449 matches
-
oiță, se apucase să-i smulgă din grăsimea așezată tocmai la rinichi, infectându-i. Dar stați oameni buni, că sărise feciorul nostru și îi dădu o lovitură zdravănă păsării de pradă, de s-a îngropat ciocul feroce pe loc în penajul său. Dis de dimineață tătucu când trecea pragul grajdului să vadă ce s-a mai întâmplat, se minună, toate oile erau în viață! Îl ridicase pe fecioraș de bucurie. Familia sărbători izbânda, dar cel mic nu se lăsa până nu
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
tabloul votiv, sunt reprezentați soția, doamna Anastasia, doamna Ecaterina și fiii: Constantin, Elena, Ecaterina și Maria. Personajele feminine sunt îmbrăcate cu mantii și rochii diferite, probabil pentru a da varietate tabloului. Ele poartă căciulițe roșii, cu marginea îmblănită și cu penaj alb. Doamna Anastasia poartă la gât un colan format din patru rânduri de perle. Este înveșmântată într-o rochie de brocart albastru, cu mânecile de mătase albă cusută cu fir, peste care poartă o mantie lungă, de stofă albastră, brodată
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu tot felul de păsări zburând în jurul lor. Nu simțea miros de mâncare, dar sigur trebuia să fie așa ceva pe acolo. Și apoi simți parfumul ... portocale! Portocale tăiate! Avu nevoie numai de o clipă ca să localizeze o altă pasăre, cu penajul albastru și roșu sclipitor, stând pe o stinghie, cu o mulțime de portocale în jur, pe o tavă. Portocale, și avocado, și bucăți de lăptuci. Gerard ateriză alături de pasăre, prudent. — Vreau să mă vrei, spuse el. — Hel-lo, zise pasărea roș-albastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
da importanță, în timp ce a mai făcut două piruete, una pe stânga și cealaltă pe dreapta, evazându-și în semicerc aripile, în timp ce trăgea ocheade fierbinți către curcile aflate în asistență. După ce și-a scuturat penele, făcea pași destul de îngândurat fudulindu-se cu penajul lui destul de alb, după care s-a adresat celor de față: -Stimată audiență, doresc din partea domniilor voastre disciplină, liniște și o reală înțelegere pentru ca procesul să decurgă în bune condițiuni iar noi, arătând cu aripa către jurați, un grup destul de mare
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-te bineînțeles la comportarea confratelui nostru. -Am înțeles onorată instanță, atunci încep prin a vă aduce la cunoștință și judecată faptul că al meu confrate, aflat aici de față, pe numele lui Cocone, din momentul în care și-a schimbat penajul, s-a schimbat total, merge țanțoș prin ogradă și dacă vreau să stau de vorbă cu el, să-l sfătuiesc cum să se comporte cu găinile nu-mi dă nici o importanță, adică nu ține cont că sunt mai în vârstă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
părut că nu stau la locul lor, știind că doar așa-l poate enerva mai mult pe Pripone, și-a dres glasul printr-o strigare către divina protectoare a păsărilor, apoi a vorbit continuu fără poticniri și ochii doar în penajul judecătorului: -Domnule judecător, domnilor jurați, doamnelor, domnișoarelor și domnilor... -Așa, Cocone! Spune răspicat să vadă cine ești ... a strigat o voce dintre păsărime. -Rog să fie închisă în poiată pasărea care tulbură liniștea, a hotărât judecătorul. -Onorată adunare păsărească, a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
aceasta pe care o vedeți voi, arătând către micuța pasăre, a răspuns furnica. Colibri trăiește doar în bazinul Amazonului, pe teritoriul Braziliei. Iar în Cuba trăiește o altă specie de Colibri numit topaz și se numește așa pentru că are un penaj colorat între violet, verde, cafeniu, negru și culoarea de roșu. -Atunci această micuță pasăre cine este? a repetat întrebarea greierul. -Întreab-o pe ea, ia răspuns furnica. -Cum te cheamă, micuță pasăre? întreabă greierul. -Aușel, a răspuns păsărica, după care și-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
