1,879 matches
-
documentul, Tudor se găsea la Cerneți, iar fratele său Papa logofătul la Divanul Craiovei. În anul 1806, Tudor adăuga numele de Vladmirescu , adică cel din Vladimirii Gorjului pentru mehedințeni. El se dovedise un dur după ce înspăimântase pe munți cu ocazia pedepsirii unui anume Costandin Băsâca din Brebenari sau a lui Covrea din Cerneți. Întrebarea ce se pune este dacă Tudor, la vârsta de 20-28 de ani, socotind anul nașterii 1780, ar fi putut avea atâta putere în societate încât să facă
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
Zorobabel să zidească, cu eforturi omenești (Proorocind) că Zorobabel este Pre Închipuirea A Celui așteptat Să vie : DOMNUL IISUS CHRISTOS MESIA ! Iar dacă Israel păzi-va Legile de DOMNUL date Vor primi DUHUL de Milă și păcatele iertate ! Apoi după pedepsirea neamurlor păgânești, DUMNEZEU le va întoarce, la cele Duhovnicești ! Despre Intrarea Triumfală (Smerit dar și Biruitor), În Cetatea Păcii lumii, A DOMNULUI Mântuitor !" La fel ca și Zaharia (care a Proorocit de Pace și de Veșnicie), să fii și tu
SF.PROOROC ZAHARIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376037_a_377366]
-
sau nu.Tocmai de aceea v-am chemat: să-mi dați un sfat bun, nu prostie imbecilă! Se așternu o liniște apăsătoare, o falsă impresie de matură chibzuință. Ce să spună ei? Ei executau porunci de luptă, de distrugere, de pedepsire. Stăteau cu fruntea în podea și se prefăceau că gândesc. De fapt, nu înțeleseseră mai nimic. Cine erau străinii? De ce s-a îndrăgostit prințesa? De ce vrea să plece? Ei și, dacă pleacă, ce? De ce îl supără pe împărat? Uite, ei
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
prieten Nicolae Balotă. Pe Lăpușneanu, două frumoase. Tinere, elegante. Ținîndu-se de mînă. Una, trăgînd din țigară, se-ntoarce către cealaltă și, sărutînd-o, îi suflă și fumul. Atît. Să ne așteptăm, așadar, îngrijorați, ca peste păcatele noastre să fie trimis pîrjolul pedepsirii? Da' de unde! Parcurile gem, nepăsătoare, de îmbrățișările fetelor și băieților cu sex încă incert. Și ce-o mai fi prin viloaie! Habar n-au de gheenă. Să le citim atunci din enciclopedie: 1. vale situată în sudul Ierusalimului, unde erau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Partidului și a conducerii ministerului de sarcina ce li s-a încredințat în această direcție. Ei răspund de desfășurarea și îndeplinirea în bune condițiuni a planului cincinal din punct de vedere al Securității, adică: de prevenirea sabotajelor, de descoperirea și pedepsirea autorilor, de sesizarea la timp a tuturor defecțiunilor, lipsurilor și oricăror greșeli în domeniul economic, care duc la stânjenirea producției, la neîndeplinirea Planului Cincinal. Organele Securității sunt datoare nu numai să sesizeze lipsuri, abateri, defecțiuni, etc., dar să ceară, să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cu unealta năzdrăvană; (3) sfera acțiunilor AJUTORULUI: deplasarea spațială a eroului, lichidarea nenorocirii sau lipsei, salvarea eroului urmărit, soluționarea încercărilor, transfigurarea eroului; (4) sfera acțiunilor fetei de împărat (PERSONAJUL CĂUTAT) și ale tatălui ei: impunerea încercărilor grele, însemnarea, demascarea, recunoașterea, pedepsirea celui de-al doilea răufăcător, căsătoria (fata de împărat și tatăl ei nu sînt ușor de delimitat în raport cu funcțiile; de obicei, tatăl este cel care poruncește încercări grele EROULUI și tot el este cel care îl pedepsește pe FALSUL EROU
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
formal. Ce-i drept, la 19 februarie/3 martie 1859, a fost semnată o convenție secretă ruso-franceză prin care Rusia dobândea promisiuni vagi iar Franța neutralitatea binevoitoare a Rusiei în războiul cu Austria. Rusia dădea o mână de ajutor la „pedepsirea nerecunoscătoarei Austrii”, dar numai atât. Este începutul destrămării flirt-ului ruso-francez, al cărui sfârșit îl va grăbi insurecția polonă din ianuarie 1863. Revenind la studiul N. S. Kineapinei, mai sus menționat, se cuvine să facem de îndată următoarea precizare: demonstrația
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
anexele Directivelor. Principalele aspecte evidențiate în rapoartele de țară ale Comisiei Europene (2002-2004) Raportul de țară 2002 Cu privire la anti-discriminare, în ianuarie 2002 a intrat în vigoare o lege prin care se aprobă Ordonanța de Guvern din 2000, privind prevenirea și pedepsirea tuturor formelor de discriminare. Consiliul Național de Combatere a Discriminării a fost înființat, în august 2002. A fost adoptată și a intrat în vigoare, în martie 2002, o lege privind ajutorul de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. În
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
