485 matches
-
unor diferențe între stadiile evolutive, din punct de vedere clinic, ale bolii varicoase, precum și între diferite teritorii afectate; • analiza modificărilor ultrastructurale din venele varicoase, în scopul de a aprofunda profilul ultrastructural al celulelor și al componentelor matriceale implicate în mecanismul patogenic. Capitolul 5 STUDIU MORFOLOGIC MACROSCOPIC AL SISTEMULUI VENOS SUPERFICIAL ȘI AL VENELOR PERFORANTE 5.1. INTRODUCERE Insuficiența venoasă cronică este o afecțiune care evoluează progresiv și diferențiat în decursul vieții populației active (De Backer, 1997, Bradbury et al., 1999, Criqui
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
vene perforante cu flux bidirecțional, o dată cu avansarea bolii varicoase. Această informație a fost completată de diferența semnificativă statistic între timpul mediu de reflux obținut pentru cele două subloturi (p=0,000). Parametrii funcționali analizați oferă o imagine reală a modificărilor patogenice în evoluție: odată cu creșterea stadiului CEAP crește și capacitatea ca volume mari de sânge să fie expulzate cu gradient presional mare prin venele perforante dilatate, cu rezistență redusă în timpul contracției musculaturii gambei. Consecutiv, datele obținute confirmă faptul că, la pacienții
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a condus la creșterea numărului de cazuri de boală varicoasă diagnosticate, prevalența raportată fiind între 10% și 50% (Woodsite et al., 2003). Studiul patogeniei bolii varicoase prezintă numeroase lacune, deși de-a lungul timpului au fost emise numeroase ipoteze. Concepțiile patogenice clasice (Malan, Giabbani, 1964) pot fi grupate în trei teorii esențiale: parietală, valvulară și anastomotică. La ora actuală, sub raport fiziopatologic, este unanim recunoscut rolul insuficienței valvulare, a dilatării venelor și a creșterii presiunii venoase, controversele vizând stabilirea factorului primordial
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
insuficienței valvulare, a dilatării venelor și a creșterii presiunii venoase, controversele vizând stabilirea factorului primordial (Kim et al., 2005, Jeanneret et al., 2007, Kurihara et al., 2007). Aceste modificări, care caracterizează instalarea și evoluția bolii varicoase, au însă un substrat patogenic mult mai profund, încă neelucidat. Sub raport clinic, categoriile de diagnostic și stadializare a bolii varicoase au condus la realizarea Clasificării CEAP (eng. Clinic - Etiologic - Anatomic - Pathophysiologic), ținând cont de categoria clinică (eng. clinical severity), etiologică (eng. etiology), anatomică (eng
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
prin introducerea de noi criterii. A rezultat Clasificarea CEAP simplificată a bolii venoase cronice (Eklöf et al., 2004), utilizată actualmente pe scară largă deoarece pentru parametrul clinic se folosește un singur indicator - cel mai sever, iar parametrii etiologici, anatomici și patogenici sunt completați prin adăugarea indicatorilor pentru venele superficiale (s), perforante (p) sau profunde (d) (eng. deep). Sub raport strict histopatologic, leziunile interesează, în grade diferite, toate segmentele sistemului venos, fiind mai accentuate la nivelul sistemului cav inferior, cu precădere la
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nefavorabilă, cu lipsă de răspuns la tratamentul efectuat și recidive frecvente). În lotul studiat, toate cele 13 cazuri au fost diagnosticate ca varice primare, 8 de tip simplu (stadiul CEAP 2-3) și 5 de tip complicat (stadiul CEAP 4-6). Mecanismul patogenic al bolii varicoase trebuie privit unitar, în toată complexitatea lui, ca rezultat al intricării a numeroase verigi patogenice, substratul morfologic lezional determinând tulburările funcționale specifice, traduse prin simptomatologia clinică. O prezentare sintetică a teoriilor clasice (Malan, Giabbani, 1964) permite înțelegerea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
