15,863 matches
-
distrug ce mai rămăsese din această legendă întemeietoare a locului. Degradarea provinciei fericite se vede și din bătălia vegetală ce se desfășoară tacit și dezastruos: via sălbăticită este treptat înlocuită de salcâmi, de tufele de liliac și de regina-nopții. Vladia, patria șampaniei interbelice, devine o provincie sterilă, pe măsură ce-și pierde toate iluziile și secretele. Transportul de vin din Vladia spre Comana, făcut pe ascuns, se dovedește și el o mistificare a lui Bașaliga, deconspirată de Copaciu. Inginerul întreținea o
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
de teamă, Fericită totuși ești Iarba știe cum te cheamă, Steaua știe ce gândești. LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ Sărut vatra și-al ei nume Care veșnic ne adună, Vatra ce-a născut În lume Limba noastră cea română. Cânt a Patriei ființă Și-a ei rodnică țărână Ce-a născut În suferință Limba noastră cea română. Pre pământ străvechi și magic Numai dânsa ni-e stăpână: Limba noastră cea română. În a limbilor tezaur Pururi o să rămână Limba doinelor de aur
Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Science/76_a_346]
-
Îmi zic Sulică. Sulică Frânaru'... Nu cunoșteam cuvântul, dar am zâmbit, el Însă s-a rușinat. După micul dejun, am fost aliniați iarăși În fața paturilor. Supraveghetorul ne-a ținut o prelegere despre cum trebuie să devenim fii de nădejde ai patriei. Nu am Înțeles și, fără să vreau, i-am zis: Eu sunt a lu' Iba și Iva! O să vină... A cui, fă? A lu' mă-ta? Ia uite, piticania dracu! Vai de mama ta! Aici, patria ți-e mumă și
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
fii de nădejde ai patriei. Nu am Înțeles și, fără să vreau, i-am zis: Eu sunt a lu' Iba și Iva! O să vină... A cui, fă? A lu' mă-ta? Ia uite, piticania dracu! Vai de mama ta! Aici, patria ți-e mumă și eu... stăpân. Eu sunt legea!! Bă, băgați pe urechile ălea râpate, că nu vorbesc de zece ori ca popa la babele surde! S-a Înțeles? a strigat el clătinându-se ușor. Daaa! au răspuns În cor
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
articol publicat relativ recent, că numărul ziaristilor-publicisti și al scriitorilor care slujesc din depărtări spiritualitatea românească trece de 500. Deși cea mai mare parte dintre ei au plecat în urmă terorii dezlănțuite de autoritățile comuniste, niciunul nu și-a denigrat Patria. În lucrările lor a prevalat întotdeauna dragostea față de meleagurile unde au văzut lumina soarelui și compasiunea față de poporul român condamnat să suporte de câteva ori în istorie jugul unor dictaturi umilitoare și al unor ocupații străine. Cercetătoarea Eva Behring a
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
și cunoștea nu din cărți, ci din vedere poporul românesc trecând spre Constantinopole, întreba cu mirare: unde-s Bulgarii? Iar Carol I mărturisește că până la Plevna n-a vorbit cu localnicii altfel decât românește.” Putem afirmă că Istoria Românilor din Patrie și din afara ei, a fost a doua mare pasiune a lui Zahu Până. Poezia, marea lui pasiune, căreia i-a închinat cea mai mare parte a vieții, era, după cum mărturisește în prefață volumului “Poezii din Închisori”, “cel mai puternic sprjin
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
autograf (55 file) al prietenului C. S. NicolaescuPlopșor se află în posesia mea din perioada anilor ’70, când profesorul de estetică muzicală l-a rugat să mi-l încredințeze cu frumoasa apreciere a ministrului Condeescu, autorul repatrierii soților Cuclin în patrie după sejurul în America (1922 - 1930). Textul dactilografiat al Referatului poartă semnătura autografă a lui Dimitrie Cuclin. Un alt grupaj de documente (Certificat de funcții didactice la Conservator între 1918 - 1922; Memoriu de gradații didactice în învățământul superior între 1907
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
memoria individuală și cea a neamului par adesea a se suprapune, căci fiecare supraviețuitor duce cu sine povestea celor care nu au mai apucat să-și rostească adevărul și nici să găsească țărmul primitor În care să-și refacă nu patria reală, ci pe cea imaginară - singura posibilă. Pierduți pe drumul suferințelor și al morții, În martirajele spre taberele de la Deirez-Zor, rătăciți În cele șapte cercuri concentrice ale Întâlnirii cu moartea, permanent prigoniți, armenii Cărții șoaptelor duc cu ei povara unui
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
