837 matches
-
sau doar numele ei. Ei au fost probabil foarte impresionați de puterea și maiestatea Stăpânei din Argos, și au ridicat-o la rangul de soție a principalului lor zeu26. Acesta este poate motivul pentru care Hera a devenit simbolul și patroana instituției căsătoriei. Infidelitățile nenumărate ale lui Zeus i-au stârnit gelozia și au provocat certuri îndelung povestite de către poeți și mitografi. Zeus se comportă cu Hera așa cum niciodată un șef ahean n-ar fi îndrăznit să se poarte față de 23
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vastă structură de către geniul religios grec. Arhaica Doamnă a Munților și Stăpână a Sălbăticiunilor din preistoria mediteraneană a asimilat foarte devreme atributele și prestigiile Zeițelor Mame, dar fără a pierde prin aceasta trăsăturile ei cele mai arhaice și mai specifice: patroană atât a vânătorilor cât și a fiarelor sălbatice, și a tinerelor fete. După Homer, profilul ei începe să se precizeze: Artemis guvernează sacralitatea vieții sălbatice care cunoaște fertilitatea și maternitatea, dar nu și dragostea și căsătoria. Ea a păstrat întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
736). În Odiseea (XIII, 297) zeița îi spune lui Ulise: "Eu între zei pe lume sunt vestită prin agerimea minții (metis'} și prin iscusința mea", într-adevăr, metis, inteligența practică, este atributul ei cel mai caracteristic. Atena nu e numai patroana meșteșugurilor feminine prin excelență, cum ar fi torsul și țesutul. Ea este mai ales "politehniciană", inspiratoare și învățătoare a tuturor meșteșugarilor specializați. Fierarul învață de la Atena să făurească brăzdarul plugului și olarii o invocă: "Vino la noi, Atena, ține-ți
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
morții, instituțiilor sociale etc. Atena revelă caracterul "sacru", sau originea "divină", a anumitor meserii și vocații implicând inteligență, abilitate tehnică, invenție practică, dar și autostăpânire de sine, seninătate în încercări, încredere în coerența și deci inteligibilitatea lumii. Se înțelege de ce patroana acestei metis va deveni, în vremea filosofilor, simbolul științei divine și al înțelepciunii umane. Afrodita reprezintă o creație nu mai puțin remarcabilă a geniului grec, deși se situează la un nivel cu totul deosebit. Zeița este cu siguranță de origine
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mine, toți vor să mă jefuiască. Într-o zi, când m-am întors acasă, gazdele mele, tanti Rodica și nea Titi, puneau gresie în bucătărie. Gresie șutită de la școală. De fapt, cam totul era șutit la ei în casă, becuri, patroane, vopsea, faianță, cablul care conținea și HBO neplătit, un fel de haiducie. Am văzut la mine la țară o casă interesantă, a unui șofer care furase tot ce se putea de la autobuze dezasamblate, geamuri înguste de autobuz pe care le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
lipsei de răspundere a celui de-al doilea. Scrupule firave în ograda alesului și grămezi de indiferență în ograda alegătorului - iată rețeta unui mariaj cetățenesc devastator. Ca să nu mai pomenesc de preacuvioasa Opoziție, care, odată devenită Putere, se dovedește o patroană de bordel politic la fel de hrăpăreață ca și cea dinaintea ei. Despre secolul al XXI-lea s-au spus tot felul de vorbe mari. Una, repetată ad nauseam, este cea a lui Malraux potrivit căruia acest veac va fi unul religios
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
prestațiilor mele profesionale în slujba patriei și a presei internaționale. Se ajunsese la o tensionare a relațiilor între marile puteri. România, prin Nicolae Ceaușescu, emisese niște opinii nu tocmai pe placul Moscovei și toate acestea o determinaseră pe "bătrâna Doamnă", patroana de la "Washington Post", cea care-i făcuse "felul" președintelui Nixon, să se suie în avion cu destinația București. Era însoțită de o echipă de redactori-șefi și reporteri de la "News Week", de la alte publicații ale trustului și dorea o întrevedere cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
un volum "Eminescu" în spaniolă și alte cărți "subțiri". Am văzut o librărie, am intrat și fiind cu soția am început să ne consultăm în românește. La un moment dat, s-a apropiat de noi o persoană distinsă, ce părea patroana librăriei, și ne-a întrebat mirată: "Sunteți români?" Am confirmat și s-a interesat cu ce ocazie în Chile. "Păi suntem de la ambasadă." Mirarea i s-a accentuat și mai mult, explicându-ne că până atunci nu venise nici o persoană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
