1,007 matches
-
e firesc cînd se află În acord cu sine Însuși.” (H. Taine) Însă acest fapt nu se poate realiza decît În condițiile respectului față de sine Însuși: „CÎți se vor găsi oare, dacă ar fi siguri că nu sînt descoperiți și pedepsiți, să se poată stăpîni de la actele necinstite?” (Cicero); „De multe ori lipsa de Încredere pe care o ai În cinstea celorlalți izvorăște din Îndoiala pe care o ai față de propria ta cinste” (Mihai Codreanu). * „Către respectul față de noi Înșine ne
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vreți să votați că nu crede în Dumnezeu, ați mai vota cu el sau nu? Martor al lui Iehova Adventist Penticostal Musulman /islamic Un om care nu crede în D-zeu Toți cei care se abat de la regulile Bisericii trebuie pedepsiți .105 .118 .170 .115 .097 .099 .100 .208 .104 Toți coeficienții sunt semnificativi statistic cu o probabilitate de eroare mai mică decât 0,01. Cultură, participare și opțiuni politice Mircea Comșa Cultura politică Dificultățile prin care trec fostele societăți comuniste
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
În majoritatea sistemelor din statele moderne, această cooperare este asigurată prin faptul că o identitate clară este o condiție obligatorie pentru a beneficia de drepturi. În cadrul sistemelor mai coercitive, persoanele care nu au acte de identificare asupra lor sunt aspru pedepsite. Însă dacă reticența este generalizată, indivizii fie nu se vor identifica, fie vor folosi identități false. În astfel de situații, „cartea de identitate” este reprezentată, În ultimă instanță, de un indiciu fizic definitiv: tatuaj, amprentă digitală sau amprentă ADN. Le
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
penaliză pe altele. Ins), din nou, ei pot fie s) nu o observe, fie, v)zând-o, pot - din numeroase motive - s) nu reușeasc) s)-si conformeze acțiunile acelor pattern-uri care sunt cel mai adesea recompensate, și cel mai rar pedepsite. A spune c) ,,structura selecteaz)” înseamn), pur și simplu, c) cei care se adapteaz) practicilor acceptate și de succes ajung mai des în vârf, fiind mai probabil ca ei s) rămân) acolo. Jocul care trebuie câștigat este definit de structură
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
vise, București, 1989; Vino, Doamne, mai aproape, Craiova, 1990; Poți să fugi în papuci de turte dulci, Craiova, 1991; Trepte sub mare, București, 1991; Tot mai aproape, București, 1991; Negru pur, București, 1994; Locuri de trăit singur, București, 1997; Candori pedepsite - Punished Candors, București, 2000; Farsa, București, 2002; Voci pe muchie de cuțit - Voices on the Razor's Edge, ed. bilingvă, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Artificiul poetic, RL, 1981, 44; Romulus Diaconescu, Debut dramaturgic, RL, 1982, 53; Constantin Sorescu
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
și nevoia de a face bună impresie și de aprobare; b) credința într-o lume dreaptă (justă), exprimată în opinia subiecților că, în lumea în care trăim, mai devreme sau mai târziu, faptele bune vor fi răsplătite, iar cele rele, pedepsite; c) responsabilitatea socială, convingerea din partea celor care au sărit în ajutor că fiecare persoană este în cel mai înalt grad responsabilă în a face tot ce e posibil pentru a-i ajuta pe cei aflați în nevoie; d) locul de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
violență mass-media conduc la creșterea agresivității (notată cu „+”). Pe scurt, iată cum: prin dezinhibiție, conținutul încărcat de violență promovat prin mijloacele de comunicare în masă acționează în sensul că, deși numeroase acte agresive sunt prezentate ca reprobabile și autorii lor pedepsiți, cele mai multe apar ca mijloace de satisfacere a unor interese, ca aducătoare de câștiguri. Mai mult, asociate cu personajele pozitive, cu eroi și eroine, astfel de comportamente sunt gratificate material și psihosocial de colectivitate, fiind considerate, în final, demne de urmat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aceste trei principale condiții. De la efectuarea unei agresivități antisociale și până la pedepsirea ei efectivă se pot scurge luni și poate chiar ani, intensitatea pedepsei pentru același act diferă destul de considerabil și - mai grav - multe acțiuni violente care ar trebui evident pedepsite nu sunt. Schimbări procedurale penale care să maximizeze intervenția condițiilor amintite ar spori semnificativ impactul pedepselor instituționale asupra reducerii violenței (Baron și Byrne, 1991). Afirmație la care juriștii ar putea replica. Schimbări necesare, dar cu totul dificil de realizat, deoarece
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
