3,386 matches
-
patru ori, a încercat armata ungară să îl repună pe tronul Țării Românești pe Mircea cel Bătrân și nu a reușit pentru că au venit turcii întotdeauna și l-au alungat pe Mircea? A fi patriot nu înseamnă să fii mincinos. Patriotismul nu se măsoară în minciuni”, consideră Marius Diaconescu. Toate filmele românești au falsificat istoria „Românul din ziua de azi învață mai multă istorie de la televizor și din filme decât din cărțile de istorie. Pe baza acestor filme s-au creat
Mihai Viteazu a fugit, după Călugăreni. Istoria reală vs. filmele lui Nicolaescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80429_a_81754]
-
e vorba să ia vreo hotărâre privitoare la români". împreună plănuiesc protestul românilor din exil contra regimului de teroare instaurat în țară. Fărcășanu, care urma să conducă un ziar de propagandă, se dăruiește cu pasiune acestei activități, însuflețit de un patriotism ardent, solidar până în adâncul ființei lui cu cei rămași să îndure persecuțiile și să înfunde închisorile: "M-am cufundat tot timpul ăsta în istoria noastră și în teribilele suferințe pe care le-au îndurat și le îndură românii. Este un
Destinul soților Cosmin by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8205_a_9530]
-
ajutor în Statele Unite și luptase alături de el, pentru cauza României." Va fi fost și aceasta o cauză a divorțului? Mihai Fărcășanu a murit la Washington în 1987, cu sentimentul unui învins în lupta căreia se dedicase cu cel mai înflăcărat patriotism și cu durerea, nu știu dacă alinată vreodată, că o pierduse pe Catherine Diaz, care, la o vârstă foarte înaintată, încă mai trăiește.
Destinul soților Cosmin by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8205_a_9530]
-
va bate într-un viitor, foarte apropiat, dacă nu chiar de junii lui 2007, cu sensibilitatea lor specială, pe Vasile Alecsandri și alții. El, gata iubind arghezismele, atras de șturlubatecul cântăreț din strană, de poetul periferiei române ortodoxe. Gata cu patriotismele! Gata cu metafizica și grandilocvența! Snoava rămâne baza, - snoavele sunt preferința românului. Las la o parte ce a zis, înainte de tot, despre , Ion Barbu, - nu mai cităm... îngăduiți-ne să privim lumea din strană, cum făcea cântărețul bisericesc, cuviincios așezat
Anton Pann by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9656_a_10981]
-
clipă "modernă", adaptîn-du-se circumstanțelor. Desigur, este vorba de Anglia și de o altă cultură instituțională, ceea ce nu îmi poate împiedica nostalgia față de o astfel de formă de măreție exprimată prin distanță, prin politețe regală, prin ținută, o formă înaltă de patriotism, dificil de înțeles, pentru că nu este lacrimogen, discursiv, afișat, ci discret ca o tuse ascunsă în batistă. În spatele acestei atitudini se află întreaga dimensiune umană a personajului. Un moment atrage luarea-aminte pentru încărcătura simbolică. Regina este ținută la curent cu
Farmecul discret al monarhiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9711_a_11036]
-
aceasta lanțul ne va strânge/ și nu vom ști nici chiar a ne plânge!" Recitite în continuitate, cele trei distihuri nu ne transmit vreo emoție patriotică, n-au rezonanță de actualitate, lăsându-ne, în schimb, în seama unei parodii a patriotismului: țara noastră va avea un viitor de aur dacă vom muri cu toții pentru ea! În lectura noastră postmodernă, capabilă să ia totul în derâdere, mesajul este complet deturnat, nu doar deviat. În aceasta constă farmecul desuetudinii: să-și conțină propria
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
imaginarul colectiv, personaj proiectat sub forma poetului sentimental alături de alte fantasme ale pașoptismului retrospectiv. Toate încercările de restaurare și resuscitare a interesului estetic pentru opera lui Bolintineanu, în regimul seriozității inițiale (fie că e vorba de sentimentalismul oriental, fie de patriotismul pașoptist), sunt artificiale și neconvingătoare. Las la o parte reconstituirile de istorie literară tradițională, de la D. Popovici la T. Vârgolici, care fac un serviciu util de întreținere a exponatului de muzeu. I. Negoițescu e singurul care a riscat să-l
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
Dacă tot mi-ai făcut cadou o zi, de ce nu-mi faci mai multe? — Puterile noastre sunt limitate. Și așa o să trebuiască să fac un referat, să dau explicații ce e cu ziua asta în plus. O să mă acuze de patriotism prost înțeles. Dar treacă de la mine, n ai avut o viață prea fericită, măcar să dureze cu o zi mai mult decât ți-a fost scris. Gata, afară, până nu mă răzgândesc. Roman și Lionel sar și ei din rulotă. Lionel
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
