795 matches
-
meu, după un platou. — Scuze, spun și mă dau Într-o parte. Spune, mamă, cu ce să te ajut, să fac și eu ceva ? — Să-i dai de mâncare lui Sammy, spune ea, dându-mi o cutiuță cu mâncare pentru peștișori aurii. Se Încruntă Îngrijorată. Știi, sunt un pic Îngrijorată În legătură cu Sammy. — A, zic, cu o tresărire de alarmă. Ăă... de ce ? — Nu știu, parcă nu e În apele lui. Îl privește cu atenție prin sticla bolului. Tu ce zici ? Ție cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
un final. O să-i treacă. Te rog, Doamne, n-o lăsa să-l ducă la veterinar sau unde se merge cu peștii, mă rog În gând. Nici măcar nu m-am uitat să văd dacă e de sexul care trebuie. Oare peștișorii aurii or fi de ambele sexe ? — Cu ce altceva mai pot să te ajut ? spun, presărând mâncare de pește din belșug deasupra apei, pentru a-i obtura privirea. — De restul ne-am ocupat noi, spune Kerry cu blândețe. — De ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
singurul lucru pe care mi-l doresc pe lumea asta și Îți promit că voi lucra pe brânci, chiar și În weekenduri și am să... port taioare elegante... — Poftim ? Paul mă privește de parcă tocmai m-aș fi transformat Într-un peștișor auriu. Nu trebuie nici măcar să-mi dai un salariu mai mare ! Am să fac tot ce făceam și până acum. Dacă e nevoie, Îmi plătesc singură pentru noile cărți de vizită. Te rog mult, pentru tine nu va avea nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Deci asta-i camera ta. Lumea ta. — Da. Mă Îmbujorez ușor, deșurubându-mi glossul de buze. E un pic cam dezordine... — E foarte drăguță. Foarte primitoare. Îl văd cum se uită la pantofii stivuiți În cutii Într-un colț, la peștișorii cu clinchet atârnați de lampă, la lănțișoarele agățate de un colț al acesteia și la fusta cea nouă care stă atârnată de ușa de la garderobă. — Cancer Research ? spune nedumerit, privind eticheta. Ce Înseamnă... — E un magazin, spun ușor sfidătoare. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
am dat seama că e M25. Săptămâna trecută am avut un vis extrem de ciudat, cu Lissy și Sven. Am Început să-i pun de curând plantei lui Artemis un Îngrășământ special, de refacere. Nu cred că mi se pare, Sammy, peștișorul auriu, arată altfel. De unde i-o fi apărut aripioara aia În plus ? Știu că trebuie neapărat să Încetez să-mi mai dau cartea de vizită cu „Emma Corrigan, Marketing Executive“ străinilor de pe stradă, dar pur și simplu nu mă pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
spus, l-am rugat să-mi împrumute cel mai minunat portret de femeie pe care l-am citit în anii din urmă: Blondă, înaltă, sănătoasă, cu niște craci lungi, zdraveni, c-un bazin solid, în care ar fi înotat toți peștișorii din lume!), c-o dantură că-ți venea mereu să-i desfaci gura, ca la cai, și să i-o pipăi, râzând, având un fermecător accent ardelenesc și o fustiță de antilopă maro, cu franjuri, întru dezgolirea a tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
parcă ai fi într‑un film cu Fred Astaire. Și uită‑te la ăsta! Mă opresc pe trotuar și mă holbez cu gura căscată la un manechin care nu are pe el decât o cămașă transparentă de plastic, cu un peștișor de aur care înoată printr‑un buzunar. Cred că e cel mai nemaipomenit articol vestimentar pe care l‑am văzut în viața mea. Dintotdeauna mi‑am dorit în adâncul sufletului să port ceva extrem de avangardist. Doamne, ce mișto ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
sfârșitul ei. Supeul servit la miezul nopții risipi discuțiile savante în favoarea bucatelor așezate pe platouri din majolică de Danzig. În mijlocul mesei se ridicau fragile temple de zahăr, prin transparența cărora curgeau ape limpezi, ca să se adune apoi în bazine cu peștișori colorați, flori și candele plutitoare. Se înțelege că și vinurile vechi de Drăgășani curgeau la fel de limpezi din prăfuite sticle scoase direct din beciurile casei. Ritmul muzicii lăutarilor cocoțați în cafasurile sălii era susținut, la momentul potrivit, de strigăturile fetelor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
