5,114 matches
-
aripile lebedelor, iar haina lungă Îi era mai lungă ca zăpada. Îngerul s-a apropiat de mormânt ca să dea la o parte lespedea.Și era lespedea aceea grea, tare grea, Încat mai mulți bărbați abia o puteau urni din loc. Paznicii mormântului s-au cutremurat la vederea Îngerului și totuși au avut cutezanța să arunce cu pietre În el.Aruncau cu pietre În Îngerul Domnului, iar pietrele se transformau În ouă roșii, care cădeau și se spărgeau. De atunci păstrăm obiceiul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
investim alte 30 de milioane"246; " Forța de muncă a devenit o problemă și pentru noi, iar multe firme s-au orientat să-și recruteze personalul din provincie, din zonele limitrofe Bucureștiului, precizează Ion Sârbu. Înainte de a fi angajați, viitorii paznici și gărzi de corp sunt testați psihologic, după care intră într-o pe-rioadă de școlarizare. De altfel, antrenamentele fizice și cursurile teoretice pentru personal se desfășoară permanent în cadrul societăților de securitate care se respectă"247. Extrase pe tema stilul de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
personaje nu poate ieși decât o viziune în care, de-a valma, coexistă cultura cartierelor imunde de blocuri de la periferia marilor orașe cu nostalgia colibei metafizice, unde se întâlnesc și pun la cale destinul glorios al țării Patriarhul, Vodă și Paznicul purității neamului, adică dl. Puric însuși. Doar într-o lume derutată, fără valori sigure și lesne manipulabilă astfel de personaje pot fi luate în serios. Aplecarea noastră spre miraculos, senzațional, excesiv, vulgar retează orice șansă de a ne impune în
Arta de a admira literatura by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7216_a_8541]
-
Arhivar deținător al dosarelor tuturor, internați și personal medical laolaltă, un Portar ce pare întruparea umană a Cerberului sînt numiți de el, dar nu-l văd niciodată sau nu l-au mai văzut demult. Sculptorul este admis de un alt paznic, un al doilea Cerber, să pătrundă într-o Sală cu Oglinzi unde nu are voie să intre nimeni altcineva, acolo s-ar afla misteriosul Bătrîn. În Sala cu Oglinzi nu e însă nimeni, sculptorul își vede doar propriul chip răsfrînt
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
înaintată, că lacul plin de nuferi galbeni din poezia lui Eminescu era proprietatea familiei Eminovici. Am înțeles mai bine de ce copilul Mihai își putea permite să se oprească pe malul lacului și să-l contemple, fără teama că apare vreun paznic gata să tragă în el cu pușca încărcată cu sare. ... Astă-vară stăteam culcat în iarba din grădina mea și mă gândeam cu dragoste la șopârlele, la greierii, la fluturii care îmi însuflețeau grădina. Le rugam pe albinele specializate în polenizarea
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
la botez. Alături de noi, martori ai tainei, au mai fost doi preoți catolici și chiar un protestant (ca botezul să aibă - după dorința lui Steinhardt - un caracter ecumenic), precum și domnul Paleologu. Eu am ales momentul: la întoarcerea "de la aer", când paznicii noștri - caraliii, cum le zicea scriitorul - erau mai ocupați și se producea mai multă agitație. Ceremonialul trebuia repede îndeplinit. Naș a fost ales un profesor și avocat, bun cunoscător de greacă și latină. (E vorba, scrie Nicolae Steinhardt, de fostul
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
Nu văd nici o diferență între oengiștii care și-au luat mașini fără impozit și și-au plătit mai întîi singuri salarii grase din banii pe care ar fi trebuit să-i folosească pentru copiii nimănui sau cu părinți iresponsabili și paznicii din umbră ai micilor condamați la sclavia cerșitului. Ne revoltăm cînd vedem la televizor reportaje despre copii legați cu lanțul de pat în cine știe ce sat uitat de Dumnezeu. Scoatem bani din buzunar pentru a ajuta la salvarea copiilor bolnavi despre
Zăpezile de altădată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8923_a_10248]
-
l-au mâncat." Sau "mă simt atît de zdruncinat/ Văzînd astrala agonie,/ C-am luat un ac de pălărie/ Și mi-am scos ochii." Balamucul e vesel, iar poezia trece în anecdotă absurdă, dar hazoasă: "Au scos din lac un paznic mort./ Râdeau nebunii - ca nebunii./ Și clopote trăgând de mort,/ Vreo doi s'au spânzurat de funii.// L-au îmbrăcat apoi frumos,/ Și popii rugăciuni îi spun./ Nu știe nimeni că-s Christos/ Ș'am să-l înviu - că era
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
cartea lui Raicu despre Gogol, publicată la Editura L'Âge d'homme, unde nu se mai duce nimeni, din cauza poziției scandaloase pro-Miloșevici luată de directorul ei, Vladimir Dimitrievici, în timpul războiului din fosta Iugoslavie. Am fost acolo de curând, deghizat în paznic de muzeu, verificând în prealabil temeinic că nu mă vede nimeni, ca să cumpăr jurnalul lui Amiel; tânăra care se afla acolo mi-a spus că sunt prima ființă umană care le pășește pragul de cel puțin trei ani încoace. Așa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9908_a_11233]
-
Deus sine natura, care de fapt l-a exclus din Sinagogă. Fie creștini ori evrei, teologii rar admit o gândire liberă... * La Paris, când am fost să văd impresioniștii, la Muzeul d^Orsay, ca să ajung mai repede am întrebat un paznic unde găsesc Lanul de grâu gata copt, abia ieșit din mare. Paznicul a clipit năuc - care mare, domnule? - și atunci m-am răstit cât puteam de tare: Olandezul acela, domnule, Van Gogh, ce naiba!...
