517 matches
-
Încet și sigur. Artrita veacurilor a lăsat sediment pe clape, pe tuburi. Instrumentul geme de amintiri În liniștea densă precum ceață de noiembrie. Numai Mărțina Îi aude adevărată muzică, melosul stivuit Între acoperișul acoperit cu plăcute de cupru coclit și pavimentul din gresii industriale; un loc numit atrium, și unde se adunau la fiecare miez din noapte, călugăritele din Ordinul Sfintei Maria să i se roage Fecioarei, protectoarei cavalerilor teutoni; și lui, Sfanțului Gheorghe, cel venerat pentru ajutorul acordat cavalerilor În timpul
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
fost preluată de greci și de la aceștia de către romani. O adevărată afirmare a mozaicului a avut loc în sec. VI d. Hr. când la Constantinopol se produce o adevărată revoluție tehnică în arta murală, folosit până atunci cu precădere pentru pavimente și pardoseli, ia acum locul picturii cu tempera pe pereți, devine „picture eternal”. Problemele pe care le au mozaicarii Bizanțului aveau să se rezolve magistral, se puneau, de altfel și picturi murale: să nu se anuleze zidul și să se
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
Din pronaos există o ușă de acces spre turn și o alta spre naos. Pe jos, turnul are turnat ciment, iar în celelalte două încăperi (pronaos și naos) se află dușumea din scândură de brad. Se remarcă prin vechimea sa pavimentul altarului: acesta se compune din lespezi ceramice provenind fie de la castrul roman Potaissa¬Turda, fie de la un alt punct fortificat roman, pe drumul Potaissa-Napoca; plăcile ceramice care formează pavimentul altarului păstrează încă inscripția „LVM”, adică „Legio V Macedonica”. Pronaosul sau
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
află dușumea din scândură de brad. Se remarcă prin vechimea sa pavimentul altarului: acesta se compune din lespezi ceramice provenind fie de la castrul roman Potaissa¬Turda, fie de la un alt punct fortificat roman, pe drumul Potaissa-Napoca; plăcile ceramice care formează pavimentul altarului păstrează încă inscripția „LVM”, adică „Legio V Macedonica”. Pronaosul sau tinda femeilor este prima încăpere a bisericii, în care se intră pe latura sudică a construcției, intrare mărginită de două ferestre, care asigură iluminarea interiorului și care se situează
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
de cult păstrat din acea epocă pe teritoriul Republicii Moldova. Alexandru Lăpușneanu, născut în zona Lăpușnei, a efectuat noi lucrări de întărire și dezvoltare și a făcut importante donații mănăstirii. Ctitor a fost și domnitorul Vasile Lupu, care a reînnoit prestolul, pavimentul și iconostasul bisericii voievodale. La sfârșitul secolului al XVII-lea, mănăstirea Căpriana cunoaște o perioadă de declin. În 1698, mănăstirea a fost închinată mănăstirii Zografu de pe Muntele Atos. După anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus (1812), mănăstirea Căpriana a trecut în
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
și cu crucea îndoliata, dar și harna șamentele pentru bidiviii din care nu au mai rămas decât praful și potcoa vele. în aer se simte iz de văr proaspăt și de umezeală urcând dinspre tainițele subteranului astupat artificial, cu dalele pavimentului sălii circulare. Mărțina trage în nări mirosul acela de zidărie vetusta că pe un parfum bun. Se simte în elementul ei și prinde a merge cu pas ceva mai vioi, tot înainte, printre colonadele falnice. Talpă pantofilor din piele galbenă
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
sud-vest al refectoriului, cinci pe latura sudică a claustrului și una lângă drumul forestier care leagă satul de pădure, suprafața totală investigată fiind de 400 m2. Materialul arheologic descoperit cuprinde, în primul rând, fragmente arhitectonice (capiteluri, imposte, colonete, componente de paviment) la care se adaugă ceramică uzuală, sticlărie, podoabe, piese de metal și monete. Cele mai valoroase sunt mozaicurile bisericii (4, 20 m lungime și 1,20 lățime) din fragmente îne 8-9 culori, așezate în pătrate, romburi, dreptunghiuri, reprezentând animale (urs
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
a clădirii identificate la vest de turnul-fântână, spațiului de la est de refectoriu, suprafața totală investigată fiind de 350 m2. Principalele descoperiri constau din amprenta unei bărci (lotcă), datată în secolul al XII-lea; fragmente arhitectonice (capiteluri, imposte, colonete, componente de paviment), la care se adaugă ceramică fină și uzuală, sticlărie, podoabe, piese de metal și monete.