doar să mă hotărăsc. Nu-mi mai puteam permite ca starea de con fu zie și depresie să-mi conducă viața. Învățam să spun „Nu!”. Mi amintesc că demult am cunoscut un suedez. Venise la fabrică și o aștepta pe patroană. Eu îmi vedeam de treaba mea și eram mereu disponibilă să-mi ajut colegii. Unul căuta un document, altul voia o foarfecă, altul mă ruga să-i dau un număr de telefon... După un timp, suedezul m-a întrebat: — Tu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
brandenburguri, sau pentru vreo zveltă și surâ zătoare acrobată În maillot de culoarea pielii, sau pentru vreo blondă și tânără eroină a pantomimelor eroi comice, așa cum avea să rămână În mintea mea Margareta, fiica cu păr bălai a Mariei Griller, patroana severă și Încruntată a pano rămii și menajeriei cu același nume. Mar-ga-re-ta, În-ge-raș iu-bit, Mar-ga-re-ta, m-ai ne-no-ro-cit (Cântec de stradă prin Bucureștii lui 1900) LOCUIA ÎNTR-O CASĂ DIN ACELEA PE ROATE, AMENAJATĂ atât de ingenios, cu dormitor, sufragerie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o altă scrisoare, din 1708 (pe care o citesc În aceeași admirabilă culegere de scrisori din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, adnotată de Gustave Lanson) a drei D’Aumale, fostă elevă la Saint-Cyr, devotată până la moarte ilustrei patroane, Înțelesul acestui cuvânt evoluează spre acela de incrédule (necredincios Într-ale bisericii) și esprit fort (cel care ține neapărat să se situeze deasupra opiniilor curente). Iar În Înțelesul său de astăzi, li ber tinaj Înseamnă destră bălare, desfrânare (dérșglement des
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
E vorba de vastul sălaș de acum peste o jumătate de secol al curvelor, al sutelor de curve de pe maidanul și din hotelul Duca, de pe străzile Belvedere, Brezoianu, Câmpineanu, Domnița Anastasia și intrarea dr. Marcovici, găzduite, dichisite și dădăcite de patroanele, de „țațele“ lor, șchioapa, Pica, tanti Berta, ovreica, madam Gonda, unguroaica, și țiganca Măndica, pro tejate de eroii inimii lor, Iancu Chelbosu, Mitică Buzatu, Gonea și de eroul Între toți eroii bordelurilor, Victor Talianu, pe care l-am văzut mort
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
face milionul!“ și să știți că l-a făcut! Începând, adică, Îndată după Înscăunare, să reglementeze bordelurile, Închizându-le cu mare zgomot prin presa moralizantă a vremii și redes chizân du le curând, pe măsură ce primea În laba lui murdară „șpaga“ patroanelor de bordel; și, oricât veți spune că banii nu au miros, să știți că de data asta Îl aveau: acel miros greu și sufocant, dul ce-grețos, al cărnii de femeie mult frecventată. Aș paria că nu există bărbat din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
legendei, călătoria spre Marsilia și minunile săvârșite, calchiază În bună măsură „Viața Mariei Egipteanca”: retragerea În pustiu; conviețuirea cu Îngerii; penitența; revelația finală. Episodul miracolului produs asupra soției principelui va lega pentru totdeauna numele sfintei de maternitate: Maria Magdalena devine patroana și protectoarea nașterilor, așa cum, mai târziu, ea va deveni sprijinul „femeilor pierdute”. Sindromul Maria Magdalena: victima unei „teologii phalocrate” Pentru a Înțelege mai profund „fenomenul Da Vinci Code” e necesară o incursiune În contextul teologic și cultural contemporan. Simultan cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
cronica sa la Conversație în oglindă, care nega punct cu punct ceea ce-mi spusese după premieră. Și, vai, cît de „excitat” era de faptul că G. Îl felicitase pentru cele ce scrisese! *Cum a fost în „capitala Ialomiței”, unde patroana locului e „tovarășa Găinușe”? „Nu mare lucru, totul s-a petrecut la rece”, îmi spune Nanianu. „Slobozia e un oraș anost, sărac: se vede pe chipul și îmbrăcămintea oamenilor”. Cei care au venit la întîlnire, în majoritate profesori, „păreau niște
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prestațiilor mele profesionale în slujba patriei și a presei internaționale. Se ajunsese la o tensionare a relațiilor între marile puteri, România, prin Nicolae Ceaușescu, emisese niște opinii nu tocmai pe placul Moscovei și toate acestea o determinaseră pe "bătrâna Doamnă", patroana de la "Washington Post", cea care-i făcuse "felul" președintelui Nixon, să se suie în avion cu destinația București. Era însoțită de o echipă de redactori-șefi și reporteri de la News Week, de la alte publicații ale trustului și dorea o întrevedere cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