acestor răspunsuri în practică poate fi edificatoare. Un exemplu des invocat este cel al situației în care, în urma răsturnării unui regim politic opresiv, instanțele trebuie să se pronunțe asupra nedreptăților morale comise în formă legală de regimul anterior. Deși varianta pedepsirii reprezentanților vechiului regim este larg acceptată, totuși, se poate dovedi dificil de justificat posibilitatea pedepsirii printr-o legislație strict retrospectivă, declarând drept crimă ceea ce era permis sau chiar impus de legile regimului anterior. Pentru susținerea acestei ipoteze sunt invocate argumentele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în care, în urma răsturnării unui regim politic opresiv, instanțele trebuie să se pronunțe asupra nedreptăților morale comise în formă legală de regimul anterior. Deși varianta pedepsirii reprezentanților vechiului regim este larg acceptată, totuși, se poate dovedi dificil de justificat posibilitatea pedepsirii printr-o legislație strict retrospectivă, declarând drept crimă ceea ce era permis sau chiar impus de legile regimului anterior. Pentru susținerea acestei ipoteze sunt invocate argumentele dreptului natural care susțin că legile care au permis nedreptăți morale nu pot fi recunoscute
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
legată de obediență, există și alte probleme care nu pot fi soluționate doar prin refuzul de a recunoaște validitatea normelor injuste, cum ar fi dilema lui Socrate, dacă trebuie să se supună pedepsei sau poate scăpa cu fuga, ori problema pedepsirii celor care au săvârșit fapte odioase la adăpostul unor norme nedrepte aflate în vigoare 202. "Ideile, fără îndoială, influențează viața", afirmă Hart, "dar pare puțin probabil ca efortul pentru educarea și instruirea oamenilor în utilizarea unui concept mai îngust de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
față de lege poate fi justificată moral, dar ei insistă asupra faptului că ea nu poate fi justificată legal, și ei cred că din acest truism rezultă că legea trebuie aplicată"205. Argumentul cel mai des invocat de cei ce susțin pedepsirea disidenților este că societatea "nu poate rezista" dacă tolerează nesupunerile, societatea nu ar putea funcționa dacă orice cetățean ar încălca legile cu care nu este de acord sau pe care le găsește dezavantajoase. Dar de aici nu rezultă și nici
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sale mintale. În astfel de cazuri, legislațiile celor mai multor țări, consideră că persoana nu poate fi trasă la răspundere, dar unii autori au încercat să demonstreze că această politică este greșită. Potrivit acestor autori, dacă scopul dreptului penal este pedepsirea, atunci invocarea stării mintale precare pentru apărarea acestora poate fi acceptată, pentru că nu există nicio satisfacție în răzbunarea față de un nebun. Dar invocarea iresponsabilității n-ar avea același efect dacă susținem că scopul legii penale este prevenirea criminalității și descurajarea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
avea anumite scopuri prevalente, iar legea trebuie ajustată pentru a corespunde acestor scopuri. Într-adevăr, dreptul penal are ca scop prevenirea infracțiunilor, dar acest lucru nu trebuie văzut într-un sens absolut. Așa cum se arată și în criticile teoriilor utilitariste, pedepsirea unui nevinovat este o greșeală, chiar dacă acest lucru ar avea ca efect reducerea delictelor. Potrivit lui Hart, posibilitatea invocării iresponsabilității sporește controlul fiecărui om asupra propriului său destin prin reducerea numărului de situații în care legea ar putea să interfereze cu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
complicii. Ne putem face o idee despre cruzimea pedepselor aplicate până la jumătatea secolului al XVIII-lea, citind paginile în care Michel Foucault descrie supliciile la care erau supuși condamnații 70. În decursul câtorva zeci de ani dispare spectacolul punitiv, iar pedepsirea încetează să mai fie teatrală. Orice element de spectacol pe care îl mai cuprinde pedepsirea dobândește conotații negative, iar pedeapsa părăsește domeniul percepției cotidiene, tinzând să devină partea cea mai ascunsă a procesului penal. Dispariția suplicilor și a spectacolului este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
-lea, citind paginile în care Michel Foucault descrie supliciile la care erau supuși condamnații 70. În decursul câtorva zeci de ani dispare spectacolul punitiv, iar pedepsirea încetează să mai fie teatrală. Orice element de spectacol pe care îl mai cuprinde pedepsirea dobândește conotații negative, iar pedeapsa părăsește domeniul percepției cotidiene, tinzând să devină partea cea mai ascunsă a procesului penal. Dispariția suplicilor și a spectacolului este simultană cu slăbirea dominației asupra corpului. Spânzurătoarea, stâlpul infamiei, eșafodul, biciul sau roata rămân în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și să fie impusă (sau cel puțin să se presupună) în virtutea unei autorități speciale, de instituțiile abilitate, ale căror norme au fost încălcate prin ofensă. Acțiunea directă a unei persoane care nu are autoritatea să pedepsească nu poate fi numită pedepsire, ci răzbunare sau act ostil 73. Vom expune, pe scurt, ce presupune fiecare dintre aceste elemente constitutive, arătând și criticile care s-au adus acestei definiții. Majoritatea autorilor sunt de acord că pedeapsa este prin excelență un rău, o durere