violența. Escaladările conflictelor sociale sau etnice reprezintă exemple elocvente - din păcate și tragice - în acest sens. Pedepsirea copiilor care se comportă agresiv - și mai ales pedepsirea lor fizică - nu are efectul educativ scontat. Mai mult, s-a constatat că cei pedepsiți frecvent pentru comportamentul lor agresiv devin ei înșiși mai agresivi decât copiii normali, iar deveniți adulți provoacă în mai înalt grad violența în familie. Aceasta întrucât este în joc învățarea modelului agresiv și/sau poate că, la fel ca în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
repetate, se acumulează mânie și furie (Sears et al., 1991). După cum probabil că și aici e vorba despre controlul unor variabile-cheie de personalitate. S-ar putea, de exemplu, ca respectivii copii să devină mai agresivi nu deoarece au fost frecvent pedepsiți, ci deoarece au fost mai frecvent pedepsiți pentru că erau agresivi (vezi tipurile de personalitate A și B, amintite mai sus). E de menționat însă că, indiferent dacă acei copii au fost pedepsiți pentru comportamentele lor agresive sau din alte motive
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
et al., 1991). După cum probabil că și aici e vorba despre controlul unor variabile-cheie de personalitate. S-ar putea, de exemplu, ca respectivii copii să devină mai agresivi nu deoarece au fost frecvent pedepsiți, ci deoarece au fost mai frecvent pedepsiți pentru că erau agresivi (vezi tipurile de personalitate A și B, amintite mai sus). E de menționat însă că, indiferent dacă acei copii au fost pedepsiți pentru comportamentele lor agresive sau din alte motive și indiferent dacă a fost pedeapsă ori
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care părinții vor să demonstreze că, de fapt, copilul lor este normal, tratat precum ceilalți frați, având aceleași responsabilități, chiar dacă adesea nu reușește să le facă față. Ultima strategie de apărare a părinților este reprezentată de nevoia de a fi pedepsiți; au impresia că au de plătit un tribut, ca o imensă datorie, că plătesc pentru o greșeală personală, consideră problemele copilului ca fiind un sacrificiu cerut de divinitate pentru a-și dovedi credința. Copilul devine astfel un fel de pretext
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
relații cu alte persoane marginalizate, intră În grupuri subculturale și trăiesc În cadrul acestora tot ceea ce nu le oferă societatea. Există mai multe strategii de lucru cu elevii care prezintă tulburări comportamentale. De obicei, aceștia sunt obișnuiți să fie mai degrabă pedepsiți decât recompensați de către adulți, să nu aibă relații prea bune cu colegii lor, să fie marginalizați. Dintre metodele și tehnicile de schimbare a comportamentelor negative la elevi, mai accesibile majorității educatorilor sunt: stingerea comportamentelor nedorite, modelarea, tehnica asertivă, tehnica aversivă
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
prin intermediul ereticilor, al falșilor creștini. Dacă față de poeții și împărații păgâni apologetul manifestă o oarecare condescendență - dând de înțeles că aceștia au păcătuit nu din vina lor, ci din neștiință -, în privința ereticilor poziția sa devine tranșantă. Aceștia din urmă trebuie pedepsiți aspru deoarece ei acționează în deplină cunoștință de cauză, în slujba diavolului. Ereticii denunțați ca „demonofori” sunt: Simon Magul, căruia romanii i‑au ridicat chiar o statuie; Menandru, discipolul celui dintâi, mag renumit în Antiohia, și Marcion, predicator al doctrinei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Lupu, fiindcă a luat parte la uneltirea lui Gheorghe Ștefan 88], a rămas văduvă. ... ea era deseori provocată de bolile necruțătoare Cronicarii români n-au fost întotdeauna preocupați de cercetarea pricinilor care provocau morțile voievodale. Pentru ei, Voievozii, cei mai mulți insuportabili - pedepsiți câteodată prin maziliri, pierderi ale averilor acumulate ilicit și pribegii umilitoare, nu mureau pur si simplu. Când catadicseau să vorbească despre cauze, ea făcea loc supozițiilor. Ici-colo doar o aplicare către precizie. Cum se întâmplă cu autorul acelor cronici puse
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o simplă eroare sau neatenție, este o vinovăție. În aceste situații, conștiința morală va acuza fapta, iar gândirea reflexivă va formula sentința. Orice Îndrăzneală care, fie că Încearcă să Înșele, fie că sfidează, depășind limitele permise sufletește și moral, este pedepsită. Nesăbuința, aroganța vor schimba cursul existenței, azvârlind-o, prin stigmatul vinovăției, În registrul tragicului. Orice nesocotire a unor legi morale va duce inevitabil la suferință, la regrete. În mod egal Însă, conformarea la normele morale va Înălța și va Înnobila
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
moral. Orice individ este liber numai Într-o anumită privință și anume atât cât Îi este permis de către normele morale ale Supra-Eului său. Dincolo de acestea nu se poate trece decât cu riscul de a fi refuzat de societate, izolat sau pedepsit. Imaginea sau felul de a te Înfățișa public reprezintă forma prin care Eul personal se vede În exterior, În societate. Acest aspect pune două probleme importante. Pe de o parte, imaginea personală, ca fel de a fi al unui individ