tatăl lui îl scotea din debara numai joia. Nu se știe de ce joia. Și asculta ăl bătrân Adriano Celentano și Tom Jones. Mai avea câteva colinde din zona Sibiului, pe care le scotea de la naftalină la ocazii. La Revelion, din patriotism local. Taică-su’ a venit în București din zona Sibiului de undeva. De fapt, Călin acolo s-a născut. Venetic din Ardeal, taică-su nu prea și-a făcut prieteni. Nici faptul că era profesor de matematică nu i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
toată noaptea la televizor. Afară de discuțiile la telefon de la miezul nopții, când sunau rudele de pe la cabane, petreceau împreună, doar tatăl lui Călin declama cu vocea lui groasă că el a rămas la București, aici, cu familionul. Dintr-un fel de patriotism. Cineva trebuia să-i păzească și pe ai lui. Călin nu prea avea voie să se apropie de casetofon. Mă rog, nici nu cerea voie. Mai timid. Întotdeauna a fost ceva mai timid. Ar trebui să vă povestească el prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
la transformarea târgului Vama în comună urbană, la înființarea judecătoriei mixte de ocol din localitate, la punerea temeliei a două biserici monumentale și la atâtea alte opere de utilitate publică, autoritățile în drept recunoscându-i meritele și răsplătind râvna și patriotismul lui prin acordarea distincțiilor: Răsplata muncii pentru, școală și biserică și medalia Serviciul credincios. Prin moartea-i prematură cel ce a fost Constantin Cotlarciuc lasă în urma sa, pe lângă îndurerata sa soție, 4 copii, fiind ei parte la liceu, parte la
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
în memoria sa, data de luni, 24 ianuarie , a 152-a zi a unirii. Când, s-ar fi cuvenit, puterea,vreau să zic, nu a organizat nimic întru cinstirea evenimentului. Sau oprit, într-o infimă măsură, câțiva împătimiți în ale patriotismului și eroismului neamului. Slugoii șefului statului aflați, din întâmplare, la Iași, i au telefonat nemernicului șef de stat, să evite participarea sa la micro sărbătorire, întrucât aici se plănuiseră acțiuni ostile, care ar fi putut fi periculoase pentru el.Căposulnu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
demisionează de la autoritaea sa, fascist cel care denunță drogurile." (p. 86.) Așadar, o țară în care tot ce înseamnă ierahie și autoritate emană un iz de fascism. O țară în care "francez de baștină" a devenit o expresie nepoliticoasă, iar patriotismul a căpătat izul unei vorbe în vînt. O țară în care, dacă o elevă musulmancă purtînd văl spune că "N-am să-l las pe Dumnezeu la poarta școlii", toți închid ochii cu indulgență, dar dacă aceleași cuvinte sunt rostite
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]
-
douăzeci de ani de regim Ceaușescu, erau școliți, unii chiar cu o pregătire intelectuală rasată. Erau plătiți bine pentru ceea ce trebuiau să facă, propagandă și iar propagandă roșie. Mulți dintre ei erau ascultați cu mare plăcere când apăsau pe clapele patriotismului, al dragostei față de țară, popor și neam, ceea în zilele pe care le trăim acest aspect suferă o diluare nepermisă. Aproape toți și-au continuat cariera îndeplinind alte funcții cu răspundere demonstrând capabilitate profesională, artă în conducerea unor structuri militare
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
fost destul de clar. NIXON: - Păi, stai puțin. Deși e destul de clar, nu e clar deloc! Cel care a cumpărat insula a donat-o imediat statului român! Nu ți se pare nimic curios aici? CEAUȘESCU: - Ba da. Este un act de patriotism. NIXON: - Persoana respectivă avea cetățenie dublă, română și americană. De ce n-a donat-o Statelor Unite? CEAUȘESCU: - Întreabă-l pe el. NIXON: - De unde să-l iau? Imediat după aceea, a dispărut! CEAUȘESCU: - O fi În vacanță, pe undeva prin Hawaii. NIXON
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
foarte clar faptul că, În contextul Noii Ordini mondiale, locul României trebuie să fie unul de frunte, alături de celelalte forțe ale progresului și civilizației. Asemenea lucrări ar trebui să fie studiate În Învățămîntul primar și gimnazial, ca adevărate manuale de patriotism, deoarece ele arată că toate realizările științei și tehnologiei actuale au fost descoperite cu mult timp Înainte de poporul nostru, numai că, datorită vitregiilor istoriei, nu le-a putut pune În practică. Și poate că În acest fel vor Înțelege și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Numai datorită acestei stări ancestrale, a fost posibil să se întîmple atîtea minuni în ultima vreme la nivelul fiecărui cetățean. De cînd a scăpat de jugul dictaturii românul dă dovadă de un spirit civic ieșit din comun și de un patriotism pe măsură. Își plătește impozitele, își declară toate veniturile, păstrează în jurul căminului său cea mai mare curățenie, conștient că de acest lucru depinde în mare parte siguranța sa. Nu mai vezi pe nimeni să nu-și facă treaba la locul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