au fost diagnosticate ca varice primare, 8 de tip simplu (stadiul CEAP 2-3) și 5 de tip complicat (stadiul CEAP 4-6). Mecanismul patogenic al bolii varicoase trebuie privit unitar, în toată complexitatea lui, ca rezultat al intricării a numeroase verigi patogenice, substratul morfologic lezional determinând tulburările funcționale specifice, traduse prin simptomatologia clinică. O prezentare sintetică a teoriilor clasice (Malan, Giabbani, 1964) permite înțelegerea modului în care au evoluat, în timp, concepțiile propuse pentru a explica patogenia bolii varicoase. Teoria anastomotică, propusă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Gillespie et al., 2002), considerându-se că factorii etiologici responsabili de apariția modificărilor structurale sunt incomplet definiți (Woodside et al., 2003). În remodelarea peretelui venos intervin macrofagele, celulele musculare netede, celulele endoteliale și fibroblastele (Woodside et al., 2003). Secvența evenimentelor patogenice care realizează legătura dintre transformările hemodinamice specifice hipertensiunii venoase și modificările structurale din pereții venelor varioase este însă un subiect cu multe necunoscute. Studiile orientate asupra modificărilor tisulare, celulare și moleculare ale peretelui venos au condus, recent, la formularea teoriei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
mai evidentă în medie, determinând separarea celulelor musculare netede. Contradicțiile din literatură asupra cantității de colagen pot fi explicate prin ipoteza conform căreia colagenizarea nu este factorul unic pentru dezvoltarea bolii varicoase, varicele putând fi dezvoltate și în alt context patogenic (Elsharawy et al, 2007), sau prin posibilitatea existenței unor diferențe segmentare, deși cantitatea totală, absolută, este crescută (Travers et al., 1996). Laminina, moleculă glicoproteică de adeziune prezentă în matricea extracelulară amorfă a țesutului conjunctiv, este recent introdusă în sfera de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Cuantificarea semi cantitativă nu a relevat diferențe majore între segmentele recoltate, fapt care indică o afectare a ansamblului structural venos - de la crosă la perforante - în momentul în care boala varicoasă este evidentă clinic. Aceste date sunt în consens cu teoria patogenică modernă care include, ca secvență a mecanismului patogenic, modificări ale matricei extracelulare fibrilare și nefibrilare. Ca justificare, introducerea în panelul de colagen analizat a colagenului tip II a fost realizată în baza structurii sale fibrilare fine, suple, izolate, existând similitudini
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
între segmentele recoltate, fapt care indică o afectare a ansamblului structural venos - de la crosă la perforante - în momentul în care boala varicoasă este evidentă clinic. Aceste date sunt în consens cu teoria patogenică modernă care include, ca secvență a mecanismului patogenic, modificări ale matricei extracelulare fibrilare și nefibrilare. Ca justificare, introducerea în panelul de colagen analizat a colagenului tip II a fost realizată în baza structurii sale fibrilare fine, suple, izolate, existând similitudini morfologice cu fibra de elastină. Testarea imunohistochimică a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
un sistem de vasa vasorum arteriale și venoase. În relație cu patologia bolii varicoase, trecerea în revistă a datelor din literatură relevă faptul că particularitățile de morfologie microscopică a microvascularizației peretelui venos au fost extrem de puțin studiate, deși posibilele conexiuni patogenice nu sunt de neglijat (Lefebvre, Lescalie, 1996) - inclusiv prin producerea recurențelor determinate de neovascularizație (van Rij et al., 2004), prin reactivitatea la deformarea elastică și rezistența vasculară (Maurice et al., 1998), sau prin riscul de afectare a viabilității venoase în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
evaluării nivelelor plasmatice VEGF și NOS vene normale versus vene varicoase, după inducerea experimentală a stazei venoase, relevă faptul că pierderea capacității de sinteză pentru VEGF și scăderea producției de NOS, determinate de staza venoasă, pot constitui secvențe în mecanismul patogenic al bolii varicoase primare (Hollingsworth et al., 2001). Din această perspectivă, rezultatele noastre relevă, prin caracteristicile NOS, un status funcționabil al endoteliului vascular și, consecutiv, al microvascularizației. Considerăm că pozitivitatea redusă a reacției imunohistochimice pentru NOS în vasa vasorum și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
