393 matches
-
Femelă poartă ouăle într-o cameră incubatoare de la bază apendicelor toracice. Între crustaceele macroplanctonice sunt cuprinse și câteva amfipode. Meduzele aparțin la două categorii: unele reprezintă generația sexuata a diferitelor hidrozoare altele sunt scifozoare. Sunt foarte bine adaptate la viață pelagica: corpul lor, transparent, conține 95% apă. Sunt carnivore, isi paralizează pradă cu ajutorul cnidoblastelor. Unele specii, mai ales dintre cubomeduze, sunt foarte periculoase pentru om. Physaliile aparțin celenteratelor sifonofore și sunt animale coloniale. Filamentele lor foarte lungi, pline de cnidoblaste, sunt
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
o perspectivă largă asupra oglinzii de apă și a malului nordic al limanului Razim. De când a fost pierdută insula Șerpilor din Marea Neagră și acoperită de ape insula Ada Kaleh de la porțile de Fier, insula Popina este unica insulă stâncoasă și pelagică (formată separat de aluviunile recente ale țărmului sau malurilor) din România. Insula este geologic o parte a podișului Măcinului, un rest de grind continental stâncos, fiind constituită din calcare mezozoice și triasice, și parțial acoperită cu o pătură de loess
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]
-
Larvaceii (clasa Appendicularia) sunt urocordate solitare, care plutesc liber, găsite prin oceanele lumii. Ca și țâșnitorile de mare, larvaceii se hrănesc prin filtrare. Spre deosebire de alte urocordate, larvaceii trăiesc în zona pelagică, adică partea cea mai de sus a mării, unde ajung razele soarelui, dar uneori și mai adânc. Sunt animale planctonice transparente, de obicei mai scurte decât un centimetru (fără coadă). Forma corpului este similară cu cea a larvei altor urocordate
Larvacea () [Corola-website/Science/333027_a_334356]
-
de pescuit comunitar și a stabilit, pe zone de pescuit, pentru fiecare stat membru, nivelul maxim anual al efortului de pescuit; întrucât, cu ocazia adoptării Regulamentului (CE) nr. 2027/95, Danemarca aprecia că pescuitul industrial este asimilat pescuitului de specii pelagice și, în consecință, nu a adus la cunoștința Comisiei evaluarea efortului de pescuit necesar acestor nave; întrucât s-a dovedit că pescuitul industrial practicat de Danemarca nu privește doar speciile pelagice, ci și speciile bentonice, în special capelinul și peștele-lance
jrc4157as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89321_a_90108]
-
aprecia că pescuitul industrial este asimilat pescuitului de specii pelagice și, în consecință, nu a adus la cunoștința Comisiei evaluarea efortului de pescuit necesar acestor nave; întrucât s-a dovedit că pescuitul industrial practicat de Danemarca nu privește doar speciile pelagice, ci și speciile bentonice, în special capelinul și peștele-lance norvegian; întrucât este necesară, pe baza informațiilor transmise odată cu cererea Danemarcei din 22 iulie 1997, și cu respectarea criteriilor definite de Regulamentul (CE) nr. 2027/95, modificarea nivelului maxim al efortului
jrc4157as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89321_a_90108]
-
barajele hidroelectrice. În Marea Azov morunul aproape a dispărut; în trecut până la construirea de baraje se ridica în râul Kuban până la Ladozhskaya, în râul Don până în regiunea Voronej. În mare, morunii trăiesc solitar și se hrănesc în principal în zona pelagica la adâncimi de 50-100 m și pot coborî pe funduri adânci până la o profunzime de 180 m. În această zonă, apa are o salinitate pronunțată (18—24‰). Ca dovadă că morunul trăiește pe aceste funduri din Marea Neagră, este faptul că
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
în 2004 pentru indivizii Pacificului de Nord. Balenele cu cocoașă se hrănesc în zonele bancurilor de nisip, iar în timpul migrațiilor îndură foamea supraviețuind grație rezervelor de grăsime de sub piele. În timpul iernii pierd 25-30% din greutate. Balenele se hrănesc cu crustacee pelagice, bancuri de pești și, mai rar, cu moluște cefalopode. Anume datorită acestei rații alimentare balenele cu cocoașă preferă apele de adâncimi mici, de lângă litoral. Hrana principală a indivizilor din populațiile sudice o constituie crustaceele genului "Euphasia", cu precădere "E. superba
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
traulerele mici (și învechite) ale „Întreprinderii Piscicole” din Brăila și ale „Întreprinderii de Industrializare și de Desfacere a Peștelui” din Tulcea, care aduceau la mal tonaje mici de pești bentici cum ar fi sturionii, morunii, calcanii, cambulele, și de pești pelagici printre care dominau chefalii, stavrizii și hamsiile. Oferta era mult inferioară cererii. În anii 1964-1965 au fost comandate șantierelor navale din Japonia două mari traulere oceanice : „Constanța” și „Galați”, bazate în portul la frigorifer din Tulcea. Zece ani mai târziu
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
a apelor din adâncime. Ratele ridicate, ale lui Humboldt, de productivitate primară și secundară, susțin cea mai mare activitate de pescuit din lume. Aproximativ 18-20% din captura de pește din lume vine de la curentul Humboldt. Speciile sunt în mare parte pelagice: sardine, hamsii și macrou. Productivitatea înaltă a lui Humboldt sprijină alte resurse importante de pescuit, precum mamiferele marine. Apa rece, bogată în nutrienți este adusă la suprafață prin ascensiunea apelor de adâncime și duce la productivitatea extraordinară a sistemului. Periodic