scriitor. Totuși, la o privire mai atentă, pare că basmul se adresează mai degrabă cititorului adult decât copilului ce se străduiește să adoarmă. Nici aici regula nu se dezminte și copilul din adult freamătă puțin jenat la atingerea exemplarului cu penaj camuflat din brațele lui. Să-l ia pentru el, pentru copil, ce e deja destul de mare, oare îl poate duce acasă, cum va reacționa consortul, să-l arate copilului? Desigur, mai există posibilitatea de a i se da târcoale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
O calitate paradoxal tropicală, pentru că fiecare ramură laterală, fiecare bifurcație, fiecare coamă a acestor pitici Împovărați de ani este Încotoșmănată În alte plante - nu numai de micuțele polipode ale majorității pădurilor de foioase, ci de ferigi uriașe, desfășurându-și elegant penajul; tufișuri de afini, ierburi, perne gigantice de mușchi și festoane de licheni. Grohotișul de bolovani de granit, golaș pe Întinderile pârloagelor bătute de vânturi, desfășoară aici o podea denivelată și haotică de movile și cocoașe năpădite de mușchi, care sporesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Monarhului Bolilor Nervoase. - Ce mai faci, puțoiule și neisprăvitule de frate-meu? îl luă în primire bezmetica, parte să-l pupe, cum pupa ea toți bărbații, pe gât, după ureche, parte să-l încurajeze. Ți-au și dat tuleie și penaj de cocoș... - Vă zic alivoar! șoptise, neiertînd-o nici pe dânsa, din leșinul său intermitent, Doru, căruia nici muntele, nici sanatoriul, iată, nu-i îmbunătățiseră în chip prea simțitor sănătatea. Cu infinite precauții, îi aranjară o consultație, pe teren neutru, cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
CA ADÎNCUL CELMARE" - recită, fără să clipească, tot spectrul Profesorului. Iar când își încheie citatul și termină și străbătutul camerei în lungime... Intră în zidăria peretelui din față. Și, făcând stânga împrejur, trăsăturile sale translucide se amestecară două-trei secunde cu penajul cu infinite nuanțe coniac, al unor fazani dintr-un tablou agățat și decorând peretele respectiv. Intră și ieși și de-acolo. - Arasel! Acum m-am prins de ce v-ați îmbîrligat atâta despre Adânc, răpănoșilor!...Vreți pentru ca, dezgropîndu-l pe orășelul ăla
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
involuntar, de admirație. Acum urcau scările - Prepelicarul în față, Media la urmă -, iar păsările coborau în zbor și se adunau în jurul lor. Erau mai multe păsări decât văzuse Vultur-în-Zbor în toată viața sa, păsări aparținând tuturor climatelor și având toate penajele pe care ți le-ai putea imagina, păsări comune, precum ciorile, și păsări pe care indianul nu le mai văzuse niciodată, cu ciocuri răsucite ciudat și forme stranii și toate se adunau în stoluri și zburau în sus, către vârful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
șaman axona, își aruncă un arc pe umăr și o tolbă cu săgeți pe spate și luă un toiag ju-ju în mâna dreaptă. între timp Grimus își puse pe cap o podoabă diferită, al cărei colorit se potrivea exact cu penajul imensei păsări reprezentate în cel mai mare portret din încăpere. — Gata, zise Grimus. Dansăm? Vultur-în-Zbor era așezat în balansoarul lui Grimus și asculta. Nu prea putea face altceva. Nu văzuse nici urmă de Trandafir de Piatră. Pe lângă asta, era și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
crengi și frunze. De la un timp tăcerea devenise insuportabilă, iar mama și cu mine nu ne mai regăseam În gesturile noastre obișnuite și ne priveam neputincioși, traversați de o expresie stranie. Cu o zbatere confuză de aripi, o pasăre cu penaj roșu se ivi de niciunde, dintre ramuri și frunzele boltite ale galeriei de viță de vie care ne Împresura geamul. Mișcând din cap Înainte și Înapoi, iute și sacadat, pasărea privea neîndoios În camera noastră. Mama tresări și Își duse