Amsterdam, Spinoza, Centrul Mondial al doctrinelor nonconformiste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9919_a_11244]
-
creștini ori evrei, teologii rar admit o gândire liberă... * La Paris, când am fost să văd impresioniștii, la Muzeul d^Orsay, ca să ajung mai repede am întrebat un paznic unde găsesc Lanul de grâu gata copt, abia ieșit din mare. Paznicul a clipit năuc - care mare, domnule? - și atunci m-am răstit cât puteam de tare: Olandezul acela, domnule, Van Gogh, ce naiba!...
Amsterdam, Spinoza, Centrul Mondial al doctrinelor nonconformiste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9919_a_11244]
-
ninge pe morminte/ Cerul e vînăt ca un ochi de pește/ Zăpezile atîrnă cu aripile frînte/ Și dintre cruci doar crucea mea lipsește.// Zile la rînd am răscolit zăpada/ Să-mi caut crucea de arin subțire/ Dar nu știa nici paznicul de noapte/ Să fi plecat vre-un mort din cimitir.// Urcau la cer zăpezile de lînă/ Și noaptea pe pămînt intra cu greu/ Se-nfășurau în dangăt clopotele-n turnuri/ Pe poartă cu mormîntul pe umăr intram eu". (Pe umăr
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
că am venit pe lume altfel decât ceilalți oameni. Bunică-mea Catarina - și bunicile nu mint niciodată - a fost cea care mi-a băgat în cap ideea asta. Îmi povestea mereu că, într-o zi de iarnă, dis-de-dimineață, în ciuda negurii, paznicul de far Joao de Castro se dusese pe plaja de la Adraga să prindă caracatițe, când a dat peste mine vârât într-un ou enorm, cu capul, picioarele și brațele afară. Drept martori oculari bunica cita pe un cavaler ciung, maestru
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
capul, picioarele și brațele afară. Drept martori oculari bunica cita pe un cavaler ciung, maestru de echitație, care călărea pe-acolo însoțit de cei trei scutieri ai săi, recrutați dintre cei mai năuci din satele din jur. Ei și cu paznicul de far au asistat buimăciți la nespus de straniul spectacol. Și toți cinci și-au disputat între ei posesia mea. În toiul discuției au fost atacați de un șarpe marin care mă ocrotea. Dar Joao de Castro, cu lancea care
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
au fost atacați de un șarpe marin care mă ocrotea. Dar Joao de Castro, cu lancea care-i servea ca să împungă caracatițele printre stânci, i-a tăiat monstruosului șarpe căpățâna diabolică, cucerindu-și astfel dreptul de a mă păstra. Acest paznic de far, de-acum înainte tatăl meu, locuia cu nevasta, Joana Correia de Castro, la Cabo da Roca (n.n. Capătul Stâncii, punctul cel mai vestic al Europei), și pentru că nu aveau copii îi interesa să rămână cu pruncul abandonat, aproape
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
trec fiorii evocând circumstanțele care au precedat și oarecum au prezis clipa în care am văzut lumina zilei. Pe la ora amiezei acelei zile de nouăsprezece ianuarie, marea se izbea de stâncile de la Cabo, iar spuma ei ajungea la ferestrele caselor paznicilor de far, care, prevăzători, puseseră deja în funcțiune unul dintre generatoare și compresoarele de aer ale sirenelor, ca semn de alarmă maximă. Ce avea să fie mai rău avea să vină spre seară, când bezna timpurie a împiedicat să se
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
Din jurnalul lui Anselmus). Evadat din timp, poetul își permite un cocteil de timpuri istorice, delicios precum o sfidare a timpului ce-l circumscrie: "Epoca Miceniană abia se sfîrșise/ începea barbaria/ peste munți treceau// tot mai multe metale// domnul Stănici paznicul/ genetic al domeniilor/ noastre monastice// nu mai înțelegea nimic" (13 martie 2006). Sau cu o ironică implicare personală: " Iarna mi-a plăcut cel mai mult/ eram cu Pieter Breugel/ la o vînătoare cu cîini// în zăpezile mari din Evul Mediu
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
de ceea ce se cheamă numinos, - mansuetutinea care le e, adesea, proprie poemelor lui Rilke, ca și "feciornicia" lor, să zicem (ce nu e nicidecum efeminare), fac din acesta, din, adică, Engel, un "aproape"-al nostru, un "păzitor" de lângă (nu un paznic!), o proximitate fără chip, dar foșnitoare și în freamăt... Astfel, ocrotitor și caritabil, este și îngerul ales de tine din Rilke, - al lui Rilke și al tău. "Al tău", nu numai prin opțiune, dar și prin adopțiune, dacă vrei. Traducătorii