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
întrebarea: cui trebuie să aplicăm pedeapsa? Potrivit teoriei retributiviste, aplicarea unei pedepse se impune unei persoane doar dacă aceasta este găsită vinovată de săvârșirea unui delict, iar principala critică adusă teoriei utilitariste se referă la faptul că aceasta ar permite pedepsirea nevinovaților. Retributivismul susține că, pentru ca un om să fie pedepsit, acesta trebuie să fie vinovat. Dacă într-o anumită societate se întâmplă ca foarte mulți oameni nevinovați să fie pedepsiți, acest lucru nu schimbă înțelesul termenului "pedeapsă". Auzim de cazuri
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedeapsă" nu pot fi schimbate. Indiferent de frecvența cu care se întâmplă astfel de cazuri, acestea sunt excepții de la regulă, în sensul că este de înțeles să existe anumite încălcări ale regulii 81. Utilitariștilor li se impută că acceptă ideea pedepsirii nevinovaților, dacă acest lucru ar avea consecințe bune, iar sistemul de pedepsire retributivist descris mai sus nu exclude posibilitatea pedepsirii persoanelor nevinovate, dacă acest lucru se întâmplă în mod accidental, în cazul erorilor judiciare. Această perspectivă apropie concepția retributivistă de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
astfel de cazuri, acestea sunt excepții de la regulă, în sensul că este de înțeles să existe anumite încălcări ale regulii 81. Utilitariștilor li se impută că acceptă ideea pedepsirii nevinovaților, dacă acest lucru ar avea consecințe bune, iar sistemul de pedepsire retributivist descris mai sus nu exclude posibilitatea pedepsirii persoanelor nevinovate, dacă acest lucru se întâmplă în mod accidental, în cazul erorilor judiciare. Această perspectivă apropie concepția retributivistă de cea utilitaristă, înscriindu-se în direcția actuală de a se ajunge la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în sensul că este de înțeles să existe anumite încălcări ale regulii 81. Utilitariștilor li se impută că acceptă ideea pedepsirii nevinovaților, dacă acest lucru ar avea consecințe bune, iar sistemul de pedepsire retributivist descris mai sus nu exclude posibilitatea pedepsirii persoanelor nevinovate, dacă acest lucru se întâmplă în mod accidental, în cazul erorilor judiciare. Această perspectivă apropie concepția retributivistă de cea utilitaristă, înscriindu-se în direcția actuală de a se ajunge la o poziție de compromis între cele două abordări
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
doar a unei părți dintr-o procedură complexă care cuprinde mai multe etape. Darea de ordine sau emiterea de legi, fixarea unei pedepse, asigurarea dacă cineva încalcă ordinele sau legile, condamnarea persoanelor găsite vinovate, nu fac parte din activitatea de pedepsire. Totuși aceste activități trebuie îndeplinite înainte de pricinuirea unei suferințe, dacă discutăm despre pedeapsă. Bineînțeles, aceste activități pot avea forme rudimentare: un părinte nu legiferează, ci ordonă, el nu stabilește pedepse pentru încălcarea ordinelor sale înainte ca aceste încălcări să apară
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
încălcări să apară, ci determină pedeapsa după ce încălcarea a avut loc, iar de mai multe ori nu se obosește să stabilească dacă copilul este cu adevărat vinovat. Toate aceste etape sunt mai degrabă subînțelese, dar sunt implicite 86. Activitatea de pedepsire nu poate avea loc decât dacă toate celelalte etape au fost parcurse. O regulă constitutivă a acestei proceduri impune ca administrarea pedepsei să nu poată fi îndeplinită dacă în toate etapele anterioare persoana în cauză a fost găsită "nevinovată". Procedura
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
profesor 88. 3.5. Justificarea pedepsei Cei mai mulți dintre noi considerăm că, în multe cazuri, aplicarea unei pedepse este deplin justificată. Dar, dacă trebuie să arătăm care este natura acestei justificări, ne aflăm în fața unei probleme. Nu ne referim aici la pedepsirea copiilor de către părinți în scopul educării lor, ci la aplicarea unei pedepse în sens juridic, adică la pricinuirea unei suferințe unei persoane pentru o faptă din trecutul ei, de către o altă persoană ca reprezentant oficial al comunității. Teoriile care dezbat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
rațională"113. Pedeapsa favorizează reintegrarea delincventului în societate, pentru că, prin aplicarea ei nu se urmărește repararea daunei pricinuite, ci normalizarea vieții sociale. Cel care a încălcat dreptul, își asumă în mod liber și voluntar pedeapsa: "omul își dă consimțământul în ceea ce privește pedepsirea. Este deopotrivă natura crimei, ca și propria voință a criminalului, ca crima făcută de el să fie suprimată"114. S-a susținut că reprezentarea pedepsei ca un drept al delincventului, centrarea pe demnitatea umană ca valoare în sine, apropie teoria
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]