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un lucru pe care trebuia să-l faci. Ea te va urmări ca o frământare permanentă, generând spectrul angoasei legat de pedeapsa care va veni. Remușcarea este diferită ca nuanță. Ea este reminiscența experienței anterioare pentru care un individ trebuie pedepsit, un fapt de care acesta este conștient. Ea este o autopedepsire sufletească și morală, acel simbolic „ochi al conștiinței” care-l privește din orice loc și În orice moment pe Cain. Căința este simptomul unei dizarmonii, al unui conflict psihic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fiind o „vinovăție față de Dumnezeu”. Efectele păcatului constituie starea de „cădere” morală și spirituală a omului din condiția de puritate primară În calitatea sa de „creație a lui Dumnezeu”. Efectele vinovăției, după K. Jaspers, sunt următoarele: crima este o vinovăție pedepsită; vinovăția politică atrage după sine răspunderea În fața statului și a istoriei; vinovăția morală duce la căință, remușcare și Închiderea dureroasă În sine; vinovăția metafizică are drept consecință o transformare a conștiinței pe care omul o are despre el Însuși În fața
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și copiii sunt „supușii” acestuia, care-i datorează ascultare. Această ierarhie a statuturilor și rolurilor în familie îi conferă bărbatului drepturi asupra celorlalți membri. Abaterea acestora din urmă de la datoria ascultării față de „șef” reprezintă un act de culpabilitate care trebuie pedepsit. În acest caz violența apare ca având semnificația de pedeapsă corecțională. Sensul originar al violenței în familie era unul socio-cultural și moral. În decursul evoluției și al transformărilor istorice ale societăților umane, ale modelelor familiale, violența s-a păstrat ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Mateiu I. Caragiale, Pajere - Aigles royaux, ed. bilingvă, București, 1983; Anotimpurile poeziei românești - La Poésie des saisons, ed. bilingvă, îngr. trad., București, 1984; Marivaux, Joaca de-a amorul și de-a întâmplarea, București, 1996, Încercarea, București, 1997, Travestirea sau Pramatia pedepsită, București, 2000; Jean Anouilh, Euridice, București, 1999; Voix et voie de la poésie roumaine - Glasuri și popasuri ale poeziei române, ed. bilingvă, București, 1999; Fernando Arrabal, Scrisoare de dragoste, București, 2000. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Poezii”, CNT, 1966, 1; Negoițescu, Scriitori
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
putea odihni. Băiețelul de opt ani, elev în cl. I, nu se putea opune deoarece era bătut de tată, sau se temea. Pentru a-l pedepsi pe tata, băiatul fugea de acasă și se ascundea în parc. Din păcate cel pedepsit nu era tatăl ci mama care, speriată, îl căuta până târziu. Odată găsit, primea o „corecție” cruntă de la tata cu o curea. Deși suferea de pe urma acestei pedepse, băiatul devenea agresiv cu ceilalți copii, ajungând să-i lovească, să-i strângă
EFECTELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE ASUPRA EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Elena Tabarcea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1414]
-
dacă situația se repetă. Fie se simte vinovat de faptul că primește ceea ce nu i se cuvine, fie devine egoist, centrat pe a obține pentru el ceea ce se poate și a păstra ceea ce a primit pe nedrept. De asemenea, copilul pedepsit nemeritat se poate izola sau se poate închide în sine, devenind un copil necomunicativ. Jocurile și jucăriile Pentru cei mici orice activitate este un joc. Bebelușul a făcut cunoștință cu primele sale jucării, le-a pipăit, le-a gustat sau
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
izbucnească în lacrimi, în timp ce pe alții nu-i impresionează nici amenințarea cu nuiaua. Aceasta se întâmplă deoarece cei din urmă sunt obișnuiți să fie loviți, și nu mai sunt atât de „sensibili” la lovituri. Pe de altă parte, dacă copilul pedepsit are pentru persoana care îl pedepsește o doză mare de respect, atunci va fi foarte afectat de pedeapsă. Dacă manifestă doar frică, atunci va aștepta să se sfârșească pedeapsa pentru a o lua de la capăt. Precizarea motivului de fiecare dată
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
a primit pedeapsa. De exemplu, copilul vine târziu de la joacă, cu pantalonii murdari. Părintele îl pedepsește pentru ora târzie la care se întoarce acasă, în schimb copilul crede că a primit pedeapsa pentru murdărirea pantalonilor. În cazul administrării pedepselor trebuie pedepsită fapta, nu copilul, iar el trebuie să înțeleagă bine acest lucru. De exemplu, trebuie precizat „Nu te duci la joacă deoarece încă nu știi foarte bine tabla înmulțirii cu 6” și nu „ Îți interzic să mergi la joacă pentru că ești
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]