Șerban Foarță către Ioana Pârvulescu by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8924_a_10249]
-
critice. Totuși, dacă o anume coerență se vede cu ochiul liber, proba definitivă a acesteia se poate regăsi în oricare, jucăușă, încercare de colaj pe care cititorul ar încerca-o. Un jazz pe voci. Traian T. Coșovei: "Sosesc pe rând paznicii singuratici ai farului - /grădina din spatele stației de salvare/ urcă treptele albe acum -/în urma lor timpul/va apăsa pe butonul sticlos al soneriei". Nichita Danilov: "Aburi ușori vor pluti/ în semn de întrebare/ și în loc de răspuns/ se va risipi peste lac
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
dacă nu chiar imposibil să te documentezi în modul pe care îl sugerați. Dincolo de anumite principii morale care mă puteau opri să mă "documentez", de la un anumit grad de notorietate era aproape cu neputință să te sustragi ochiului vigilent al paznicilor eticii și echității socialiste. Ca să spui adevărul despre lumea în care trăiai, pentru a arăta fața reală a socialismului nostru primitiv, trebuia să fii neșantajabil. Fiecare adevăr cerea un consum imens de energie, o luptă cumplită cu paznicii respectivi. Având
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
vigilent al paznicilor eticii și echității socialiste. Ca să spui adevărul despre lumea în care trăiai, pentru a arăta fața reală a socialismului nostru primitiv, trebuia să fii neșantajabil. Fiecare adevăr cerea un consum imens de energie, o luptă cumplită cu paznicii respectivi. Având pe urmele mele 56 de turnători și pe deasupra și pe călăuzitorii lor, vă dați seama... Am găsit microfoane până și în baie... Semn că nici în alte băi și încăperi nu aveau cum să lipsească! Din păcate, mereu
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
primordiale. Cum am putea să nu remarcăm această șansă acordată scenei, încrederea cu care e ea investită, tocmai astăzi, cînd muzeografii sunt obsedați de problema conservării. Pe scenă, obiectele nu sunt în siguranță, nu există nici o sonerie de alarmă, nici un paznic, în afara lui Lawers însuși, proprietar moștenitor, probabil indiferent la orice protecție. Cînd, într-o zi, l-am întrebat dacă n-au dispărut obiecte, el mi-a răspuns că nu, precizînd, însă, că "unele s-au spart. În felul ăsta, obiectele
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
Ion Simuț Primul așezat în Groapa lui Ouatu, adică în "câmpul întins și pustiu al Cuțaridei", de la marginea cartierului Grivița, e Grigore, paznicul: Când își adusese nevasta și lopata să-și sape bordeiul, împrejur nu era țipenie de om. Un an de zile păzise tinichelele gropii și gura ei adâncă" - se spune în capitolul introductiv al romanului (prima ediție apare în 1957; a
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
olteni ocupați cu grădinăritul, chivuțele care adună sticle și cârpe, apoi tramvaiștii, zidarii. După marea plebe vin frizerul, croitorul, brutarul etc., când cârciumarul Stere prinsese bine cheag. În sfârșit, preotul și biserica aduc așezării un oarecare echilibru. Numai Stere și paznicul de început își mai amintesc "câmpul gol", de la origini. Ei pot depune mărturie cum "se mișcă lumea". Universul mahalalei e descris promițător de către prozator. Urmează alte decupaje, animație, conflicte. Oamenii Cuțaridei trăiesc, iubesc și mor - în episoade epice pregnante, memorabile
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
D. R. Popescu; 15 - regia Sergiu Nicolaescu; scenariul de Sergiu Nicolaescu și D.R. Popescu. Traduceri în alte limbi: Vânătoarea regală, Malmo, traducere în suedeză de Ion Miloș; Robespierre și regele, Paris, în traducerea Paulei Pentz, cuprinde piesele: Robespierre și regele; Paznicul de la depozitul de nisip; Ca frunza dudului din rai, volum tradus în limba suedeză de Ion Miloș, 2004, cuprinde piesele: Ca frunza dudului din rai; Robespierre și regele; Paznicul de la depozitul de nisip. Eseuri monografice consacrate operei: Sorin Crișan, Circul
DRP din 1990 încoace by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9293_a_10618]