un volum "Eminescu" în spaniolă și alte cărți "subțiri". Am văzut o librărie, am intrat și fiind cu soția am început să ne consultăm în românește. La un moment dat, s-a apropiat de noi o persoană distinsă, ce părea patroana librăriei, și ne-a întrebat mirată: "Sunteți români?" Am confirmat și s-a interesat cu ce ocazie în Chile. "Păi suntem de la ambasadă." Mirarea i s-a accentuat și mai mult, explicându-ne că până atunci nu venise nici o persoană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
realizat acest traseu în viață? Nu! Dumnezeu le-a realizat prin mine nevrednica, eu am fost doar unealtă lui Dumnezeu cel Bun și Milostiv. Mult și foarte mult m-a ajutat Sfântă Fecioara Maria care este și mama mea, si patroana numelui meu. O iubesc, o cinstesc și o propovăduiesc, pentru că de multe ori mi-a șters lacrimile în dureri. Nimeni altul, numai ea, Sfântă Fecioara Maria. Ea a avut milă și de mine, că eu milă n-am prea avut
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
miile de învățători definitivi sau cu grade luate , de oriunde ar fi venit el. și eu ce să fac? Nu aveam nici 19 ani! Aproape de casa gazdei era o cofetărie micuță și spre bucuria mea, din când în când, băieții patroanei puneau câte o placă la patefon. Mai mult cântece rusești. și cum aveam la mine mai multe plăci de patefon, patefon nu, le-am dăruit plăcile cu muzică populară și ce mai era acolo. Au sărit în sus de bucurie
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mi s-a dat economatul. șef ca șef dar mai mare șef era directorul de meniuri, tușa Pașa. Spre norocul meu, în Volcioc am dat peste fata gazdei lui Babaca de la Jibrieni, atunci codană acum femeie măritată și mamă, plus patroană de băcănie. Ne-am înțeles să-mi procure legume, fructe, carne proaspătă, ba, la cerere, lapte, brânză și smântână la prețuri convenabile și oricum marfă proaspăt de poaspătă. Volciocul era la trei kilometri de Jibrieni, sat de lipoveni de unde se
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
dormit apoi până la 17.30, iar eu am citit. După ce am mai făcut o baie am pornit să cunoaștem împrejurimile. Liviu a făcut câteva acuarele. Acum, stând la una din mese, urmărim splendidul apus de soare și bem ouzo în timp ce patroana udă vârtos pe jos și florile ce dau o notă de veselie locului. Pe Liviu continuă să-l sâcâie durerile care acum s-au localizat în gât. Vineri 28 iulie 1995- Knosos- Creta Iată-ne în mult visatul palat din
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
în 6-7 Ianuarie am fost chemați să dăm examen la Iași. Și era un ger afară și o prăpădenie de să ferească Dumnezeu. Și ne-am băgat într-o cafenea. Acolo venise toți scripcarii: țiganii din Iași care cântase pe la patroane. Și vorbeau niște porcării și niște blăstămății cum n-am mai auzit și nici nu voi auzi. Și atunci am zis eu că față de aceia, bogătenii mei merită să intre toți în rai. Și înainte de plecare la Iași cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
da gust mămăligii. Lipseau grăsimile, cerealele, fructele. Din această cauză pelagra se răspândea în oraș și în sate. În timpul zilei, mama Angela se străduia la maximum să spele și să calce rufele. În timpul nopții, își începea serviciul de îngrijire a patroanei hanului Riva San Lorenzo, o femeie bătrână și bolnavă. Din păcate, povara economiei casnice apăsa doar asupra ei iar gurile de săturat se înmulțiseră. A primit-o în casă și pe fiica Teresei, care era însărcinată. Fata a lucrat în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
găsim înscrise pe o lapidă pusă la intrarea Casei San Zeno in Monte. Textul inscripției este următorul: «Funcțiile perpetue ale Casei Copiilor Buni „Sf. Ieronim Emiliani“; Patronul absolut, de care trebuie să depindem în toate, e Domnul nostru Isus Cristos. Patroana: Maica Sa Preasfântă, Fecioara Maria. Econom: Sf. Ieronim Emiliani. Casier: Fericitul Iosif Cottolengo, Consilieri: Sf. Iosif, Sf. Vincențiu de Paul, Sf. Caietan din Thiene, venerabilul Ioan Bosco. Secretar: Sf. Iosif Calasanzio. Membrii Casei: Slujitorii Săraci». - Normele din 1918: au o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
unde făceam lungi plimbări socratice, uimindu-mă cu erudiția și ideile sale. La București, îl vizitam adesea, găzduindu-mă pe timp de noapte. În casa lui, am cunoscut-o pe Yvonne Stahl în anii ei ultimi de aristocrată supraviețuitoare, fostă patroană a unui cenaclu frecventat de Ion Barbu și de alți scriitori în anii interdicției. Yvonne Stratt este traducătoare a lui Ion Barbu în franceză. Lui Sandu Tzigara-Samurcaș abia în 1972 i s-a permis să-și publice o carte, prefațată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]