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
și de alta au fost construite camere servind drept - diakonikon - care servesc, intre altele drept vestiare, și prothesis. Biserica a fost distrusă, ca și majoritatea bisericilor din Palestina, de invazia persană sasanidă din 614, apoi de invazia arabă musulmană. Mozaicurile pavimentului sunt cele mai vechi mozaicuri figurative ale artei creștine din Palestina găsite până astăzi și impresionează prin păstrarea unei destul de bune calități. Culoarea pietrelor mozaicurilor este neagră, brună, roșie, galbenă și cenușie. Densitatea pietrelor diferă - înte 105-107 pietre pe decimetru
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
relativ gol în comparație cu bisericile catolice obișnuite. Tavanul este din lemn, ca în epoca bizantină, și este luminat de două rânduri de ferestre ale claristoriului. Acest etaj se sprijină pe un rând de coloane albe cu capiteluri corintice, legate prin arcuri. Pavimentul este acoperit de mozaicuri.În partea stângă se afla geamuri de sticlă prin care se văd temeliile unuia din zidurile primei biserici. Altarul este situat deasupra pietrei pe care, după tradiție, Isus ar fi înfăptuit miracolul, iar deasupra altarului atârnă
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
fund. Sub altar se află piatra - găsită în timpul unor excavații - care este venerată ca aceea pe care Isus a înfăptuit minunea înmulțirii pâinilor. In biserică se pot remarca și alte vestigii antice, precum piatra de temelie la stânga intrării în atrium, pavimentul de bazalt, precum și părți din friza absidei. Temeliile bisericii originale din secolul al V-lea, sunt vizibile sub un geam de sticlă în dreapta altarului. Izvoarele baptismale inițiale se află în pridvorul bisericii. La 27 aprilie 2014 biserica a fost profanată
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
elemente decorative precum cărămida smălțuită, discurile ceramice, cărămida arsă, într-un parament total nou, cu forme geometrice. Cu această ocazie a fost zidită ușa de pe latura nordică a pronaosului și a fost ridicat artificial cu circa 30 - 50 cm nivelul pavimentului interior și al trotuarului exterior. Turnul clopotniță a fost reparat în 1908. Mai mulți specialiști (P. Gârboviceanu, Grigore Ionescu, Cesare Brandi, Eugenia Greceanu, Gheorghe Curinschi Vorona, Carmen-Cecilia Solomonea) au criticat lucrările de restaurare executate de Constantin Băicoianu, considerând că acestea
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
timpului ca urmare a factorilor naturali (condițiile speciale de climă) și a intervențiilor umane necorespunzătoare. La începutul secolului al XXi-lea au fost începute o serie de lucrări de restaurare ale bisericii monument istoric. După finalizarea cercetării arheologice (2000-2001), nivelurile pavimentului bisericii și al trotuarului exterior au fost coborâte la nivelul original. În perioada 2001-2002 s-au executat lucrări de conservare și restaurare a picturii murale de pe pereții naosului în cadrul unui proiect de cercetare inițiat de MLPTL, în colaborare cu Institutul
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
având muchiile teșite, pentru a asigura trecerea de la pătrat la cerc, adică la baza bulbului în formă de pară. Învelitoarea acoperișului este din șindrilă la fel și vârful turnului, pentru care s-au fasonat special șindrile, tăiate în forme romboidale. Pavimentul interior este executat din scânduri, dar lateral, sub strane și scaune, a fost placat cu cărămidă. Ansamblul pictural ce decorează altarul, iconostasul, bolta naosului, precum și pereții pronaosului - unde pictura este foarte deteriorată - a fost atribuit pictorului lugojan Petru Nicolici. Aceasta
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
zonă de concertare și de gestiune integrată" de-a lungul coastei provensale, între localitățile Le Pradet și Rayol-Canadel. Prezența unei populații stabile în perioada romană este atestată în insula Porquerolles printr-o lespede cu bazoreliefuri din secolul I și prin pavimentele unor încăperi cu mozaicuri, iar în insula Port-Cros prin câteva morminte, o canalizare și monezi, dintre care una de aur. Sub suprafața mării zac pe fund zeci de epave din diferite epoci, de la cea mai timpurie antichitate până la al doilea
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
cunoștință din Tratatul de pictură al lui Alberti, în 1435. Autorul pune aici în lumină principiile perspectivei lineare, așa cum le stabilise Brunelleschi. Personajele sunt plasate într-un spațiu determinat printr-o riguroasă construcție în perspectivă ritmată de coloane, arhitrave și pavimente. Linii diferite formează o rețea armonică în care dimensiunile decurg una din alta, ceea ce permite construirea unui univers matematic ideal. Înălțimea tabloului, de 58,6 cm, corespunde lungimii unui braț toscan, unitate de măsură a epocii. Pentru artiștii Renașterii, inălțimea
Biciuirea lui Cristos (Piero della Francesca) () [Corola-website/Science/321942_a_323271]
-