Curentul Humboldt () [Corola-website/Science/320835_a_322164]
-
și "Seriola" au fost remarcate , precum și un număr de taxoni noi aparținând ordinelor "Gadiformes" și "Perciformes". Fosile caracteristice pentru dealul Pietricica, precum mezo-batypelagicele "Sternoptychidae", "Gonostomatidae" și "Myctophidae", nu au fost încă găsite în ansamblul localizat la Agârcia și nici predatorul pelagic "Palimphyes", care abundă la nivelul dealului Cozla. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cerenegura, Pietricica și Agârcia Contextul geologic fosilifer este constituit din stive de roci moi groase de aproximativ 100 m formate
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
multe traulere. Există multe metode de a pescui cu traulere în funcție de tradiții locale, condițiile fundului mării, puterea vaselor. Puterea unui trauler poate varia între 30 cp și 10000 cp, iar cele mai cunoscute tipuri de trauler sunt cele de fund, pelagice sau dedicate pescuitului de creveți. ele au un deplasament mic de 1000-2000 tdw, etrava evazată și pupa dreaptă, prevăzută cu cu un slip care permite lansarea și virarea traului. ele sunt dotate cu instalații de detecție a bancurilor de pește
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
sau plasă de mare dimensiuni. Activitatea traulerelor poate fi împărțită dupa adăncimea la care plasele sunt trase în coloana de apa. Dragarea fundului apei are loc în zona bentica sau demerasala, iar cea din mijlocul coloanei de apei este dragare pelagica. Traulerele pot fi clasificate după arhitectura navală, după tipul de pește (sau animal) pe care îl prind, după metoda de pescuit sau în funcție de criterii geografice. Clasificarea de mai jos aparține FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultura și Alimentație) și organizează
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
în coloana de apă, rezultând în ape cu deficit de oxigen. Alt efect secundar este crearea de explozii algale dăunătoare prin introducerea de sedimente în coloana de apă. Activitatea traulelor afectează direct coralii prin rupere sau îngropare în sedimente. Traulere pelagice, de la mijlocul coloanei de apă, afectează mai puțin decăt cele de fund, dar există problemă capturii accidentale a unor specii protejate sau a unor exemplare juvenile. Secretarul general al UN a raportat în 2006 că 95% din daunele produse ecosistemului
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
Gingirica (Clupeonella cultriventris) este un pește teleostean marin eurihalin (dulcicol sau salmastricol) pelagic , asemănător cu scrumbia de Dunăre din familia clupeidelor ("Clupeidae"), răspândit în Marea Neagră, Marea Caspică și Marea Azov, de unde migrează periodic în fluvii (Dunăre, Nistru etc) și lacurile litorale. Este un relict ponto-caspic. Lungimea corpului este de 8-13 cm, rar 20
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
de cârd, care trăiește în ape salmastre și marine. Se reproduce la începutul verii în Marea Azov, iar în aprilie-iunie în cursul inferior al râurilor (Dunărea, Nipru, Nistru, Bugul de Sud, Don, Kuban), lacurile litorale și zonele salmastre. Depune icre pelagice. Pe litoralul românesc migrează pe distanțe scurte din mare în apele salmastre și dulci, mai ales primăvara când gingirica intra în vederea hrănirii și reproducerii în lacurile litorale și zonele salmastre ale Dunării. Toamna are loc o migrația inversă dinspre apele
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
ele (a) (din greaca "klados" = ramură + "keras" = corn, coarne ramificate) sunt un ordin de crustacee inferioare, planctonice, pelagice, foarte mici (0,2-6 mm), frecvente și numeroase în apele stătătoare dulcicole, salmastre sau marine, cu corpul cuprins într-o carapace și antene ramificate, adaptate la înot (de exemplu dafnia). Corpul este scurt, alcătuit din-un număr mic de segmente
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
și se transformă mai târziu în femele (protandrie, hermafroditism protandric), altele se transformă din femele în masculi (protoginie, hermafroditism protoginic), iar câteva specii au ovare și testiculele funcționale în același timp. Hermafroditismul este însoțit de autofecundație. Icrele și larvele sunt pelagice. Icrele au 0,8-1,2 mm în diametru. Larvele au spini pe preopercular, interopercular, subopercular, opercular, cleitral, postcleitral, supracleitral și posttemporal. Sparidele se hrănesc în mare parte cu nevertebrate bentonice, mai ales cu polichete, moluște, crustacee și arici de mare
Sparide () [Corola-website/Science/330700_a_332029]
-
opercul se află o pată albastră; la baza pectoralei - una neagră, iar pe dorsală, între razele anterioare 2-5, se observă o pată violetă sau neagră. Se hrănesc cu diferite nevertebrate: gasteropode mici, arici de mare (echinide), viermi, crustacee. Depun icre pelagice, în aprilie-august. Are importanță economică fiind pescuit artizanal și sportiv și este comercializat în stare proaspătă. Pe litoralul românesc al Mării Negre se întâlnește foarte rar.
