categoriei de restricționare 3 (cu derogări). Identificarea agentului 1. Natura agentului care cauzează EST este nedeterminată. O izoformă a unei proteine membranare specifică bolii PrP (PrP^SC) are o importanță critică în patogeneza acestor boli și în concordanță cu ipoteza prionului, este singura componentă a agentului infecțios. 2. Pentru a confirma diagnosticul encefalopatiei spongiforme, este necesară examinarea histologică a creierului. Corelația dintre diagnosticul clinic și diagnosticul neurohistologic la ESB, cu experiență corespunzătoare, poate
PLAN NAŢIONAL*) din 29 septembrie 2003 privind Planul Naţional pentru situaţii de necesitate privind encefalopatiile spongiforme transmisibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155497_a_156826]
-
Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică. Carcinomul veziculei biliare și a căilor biliare extra-hepatice. Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute și cronice. Tumorile benigne și maligne. PATOLOGIA APARATULUI URINAR Anomalii congenitale. Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice: alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante și în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecțioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
a rezumatelor, a referatelor generale și a lucrărilor științifice. 2. Secția de spital pentru boli infecțioase: structură, clădire, echipament, organizare, funcționare, concepții moderne (spital de zi), legislație sanitară. 3. Etiologia bolilor infecțioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți. 4. Dinamica și patogeneza bolilor infecțioase. 5. Diagnosticul bolilor infecțioase: 5.1. Diagnostic pozitiv 5.1.1. Date epidemiologice 5.1.2. Date clinice 5.1.3. Date de laborator 5.2. Diagnostic diferențial (în funcție de patologie). 6. Tratamentul antimicrobian: 6.1. Antibiotice și chimioterapice
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Infecții cutanate și de părți moi: - Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc. - Miozite, fasciite - Infecțiile plăgilor, arsurilor 21. Infecții ale sistemului limfatic: - Limfadenopatia localizată și generalizată - Limfangite 22. Diarei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneză, diagnostic, tratament. - Diarei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor - Diarei invazive (inflamatorii) - Diarei post-antibiotice - Toxiinfecții alimentare - Boala Whipple 23. Infecții intraabdominale - Peritonite - Supurații intraabdominale localizate - Abcese parenchimatoase - Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite 24. Hepatite virale acute și cronice
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
structură, caracteristici biologice. 2. Procesul infecțios: relația agent infecțios - gazda; dinamica procesului infecțios. 3. Clasificarea infecțiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate. 4. Mecanisme de apărare antiinfecțioasă: rezistența antiinfecțioasă nespecifică și specifică. 5. Patogeneza bolilor infecțioase. 6. Manifestări clinice locale și generale ale procesului infecțios. 7. Elemente clinice de recunoaștere în unele sindroame infecțioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean. 8. Examene complementare în patologia infecțioasă: diagnosticul etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic și imagistic
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
proprietăți, mecanisme de acțiune și farmacodinamie, indicații, contraindicații, limite de utilizare, reacții adverse, rezistență - sensibilitate (cu testare) a substanțelor și produselor utilizate în tratamentul infecțiilor cu produse biologice, antibiotice și chimioterapice, antiinflamatorii (cortizonice și nesteroidiene), imunomodulatori. Partea SPECIALĂ: Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și diferențial) clinic și de laborator, evoluție, tratament în: 1. Boli determinate de virusuri: gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecții cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecțioasă, infecția cu virusul citomegalic), rabia