interioară înconjurată de un peristil din toate cele patru părți, o sala de toaletă. În nordul curțiiț se afla o sală de mese denumită triclinium, încăperea cea mai mare și mai splendidă a vilei. Diversele încăperi erau acoperite cu mozaicuri. Pavimentul cu mozaic al tricliniumului conține într-unul din medalioanele care îl ornamentau, figura unei femei de o remarcabilă frumusețe, care a fost poreclită în vremea noastră „Mona Lisa de la Sepphoris”. Pe culoare și în alte încăperi se pot vedea mozaicuri
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
Sepphoris”. Pe culoare și în alte încăperi se pot vedea mozaicuri cu desene geometrice.. În cadrul lucrărilor de conservare a clădirii, au fost construite ziduri, precum și un acoperiș. În interiorul ei, deasupra tricliniumului, s-a construit un pod care permite traversarea pe deasupra pavimentului de mozaic, și o bună observare a acestuia. De asemenea pe balustradă au fost așezate tablițe care explică scenele diferite desemnate de mozaic. În excavația arheologică executată în 1994 de Universitatea Ebraică în nordul sitului arheologic de pe povârnișul dealului lângă
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
conținând o sală lungă de 15 metri și lată de 7 metri. La intrarea în camera de rugăciune se afla o cameră prin care se intra în sală. Direcția în care se facea rugăciunea în sală era contrarie direcției Ierusalimului. Pavimentul sălii de rugăciune conținea un mozaic, având inscripții în limba arameică, consacrate, după câte se pare, celor care au donat pentru zidirea lăcașului de cult. Pe podea se văd și scene biblice ca de pildă Sacrificiul lui Isaac, scene de
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
este un muzeu județean din Constanța, amplasat în Piața Ovidiu nr. 12. Edificiul, ridicat probabil spre sfârșitul secolului al II-lea p.Chr, a fost mărit și amplificat în secolele următoare. Pavimentul s-a realizat prin secolul al IV-lea și întregul ansamblu, cu reparații succesive, a funcționat până la începutul secolului al VII-lea. Edificiul cu paviment de mozaic se află pe terasa B. Din paviment s-a păstrat o porțiune de
Edificiul Roman cu Mozaic () [Corola-website/Science/331332_a_332661]
-
sfârșitul secolului al II-lea p.Chr, a fost mărit și amplificat în secolele următoare. Pavimentul s-a realizat prin secolul al IV-lea și întregul ansamblu, cu reparații succesive, a funcționat până la începutul secolului al VII-lea. Edificiul cu paviment de mozaic se află pe terasa B. Din paviment s-a păstrat o porțiune de 850 mp. Terasa A reprezintă nivelul de locuire antic, iar terasa C constituie nivelul încăperilor-magazii (11 încăperi cu tavan boltit). La același nivel, în continuarea
Edificiul Roman cu Mozaic () [Corola-website/Science/331332_a_332661]
-
mărit și amplificat în secolele următoare. Pavimentul s-a realizat prin secolul al IV-lea și întregul ansamblu, cu reparații succesive, a funcționat până la începutul secolului al VII-lea. Edificiul cu paviment de mozaic se află pe terasa B. Din paviment s-a păstrat o porțiune de 850 mp. Terasa A reprezintă nivelul de locuire antic, iar terasa C constituie nivelul încăperilor-magazii (11 încăperi cu tavan boltit). La același nivel, în continuarea edificiului, se află o serie de încăperi care au
Edificiul Roman cu Mozaic () [Corola-website/Science/331332_a_332661]
-
de la Muzeul Bucovinei din Suceava. Rezultatele cercetărilor din exteriorul bisericii (pe laturile de est și de sud) s-au dovedit neconcludente, dar cele din interior au dus la determinarea a trei etape în construcția lăcașului de cult. În interiorul bisericii, sub pavimentul din cărămidă de secol XIX, situat aproape de axul longitudinal, s-a descoperit un mormânt din perioada medievală, fără lespede deasupra, care s-a păstrat intact. Biserica Mănăstirii Hagigadar este construită în stilul artei moldovenești. Din punct de vedere arhitectonic, ea
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
care a fost distrus parțial. Naosul este boltit în stil moldovenesc, printr-o serie de arce dispuse pe diagonală și pandantivi care susțin turla cilindrică. Absidele laterale sunt boltite în sfert de sferă, iar absida altarului în jumătate de sferă. Pavimentul bisericii a fost realizat, în cursul timpului, din diferite materiale. Inventarul din anul 1792 menționează că pardoseala altarului și a naosului era din cărămidă, iar cea a pronaosului și a pridvorului din lespezi de piatră. În deceniul șase al secolului
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
anul 1792 menționează că pardoseala altarului și a naosului era din cărămidă, iar cea a pronaosului și a pridvorului din lespezi de piatră. În deceniul șase al secolului al XX-lea, pardoseala era din lespezi de gresie. În urma ultimei restaurări, pavimentul bisericii a fost refăcut din plăci de marmură alb-cenușie. Biserica a fost pictată în frescă pe exterior între anii 1537-1538, în prezent mai existând urme din vechea pictură pe fațada sudică (fragmente din Asediul Constantinopolului, Imnul Acatist și Arborele lui
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]