microvascularizației. Considerăm că pozitivitatea redusă a reacției imunohistochimice pentru NOS în vasa vasorum și, respectiv, intensă la nivel capilar sunt argumente în favoarea ideei că reactivitatea vasa vasorum se datorează hipoxiei specifice bolii varicoase, fiind un efect, și nu o cauză patogenică. 7.5. EVALUAREA METALOPROTEINAZELOR ȘI A INHIBITORILOR SPECIFICI 7.5.1. REPERE FUNDAMENTALE La nivelul venelor varicoase apare un dezechilibru major în sinteza și degradarea componentelor structurale ale matricei extracelulare a țesutului conjunctiv prezent la acest nivel, în cele trei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
factori care influențează, la nivel molecular, viabilitatea celulei, este echilibrul dintre semnalele pro-apoptotice și cele anti-apoptotice, determinate de numărul de familii de gene care promovează supraviețuirea celulei sau apoptoza. Dezechibrul procesului apoptotic este considerat, la ora actuală, ca posibil mecanism patogenic pentru diferite leziuni vasculare. Date recente arată că apoptoza este invers corelată cu restenozarea legată de hiperplazia intimală arterială după angioplastie și grefă venoasă (Durand et al., 2002, Mayr et al., 2002). Investigațiile asupra activității apoptozice în leziunile aterosclerotice avansate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
susține implicarea factorului genetic în patogenia bolii varicoase. Mai mult, sub raport clinic, constatările noastre impun ca abordarea terapeutică să aibă în vedere întotdeauna sistemul venos ca ansamblu, o leziune decelabilă clinic/ecografic într-un anumit teritoriu semnalând că procesul patogenic, odată declanșat, acționează și în teritorii care nu au, încă, manifestări clinice evidente. Compararea profilului Bax în varicele simple (în ansamblu prezent, cu intensitate crescută și medie) și, respectiv, complicate (în ansamblu absent) a evidențiat faptul că activitatea pro-apoptotică scade
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
înregistrate prin analiză cantitativă sunt semnificative statistic (Haviarová et al., 2002), și nu este încă clar stabilit care sunt factorii ce stimulează localizarea mastocitelor în peretele venos (Sayer, Smith, 2004). Consecutiv, studiul mastocitelor în boala varicoasă, în vederea stabilirii de corelații patogenice directe, constituie un subiect deschis cercetării. Din acest motiv, obiectivul urmărit a fost reprezentat de investigarea expresiei mastocitare la nivelul venei safene interne corespondente varicelor simple (stadiul CEAP 2-3) și, respectiv, complicate (stadiul CEAP 4-6), pentru a stabili dacă există
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
îngroșarea intimei. Triptaza intervine în lezarea vasculară locală, rolul său în slăbirea peretelui vascular fiind asociat cu formarea varicelor. Pentru boala varicoasă, mastocitele au fost studiate inițial, în anii 90, în contextul leziunilor tegumentare din cadrul insuficienței venoase cronice. Sub raport patogenic, hipertensiunea venoasă produce extravazarea de fibrinogen și de hematii, care acționează ca mediatori puternici ai inflamației, determinând prin feedback pozitiv expresia moleculelor de adeziune și expresia unor factori de creștere (PDGF, VEGF), care determină activarea leucocitară. Fibroblastele, monocitele și mastocitele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
statistic, între stadiile evolutive ale bolii varicoase, constituie un element de originalitate al studiului doctoral, cu valoare la dezvoltarea stadiului actual al cunoașterii pentru insuficiența venoasă cronică. Identificarea populației mastocitare, extrem de bine reprezentată în venele varicoase, permite formularea unei ipoteze patogenice pentru boala varicoasă, în contextul proprietăților funcționale ale acestor celule, datorate conținutului granular - care ar putea dezvolta capacitate autoimună, explicând astfel predispoziția individuală a unor subiecți pentru boala varicoasă. 7.8. EVALUAREA POPULAȚIEI LIMFOCITARE 7.8.1. REPERE FUNDAMENTALE În