din rulote și carcase de mașini părăsite, aceeași plozi, și... mulți conaționali. Un singur lucru le deosebea: șandramalele păreau o redută cucerită: pe fiecare, era Înfipt steagul Uniunii Europene, mic, dar tare zglobiu. M-a Încercat un sincer sentiment de patriotism. -Cine naiba ești? -N-am casă, și cineva din ghetou mi-a spus că aici ar fi un ,,apartament,, pe jumătate liber. Vocea răgușită de fumător, e neplăcută, dar e parte organică din Înfățișarea bărbatului. Bărbatul, În jur de cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cu mâna și Închise ochii. Dr. Czinner se gândi că simulează că doarme pentru a-și masca lipsa de interes, dar colonelul deschise iar ochii când Czinner i se adresă cu indignare: — Cât de depășiți sunteți, cu granițele voastre și patriotismul vostru! Avionul nu știe ce sunt acelea frontiere. Nici bancherii nu recunosc frontierele. Apoi dr. Czinner văzu că pe colonelul Hartep Îl Întristase ceva și gândul că poate el nici nu-i dorea de fapt moartea Îl făcu să rămână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
să-i servească, așa încât domnea peste tot un climat de prețuire și valorificare a talentelor. Mulți savanți mergeau din stat în stat, ca să-i convingă pe suverani să le accepte teoriile și concepțiile. Spre deosebire de aceștia, Qu Yuan, animat de un patriotism fierbinte, n-a plecat niciodată peste hotare. El și-a dorit doar să-l ajute pe suveranul statului Chu în promovarea unei politici interne și externe luminate, pentru ca țara să rămână independentă și să devină tot mai puternică. Din păcate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
o Românie legate de Washington. Li se trage pur și simplu covorul de sub picioare politicienilor care s-au adăpat ani de zile doar din antimaghiarism, antiromânism, din retorica pericolului și demagogia urii. În general, tipul de politician primitiv, duhnind a patriotism și transpirație, mândru vorbitor de engleză stâlcită sau deloc, va ieși din scenă mai devreme sau mai târziu. Apoi, vor începe să conteze tot mai mult experții. Oamenii politici vor da tot mai puțin pe gură ce le trece prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
semn să se așeze, ca și cum ar fi fost gazda; de altfel, parcă și uitase disputa de adineauri. În lipsa dumitale, Începu el, m-am gîndit că numai niște intelectuali ca noi pot fi oameni Într-adevăr liberi, dezbărați de convenții, de patriotism, de orice sentimentalism... Nu avem ceea ce se cheamă interese speciale. Adică, nu sîntem acționari ai vreunei societăți și puțin ne pasă dacă se duce de rîpă campania. Iată o imagine potrivită, nu găsești? — De ce folosești mereu pluralul? — Uite de ce, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
aduc aminte de tot răul pe care l-am făcut eu Însumi, pe care l-am răbdat sau l-am văzut săvîrșindu-se În numele vrajbei dintre națiuni, Înțeleg limpede că pricina acestui rău stă În imensa Înșelăciune pe care-o numim patriotism și dragoste de țară...“ Această afirmație, brutală și dogmatică, avea oarecare noblețe, spre deosebire de Încercarea de a șterge sublinierile de pe margine, o Încercare nedemnă, vădind lipsa curajului de a avea opinii. Digby citi mai departe, pe aceeași pagină: „Christos m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
În care locuiai, felul dumitale de viață... Credeam că ești tipul de om cu care m-aș putea Înțelege destul de ușor - pînă-n ziua cînd ți-ai pierdut memoria. Atunci, n-a mai mers. Avuseseși atîtea iluzii despre măreție, eroism, abnegație, patriotism... Și Hilfe adăugă, rînjind: Iată ce tîrg Îți propun: libertatea mea, pentru trecutul dumitale. O să-ți spun cine-ai fost - fără să te-nșel - o să-ți furnizez și dovezi, deși te asigur că n-o să fie nevoie: inteligența dumitale Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
liniște!». În 1992 au pus la treabă tema «Vrem un guvern de tehnicieni!». În 1996 au distribuit în popor melodia «Vor să vândă țara!». În 2000 s-au răzgândit și au vândut-o între ei. În 2004 au revenit la patriotism. Mai întâi cu vaietul: Băsescu președinte ne va face de baftă prin saloanele mari, știindu-se că nu are pregătire de diplomat!” (Traian Ungureanu, în articolul „Viclenia sfidează România”, în „Evenimentul zilei”, Nr. 3947, 16 decembrie 2004, p. 1). De
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]