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Proteus, Klebsiella, Yersinia); V. cholerae 0:1 și non-0:1; Campylobacter; Pseudomonas; Bacillus anthracis, Bacillus cereus; Bacterii anaerobe; Listeria monocytogenes; Legionella; Brucella; Pasteurella; Rickettsii; Mycoplasme; Chlamydii; Leptospire. VIRUSOLOGIE 1. Proprietăți generale ale virusurilor, structură, compoziție, clasificare. 2. Multiplicarea virusurilor. 3. Patogeneza infecțiilor virale, infecții virale persistente. 4. Răspunsul imun în infecțiile virale. 5. Diagnostic de laborator în: a. Poliomielită. b. Gripă. c. Rujeolă. d. Hepatitele virale acute. e. Infecția cu HIV/SIDA. PARAZITOLOGIE Diagnosticul de laborator în: 1. Amoebiaza intestinală și
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
și stadializarea cancerelor ORL ● stabilirea conduitei terapeutice, deciderea metodei terapeutice primare: chirurgia sau radioterapia ● posibilitatea conservării organelor ● locul chimioterapiei în tratamentul curativ și paliativ ● urmărire post-terapeutică 3.2. Cancerul bronho-pulmonar și mezoteliomul malign: (4 ore) ● epidemiologia cancerului bronho-pulmonar (incidență, mortalitate) ● patogeneza cancerelor bronho-pulmonare ● clasificarea histopatologică - cancer pulmonar non-microcelular (adenocarcinom, carcinom bronhioloalveolar, carcinom epidermoid, carcinom cu celule mari) - cancer pulmonar microcelular ● factori de risc (fumatul, factori de mediu, etc.) ● markeri genetici și moleculari ● prevenția cancerelor pulmonare (fumatul, chemoprevenție) ● screening ● diagnostic (simptomatologie, semne
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
bronhioloalveolar - Sdr. Pancoast - cancerele mezoteliale 3.3. Cancerele gastro-intestinale: (4 ore) 3.3.1. Cancerul esofagian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică) 3.3.2. Cancerul gastric: ● epidemiologie ● patogeneză, histopatologie, factori genetici și moleculari (leziuni precursoare, polipi adenomatoși gastrici), factori nutriționali (vit. B12/anemia pernicioasă), stil de viață (expunere la tutun, expunere ocupațională, infecții cu H. pylori) ● screening (endoscopie, imagistică) ● diagnostic (semne clinice și simptome, imagistică, endoscopie, biopsie) ● stadializare
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
ocupațională, infecții cu H. pylori) ● screening (endoscopie, imagistică) ● diagnostic (semne clinice și simptome, imagistică, endoscopie, biopsie) ● stadializare ● tratament ● tumori rezecabile - chirurgie - chimioterapie - radioterapie - laparoscopie - tratament combinat ● tumori nerezecabile și metastatice - chimioterapie - radioterapie ● urmărire post-terapeutică 3.3.3 Cancerul colo-rectal: ● epidemiologie ● patogeneză, sindroame genetice (polipoză adenomatoasă familială, cancere colo-rectale ereditare non-polipozice, etc.), histopatologie ● evaluarea factorilor de risc (istoric familial, dietă, stil de viață, antecedente medicale - boli inflamatorii intestinale, DZ) ● prevenție (modificarea stilului de viață, chemoprevenție - AINS, colectomie) ● screening ● tușeu rectal ● evaluare sângerări
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
post-terapeutică) 3.4.3. Cancerul penian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică) 3.4.4. Cancerul de prostată ● epidemiologie (incidență, mortalitate, anomalii genetice, distribuție pe grupe de vârstă) ● patogeneză, histopatologie (neoplazie intraepitelială), factori genetici, factori de risc ● prevenție - chimioprevenție (finasteride), dietă ● screening ● PSA (velocitate, PSA) ● tușeu rectal ● ecografie transrectală ● diagnostic (semne clinice, simptome, tușeu rectal, PSA, biopsie transrectală ghidată ecografic, imagistică) ● stadializare -TNM ● prognostic - scor Gleason, ADN, PSA ● tratament
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
GnRH, blocadă androgenică maximală, etc.) ● chimioterapie ● tratament cu bisfosfonați ● radioizotopi ● urmărire: ● PSA ● imagistică (scintigrafie osoasă) ● tratament suportiv (funcție sexuală, incontinență urinară, proctită, diaree, polakiurie, osteoporoză, hot flashes) ● probleme speciale: carcinom microcelular 3.5. Cancere cu celule germinale (2 ore) ● epidemiologie ● patogeneză, histopatologie (seminoame , non-seminoame), caracteristici genetice și moleculare (sdr. Klinefelter) ● factori de risc (criptorhidia) ● localizări (testicul, mediastin, retroperitoneu, epifiză) ● diagnostic (semne și simptome clinice, imagistică, markeri, biopsie) ● stadializare și prognostic ● TNM ● Tipuri histologice ● Markeri tumorali ● Stadializare clinică vs. chirurgicală ● Tratament ● Tumori
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]