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
boala varicoasă. 7.8. EVALUAREA POPULAȚIEI LIMFOCITARE 7.8.1. REPERE FUNDAMENTALE În fiziopatologia încă neelucidată a bolii venoase cronice, prezența constantă a modificărilor inflamatorii a determinat concentrarea specialiștilor interesați de acest subiect asupra investigării procesului inflamator, ca și cauză patogenică majoră (Weninger et al., 2002, Bergan, 2007, Zamboni et al., 2008, Sprague, Khalil, 2009). Raportările din literatură vizează rolul leucocitelor, în principal a monocitelor - macrofagelor (Saharay et al., 1997, Takase et al., 1999, Chester et al., 1998, Ono et al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
ultrastructural, prin investigarea electrono microscopică. Din această perspectivă, începând cu anii 80, câteva grupuri de interes s-au focalizat asupra identificării leziunilor prezente la nivelul peretelui venos, în tentativa de a putea înțelege și, implicit, de a putea explica mecanismul patogenic intrinsec care determină transformările celulare și tisulare specifice bolii varicoase. Sunt puține studii dedicate acestui subiect, iar construcția lor este diferită - deoarece abordează componentele celor trei tunici care realizează structura peretelui venos (intima, media, adventicea) fie individual, fie în ansamblu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fost identificate numeroase vase de tip arteriolar, prezența acestora fiind asociată unor zone de hemoragie intramurală. 8.4. DISCUȚII Tabloul histopatologic al leziunilor caracteristice bolii varicoase este completat printro gamă largă de modificări ultrastructurale care pot fi corelate cu mecanismul patogenic responsabil de slăbirea peretelui venos. Este extrem de dificil de stabilit o secvență exactă a apariției leziunilor, cu atât mai mult a celor instalate la nivel ultrastructural, în condițiile în care afectarea tunicii intime și a tunicii medii par a se
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și descuamare, asociate cu prezența celulelor sanguine în interiorul peretelui venos. Astfel, putem aprecia că severitatea leziunilor ultrastructurale inițiate de stress-ul hemodinamic devine ulterior dependentă de gradul de hipoxie consecutivă stazei venoase. Mai mult, identificarea unor leziuni izolate semnalează declanșarea procesului patogenic pe toată lungimea venei, fapt care impune o revizuire a concepțiilor terapeutice. Asociată evaluării endoteliale, analiza țesutului conjunctiv subendotelial a relevat creșterea cantității de matrice extracelulară fibrilară și nefibrilară, cu rezultat în hipertrofia intimală. În condițiile în care afectarea endotelială
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
prezența de fibre de colagen cu diametru neuniform, mai mare decât cel normal, și cu schimbări bruște în direcție de dispunere. Activitatea dublă, de sinteză și fagocitoză, identificată la nivelul celulelor musculare netede poate constitui o verigă importantă a mecanismului patogenic, în boala varicoasă (Wali, Eid, 2001). Pentru a explica potențialul de sinteză puternic exprimat de celulele musculare netede, un alt element intens discutat este capacitatea de transformare a fenotipului contractil în fenotip secretor (Rose, Ahmed, 1986). Acest proces nu are
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
unei cantități mari de fibre de colagen fibrilar, de tip I sau III, la nivelul mediei. Rezultatele personale obținute, corelate cu datele raportate în literatură, conduc în opinia noastră la interpretarea modificărilor componentei colagenice ca etapă secundară în succesiunea evenimentelor patogenice care fundamentează substratul morfologic al bolii varicoase, etapă consecutivă leziunilor corespondente celulelor musculare netede. Elementele de noutate, care trebuie subliniate, sunt reprezentate însă de apariția altor tipuri celulare la nivel lezional - în mod concret, prezența fibroblastelor și a mio fibroblastelor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]