memoria individuală și cea a neamului par adesea a se suprapune, căci fiecare supraviețuitor duce cu sine povestea celor care nu au mai apucat să-și rostească adevărul și nici să găsească țărmul primitor În care să-și refacă nu patria reală, ci pe cea imaginară - singura posibilă. Pierduți pe drumul suferințelor și al morții, În martirajele spre taberele de la Deir- ez-Zor, rătăciți În cele șapte cercuri concentrice ale Întâlnirii cu moartea, permanent prigoniți, armenii Cărții șoaptelor duc cu ei povara
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
sau banală, tragică sau senină În funcție de momentele semnificative În memoria umaniății la care a fost martor”. Se Întărește astfel ideea unei dihotomii Între aspirațiile, nevoile ființei și loviturile vieții (aici marcate de părăsirea Timișoarei, de război, de existența Într-o patrie adoptivă alături de o soție care poartă la rândul ei rănile unei istorii nefaste, o existență În care moartea pândește la orice pas). Interdependența istoriei personale de cea colectivă este totală și găsirea libertății, a securității mereu marcată de neputința interioară
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
Radames. În fața templului, Aida Îl așteaptă pe comandant, pentru un ultim adio. Amonasro sosește Între timp, căci el Își dă seama de sentimentele fetei sale pentru inamicul lui. Într-o scenă dramatică, Îi spune Aidei că dacă nu Își ajută patria, va fi pentru totdeauna blestemată. Pentru a scăpa de acest destin, trebuie să Îl convingă pe Radames să dezvăluie planul de luptă al armatei egiptene și astfel, poporul etiopian să triumfe. Comandantul sosește, Își mărturisește sentimentele și cei doi decid
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
pentru a-și trăi visul de iubire. El divulgă planul bătăliei, moment În care Amonasro, care ascultase Întreaga conversație, Îl face pe Radames să revină asupra hotărârii luate. Egipteanul Își dă seama ca În numele iubirii, și-a trădat neamul și patria. Scena este surprinsă de Amneris și Ramfis, care ies din templu. Aida și Amonasro fug, În timp ce Radames este arestat. Aflat În fața marilor preoți pentru a fi judecat, comandantul nu se disculpă În niciun mod, ci dorește să fie condamnat la
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
judecat, comandantul nu se disculpă În niciun mod, ci dorește să fie condamnat la moarte, căci, fără Aida, viața nu mai are niciun rost. Amneris Încearcă să schimbe hotărârea luată de marii preoți, fără succes Însă. Radames, acuzat de trădarea patriei, a faraonului și a zeilor, așteaptă Înfiorătoarea decizie a preoților: va fi Îngropat de viu. Într-un mormânt sub templul lui Fta, el așteaptă trecerea spre altă lume. Nu este singur, deoarece Aida se strecurase În subteran, pentru a-și
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
ani. Oricine Înțelege ceea ce spun și cugetă ca mine roage-se pentru Abercius. Nimeni să nu puie pe vreun altul În mormântul meu, căci altminteri va să plătească 2000 de monede de aur tezaurului Romei și alți 1000 iubitei mele patrii”. Un alt mijloc pentru a țese o credință comună și a păstra unitatea era elaborarea unor formule de credință (simboluri). În primele veacuri găsim numeroase mărturisiri de credință destul de deosebite Între ele.<footnote Nuovo Diozionario Patristico e di antichità cristiane
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Bayreuth, Wagner își prezintă integral Tetralogia Inelul Nibelungului și astfel, pot fi ascultate în premieră și Siegfried și Amurgul zeilor. Ca un ecou al vremurilor trecute, doar un an mai tarziu, compozitorul francez Camille Saint-Saens prezintă la Weimar, în chiar patria lui Richard Wagner, opera sa Samson și Dalila (1877). În 1879, la Moscova, se cântă minunatul Evgheni Oneghin al lui Piotr Ilici Ceaikovski. Muzica franceză își urmează aparent netulburată calea - în 1881, J. Offenbach are la Paris premiera Povestirilor lui
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
timp și culoare.”; ,,...dar și pentru românii de la noi, care au trăit și mai supraviețuiesc în matricea cuvântului matern. Datorită lor, celor care poate n-au trecut nicicând hotarul în România, n-au ținut în mâini ultimele apariții editoriale din Patria istorică, n-au avut prilejul să se închine la Putna sau să admire albastrul de Voroneț, avem fericirea să primim ofrandele <Respirărilor> și să ne regăsim în căldura îmbrățișărilor. Fără îmbătrâniții țărani rămași pe alocuri, puțin instruiți, dar cu multă