De ce? Când tinerii îndrăgostiți roiesc în jurul tău mai mult ca oricând? În fiecare zi primești dovezile lor de iubire. Coșuri cu flori, colivii aurite cu porumbițe în gulerașe de dantele, pomiere de zahăr cu tot felul de amorași, fluturi sau peștișori, lădițe din tombac aurit cu artificii și fel de fel de surprize comestibile, aromitoare, mișunătoare sau zburătoare, serenade cu lăutari, ca să nu mai pomenesc și de stolurile bilețelelor parfumate purtând desene elocvente și versuri duioase... Drept să-ți spun, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cu ei! Decât să mi-i ia alții... - D-apăi că nu ți-i iè, cum ț-ar lua on lucru de-al mătale. Numa peștii. De-amu, mai ghine n-ai mai prinde, că-i strici, păcat de bunătate de peștișori... - se uită cu jale, la vale. Poate n-ai cunoscut pân-acuma, da așa-i pi la noi, pi la Mana: boierii șî jâdanii mănâncă pește, da numa plătit... Stau În calidor. Pe Întuneric. Aud, de-aici, glasurile oamenilor pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
care ploaia le lăsa În urma ei, În adâncul luminos al puțurilor, unde se percepe cel mai bine Înălțimea la care se află cerul, și, oricât de extraordinar ar părea, și deasupra suprafeței liniștite a acvariilor. Exact când, distrat, privea un peștișor roșu care venise cu gura la suprafața apei și se Întreba, acum mai puțin distrat, de cât timp nu o schimbase, știa bine ce voia să spună peștele când tot urca câte o clipă sfâșiind pelicula extrem de subțire În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
care planează deasupra apei din acvariu, Vorbeam despre moarte, Nu despre moarte, despre morți, am Întrebat din ce motiv nu mai mor ființele umane, iar celelalte animale, da, din ce motiv non-moartea unora nu este și non-moartea altora, când acestui peștișor roșu i se va termina viața, și trebuie să te avizez că nu va Întârzia mult dacă nu-i schimbi apa, vei putea să recunoști În moartea lui acea altă moarte de care acum pari să fii la adăpost, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
descurcă mult mai bine în lipsa mea. Ai venit prea repede, mami, îți pregătim o surpriză, se pisicește Noga încântată, în timp ce eu mă apropii de el și privesc în tigaie, se arde ceva, Udi, bucățele mici de usturoi se plimbă printre peștișori de ceapă deja rumeniți, de câte ori am încercat să îi explic, numai când ceapa este deja aurie, poți adăuga usturoiul zdrobit, dar nu vrea să înțeleagă, crede că încăpățânarea lui va învinge, iar legumele i se vor supune, așa cum am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
profilul este cel care-mi apare mai întâi în fața ochilor. Apoi se întoarce spre mine, îmi zâmbește, își înclină puțin capul, îmi spune câteva cuvinte și mă privește drept în ochi, de parcă ar vrea să capteze cu privirea umbra unui peștișor prins de vârtejul ochiului de mare. Am întotdeauna nevoie de timp ca să-mi pot aduce în minte figura lui Naoko. Cu cât trec anii, parcă se lungește și timpul, asemeni unei umbre la amurg. E trist ce spun eu acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
emoție în holul hotelului. Ceea ce văd îi impresionează și-i surprinde plăcut. În centrul holului imens, o mică grădină cu pomi exotici, un izvoraș care susura printre stânci în miniatură, câțiva nuferi în micul lac pe sub care se zbenguiau niște peștișori de acvariu, canapele plușate, măsuțe pe care erau vaze cu flori, într-un colț un televizor cu plasmă extraplat la care câteva doamne urmăreau cu interes o emisiune de modă. Domnul Tilică o invită frumos pe doamnă să ia loc
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
foarte combativă, și cu atît mai puțin „civică”, dar îndelung validată în vremuri de restriște. Sondajul CCSB ne oferă și alte teme de reflecție. O întrebare simplă și ingenioasă le solicită astfel românilor să spună ce dorințe i-ar cere peștișorului de aur să le îndeplinească. În mod nesurprinzător, în frunte se situează „sănătatea”, 15% punînd-o pe primul loc și 55% menționînd-o printre cele trei dorințe. Nesurprinzător, căci sănătatea apare constant în sondaje pe primele locuri ale preocupărilor și chiar ale
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de la pescuit, Mihai Lupu a avut ideea să se ducă amândoi să vadă un film. Auzi ce idee! "Și cu peștii ce facem? l-a întrebat Ducu. Intrăm cu ei?" Erau fiecare în mână cu câte o bocceluță plină cu peștișori. Bocceluță? De fapt era chiar batista, cu cele patru colțuri legate la un loc batista cu care îi pescuiseră în Prahova, ținând-o desfăcută în apă, ca pe o vârșă, în timp ce înaintau împotriva curentului... Dar la nedumerirea lui Ducu, Mihai