Pește păun () [Corola-website/Science/330714_a_332043]
-
înotătoare; Unele specii pot să-și schimbe culoarea. Juniorii mai multor specii au benzi transversale sau pete. Peștele pilot ("Naucrates ductor") este viu colorat, cu corpul argintiu cu reflexii albăstrui, și 6-7 dungi verticale negre. Majoritatea carangidelor sunt pești marini pelagici de larg, răspândiți în apele tropicale, subtropicale și temperate calde, adesea departe de țărm, din oceanele Atlantic, Indian și Pacific, unele specii ca "Elagatis" și "Naucrates" sunt găsite de obicei aproape de suprafață, iar altele (în special juvenilii) au o distribuție
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
formează bancuri mari sau grupe mici, iar unele ("Alectis") sunt pești solitari, trăind singuri sau în perechi. Majoritatea carangidelor sunt pești răpitori iuți care se hrănesc cu pești mai mici, crustacee și cefalopode. Unele specii se hrănesc exclusiv în zonele pelagice, în timp ce cele mai multe se hrănesc cu pradă bentonică sau epibentonică. Speciile din genul "Decapterus" filtrează zooplanctonul din stratul de apă. Juvenilii din genul "Scomberoides" se hrănesc cu solzii și țesuturile epidermice ale peștilor de coastă (de ex. "Mugilidae"). Peștele pilot ("Naucrates
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
familie, înoată alături de batoide căutând prada deranjată de mișcările lor. Carangidele, în special juvenili și speciile mai mici, sunt mâncate de pești mai mari și pot cădea pradă delfinilor sau altor odontocete mici (cetacee cu dinți). Icrele și alevinii sunt pelagice. La unele specii de carangide au fost observate aglomerări în perioada de reproducere, iar această trăsătură este probabil valabilă pentru întreaga familie. Carangidele sunt pești marini cu o mare importanță economică, fiind una dintre cele mai importante familii de pești
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
Peștele pilot ("Naucrates ductor") este un pește teleostean pelagic din familia carangidelor, cu o lungime de 25-50 cm cm, răspândit în Oceanul Atlantic, Indian și Pacific, Marea Mediterană. Seamănă, în general, cu un stavrid, de care se deosebește prin lipsa plăcilor țepoase de pe linia laterală. Culoarea corpului este cenușie-albăstrie, iar corpul
Pește pilot () [Corola-website/Science/330760_a_332089]
-
le sau scombroideii (i) sunt un subordin de pești teleosteeni marini pelagici, răpitori, de talie mijlocie sau mare, buni înotători, care trăiesc în mările tropicale și subtropicale. Unele specii fac migrații sezoniere în apele temperate sau reci, altele formează bancuri foarte mari. Au corpul fusiform, puțin comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
dintre toți teleosteenii. Se hrănesc cu crabi, crevete, calmari, crustacee, pești și larve de pești și nevertebrate. Unele specii mici filtrează zooplanctonul prin spinii branhiali. Depun fracționat icrele în apele tropicale și subtropicale, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice și eclozează în alevini planctonici. Au o mare importanță economică, fiind pești comestibili. Sunt pești perciformi marini activi având corpul hidrodinamic, fusiform, puțin comprimat lateral, unele specii au o formă de cordea (familia "Trichiuridae"). Botul este alungit. Pedunculul caudal este
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
în apele marine și estuariene din zonele tropicale și temperate ale oceanelor. O specie de macrou spaniol ("Scomberomorus sinensis") se deplasează pe distanțe lungi în susul râului Mekong. Scombroidele se deosebesc de carangide printr-o adaptare și mai înaintată la viața pelagică. Majoritatea peștilor scombroizi sunt epipelagici, unii sunt mezopelagici. Unele scombroide, de ex. scrumbia albastră, formează bancuri foarte mari, în timp ce altele, de ex. pălămidă cu spini ("Acanthocybium solandri") și scrumbiile șarpe ("Gempylus serpens") sunt solitare. Acest subordin cuprinde pe cei mai
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]