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
sufletul eminescian al românilor de pretutindeni”, într-un monumental album fotografic, escortat de un film documentar despre Boianul românesc din Canada. La Liceul ,,Gheorghe Asachi” din Herța, poetul Gellu Dorian, din Botoșani, însoțit de un grup masiv de literați din Patria istorică, a prezentat colecția unicat de 19 volume de poezie ale laureaților Premiului Național ,,Mihai Eminescu”, tipărite, fiecare, în tiraj de 500 de exemplare. ,,La Herța - relatează Maria Toacă -, alături de alte donații de carte, cărora nu li s-a făcut
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
ei putem să-l comemorăm pe marele poet și în viitorul viitorului. “Când tot se-nveselește, când toți aci se-ncântă, Când toți își au plăcerea și zile fără nori, Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă L-a patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători. Și inima aceea, ce geme de durere, Și sufletul acela, ce cântă amorțit, E inima mea tristă, ce n-are mângâiere, E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit.” (M. Eminescu - Din străinatate) Mădălina
Cum ne aducem aminte de Eminescu? [Corola-blog/BlogPost/93806_a_95098]
-
latină, nu numai că au fost solidari cu noi, ci ne-au sprijinit enorm. A propos, soția lui Briedis, Maria Brieds-Macovei, este o cunoscută poeta și traducătoare. M-am bucurat enorm să-i aflu printre laureații concursului „Limba română este Patria mea” pe bunul meu prieten de crez și de luptă pentru repunerea limbii române din Basarabia în funcțiile ei firești și pentru revenirea la alfabetul latin -românesc, reputatul filolog poliglot și jurnalist de vocație Vlad Pohila, precum și mai tinerele speranțe
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]
-
Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne. Scurtă istorie a Zilei Drapelului Național În 1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
avusese curajul să spună adevărul. La toate acestea se adaugă rapoartele poliției secrete austriece, care tot în ziua de 28 iunie 1883 devastează sediul Societății Carpații, al cărui membru era și Eminescu și care clandestin acționează pentru unirea Ardealului cu patria mamă. În rapoartele secrete despre activitatea acestei societăți, Eminescu este foarte des citat. Care a fost răul făcut de Eminescu că a stat 8 ore în baie? Cum putea el să tulbure astfel ordinea publică? Arestarea lui premeditată nu a
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
să sape atât de adânc în limbă încât a dus la moartea acesteia. Dar exilul este eminamente prezent și aici. Reducționismul radical al lui Becket deschide cavități severe în text care ne dezvăluie o înstrăinare triplă: nu numai înstrăinarea de patrie și de limbă ci și înstrăinarea de propriile nostre corpuri. În același timp limbajul este în mod constant pe un drum, departe de origine și de umbrele nostalgiei - către ceva care poate este și mai rău. Indiferent de timp, moment
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
Mânați de reformele severe, dar binevenite, ale lui François Hollande, bogătașii francezi au început s-o ia la sănătoasa, care încotro, părăsindu-și patria ca pitpalacii. Că de!, unde nu e morală, cinste și dreptate, e tragedie. Căutând sau nu gâlceavă, printr-un decret la minut, Vladimir Putin i-a acordat cetățenie rusă cunoscutului actor Gérard Depardieu. Cursa repopulării Estului sălbatic este urmată de
Estetica morţii, estul sălbatic şi incinerarea [Corola-blog/BlogPost/93872_a_95164]
-
Ostași ai Patriei Pentru capetele luminate uniforma militară reprezintă un simbol sacru, pentru alții, doar o velință conjuncturală, un camuflaj din celofibră, ajuns nu se știe cărui capriciu al soartei să învelească o mumie încă în viață. Onoare! Demnitate! Patrie! Sunt cuvinte vii
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
Ostași ai Patriei Pentru capetele luminate uniforma militară reprezintă un simbol sacru, pentru alții, doar o velință conjuncturală, un camuflaj din celofibră, ajuns nu se știe cărui capriciu al soartei să învelească o mumie încă în viață. Onoare! Demnitate! Patrie! Sunt cuvinte vii, asociate de drept și de fapt ostașilor compatibili cu definiția patriotismului, din păcate, condamnat la o nedreaptă stigmatizare într-o lume globalizantă. Doar ce care simt și gândesc românește, punând interesele Neamului Românesc deasupra intereselor personale pot
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]