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
atât de mare, acolo într-o altă lume, în lumea subterană a rândurilor dintre scaune, în muțenia ei totală departe de tot ce se petrecea în film. Își amintea de ei cât fuseseră de iuți și de vii, toți acei peștișori care săgetau în toate direcțiile prin apa limpede și puțin adâncă a Prahovei, încercând să scape cu viață... Pe ecran, trupuri de soldați recădeau la pământ rând pe rând, la cea mai mică încercare de a o porni înainte în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
o pungă cu porumb. Da' asta, hăt cu ani în urmă!... Ducu n-a mai stat s-o asculte pe bătrână. A ieșit în noaptea de afară. Trecuseră aproape cinci ore de când se întorsese de la râu cu legăturica plină cu peștișori. Noaptea a avut un vis. Se făcea că maică-sa răsturnase batista cu pești într-o cratiță cu apă. Grămăjoara de pești se vedea, prin apa limpede, ca o moviliță întunecată pe fundul cratiței. Ducu a privit intens acea grămăjoară
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
-se ca ceva să se întâmple. Și-a ținut respirația atât de mult încât a simțit că se sufocă. Ceva s-a mișcat acolo, într-o latură a grămăjoarei. S-a mișcat, apoi a țâșnit desprinzându-se de grămăjoară. Un peștișor se întorsese la viață și respira cu disperare, săgetând înnebunit prin apă dintr-un perete într-altul al vasului emailat. Dimineața când s-a trezit, ochii i-au căzut pe un bol transparent, așezat pe masă, unde înota liniștit un
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
se întorsese la viață și respira cu disperare, săgetând înnebunit prin apă dintr-un perete într-altul al vasului emailat. Dimineața când s-a trezit, ochii i-au căzut pe un bol transparent, așezat pe masă, unde înota liniștit un peștișor gri închis, aproape negru. PE TAMPONUL DIN CAPUL LINIEI MOARTE Zi și noapte făceau manevre pe liniile ferate ale stației de încărcare de la Steaua Română, ticsite de vagoane-cisternă, toate negre de păcură. Vedeai câte o garnitură urnindu-se din loc
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de o călătorie care se apropia cu repeziciune. Soarele era palid, dar era destul de cald. Oamenii, cu inima plină de dorință, culegeau porumbul cu răbdare. Eu, un năzdrăvan ce eram, am plecat la un pârâiaș în care erau câțiva peștișori. Am plecat mai în josul râului, pentru că sus nu mișca niciun pește și era o liniște tulburătoare... Deodată, pârâiașul, ca printr-o minune, se transformă într-un iaz în toată firea și un vârtej mă prinse de picioare, răpunând o
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
colțișor. Cu cât trece timpul, mireasma primăverii devine tot mai concentrată, semn că giganticul cuptor al naturii începe să se facă simțit. Pe marginea pădurii, un pârâu cu apă lină ce pare la prima vedere abandonat, este unul plin de peștișori, ceea ce atrage, desigur, vreo cincizeci de călifari albi și roșii, asemenea unor mărțișoare. Deși credeam că asta-i tot, apare și un cârd uriaș de cufundari... spectacolul începe... Intrând în dumbrăvioară, în apropiere se văd ciute și căprioare. Se apropie
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
Tu, dragă prietenă, îmi oferi zi de zi prilejul de a-mi ridica ochișorii curioși spre soarele care ne îmbie la alergat pe prundul răcoritor și zgomotos de pe malul râului în care se adună în taină o sumedenie de vietăți: peștișori aurii, rațe cu penele de argint, broscuțe fermecate care știu o groază de povești... tu ne dai voie necondiționat să zburdăm pe iarba grasă și moale la atingere, să ne ascundem plini de emoție sub pletele misterioase ale sălciilor care
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
ce i s-a părut cea mai de acceptat, pentru a ademeni vulpile, la locul în care, să cadă, secerate, toate, câte vor fi existat atunci în perimetrul inclus în programul de vulpar, al vânătorului Vânătoru. Cum, anume? Iei doi-trei peștișori, cam cât palma de mari, ori, și mai răsăriți;îi tăvălești bine, prin cărbuni încinși; iar, după ce ei încep să miroase puternic a ce-i place vulpii mai mult și mai mult, legi unul dintre peștișori, de o sârmă, sârma
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]