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
au sunat. 27tc "27" Schimbare de perspectivătc "Schimbare de perspectivă" Perioada de curtare are loc primăvara sau vara, iar În Europa perioada de reproducere durează din aprilie până toamna târziu. Pe timpul perioadei de curtare, masculii gânguresc foarte tare, Își etalează penajul În fața femelelor sau se dedau la lupte de etalare. Porumbeii trăiesc până la 30 de ani. Sunt monogami și au tendința de a se Împerechea pe viață, caracteristică remarcabilă În cazul unor păsări atât de gregare. O pereche de porumbei aflați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
era folosit de către Va, avea ca urmare automată, apostrofarea drăgăstoasă a Mamaiei: Vai, ce mare rușine la copchil, da se poate!? Conu’ Bazil, Înfuriat că a fost deranjat de la o partidă de cuceriri sentimentale În care uzase de toată măreția penajului Înfoiat și a colanului cu mărgele roșii, irezistibil pentru tinerele curci, de două ori mai mare decât Va, se Îndrepta spre acesta, ca un adevărat comandant de oști neînfricat, scoțând binecunoscutul strigăt de luptă gutural și amenințător: Glu-glu-glu! Micuțul zmeu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de pe trotuar. Drumul trecea pe lîngă vilele izolate, apoi dispărea din fața ochilor, coborînd către Estrella de Mar. Prin văzduh, ca un aparat de observație, deltaplanul plutea mai departe, Între mine și soarele la apus, astfel Încît țesătura lui strălucea ca penajul unei păsări arzînde. — Domnule Prentice...? Doctorul Sanger Îmi atinse brațul. Acum, după ce părăsise cimitirul, nu mai avea pe față expresia aceea răvășită. Arătă spre un automobil din apropiere. — Pot să vă duc cu mașina? Ar fi mai sigur pentru dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
mare dovadă de Încredere În noi, dar nu crezi că-i cam prematur? De ce, scumpule? (Își lipi de fața mea obrazul acoperit de văl, iar cascada de mătăsuri ce-i Învelea trupul bine făcut fremătă pe pieptul meu gol ca penajul unei păsări sfioase.) Trebuie să fim pregătiți pentru momentul cînd o să vină potopul. În plus, n-o să poți să mă tragi În piept, sau măcar n-o să-ți fie prea ușor. — Te-aș trage-n piept cu mare bucurie - sună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
desăvârșită: fără fâțâieli, fără sorbit de cafea, fără vizite la budă. La o primă privire, în ciuda faptului că stătea în capul mesei, nu ai fi observat-o deloc pe MM; o făzăniță ștearsă printre atâtea păsări strălucitoare, care-și etalau penajul, atrăgând în permanență atenția. Și totuși, fără ea, camera nu ar fi avut un centru; era pivotul fix în jurul căruia gravitau toate. Își menținuse un calm aproape stoic, completând dialogul cu replicile lui George, care lipsea, și punându-l pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
spectacolul, se ridicase În picioare anevoie, Îndepărtîndu-se, fără grabă, spre povîrnișurile dinspre apus. - Bravo! repeta acum cu voce tare, ca și cum ar fi vorbit cu cineva sau i-ar fi plăcut sunetul cuvintelor sale. E al naibii de bun păsăroiul ăsta afurisit cu penajul pătat... A măsurat Înălțimea și a făcut fiecare gest cu precizia unui chirurg care taie un braț... Și a frînat chiar În clipa În care trebuia să se oprească... Încă un metru și-și zdrobea țeasta... Îi plăcea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Scurtu, apăsând pe comutator. E 2... Ar putea atrage atenția. Sculptorul cercetă a doua pânză. Un vânător cu bucle blonde. Pe pălăria largă erau înfipte figurine de plumb, sfinții protectori cărora ― pesemne ― personajul cu plete aurii le aducea omagiul său. Penajul prins într-o agrafă de argint aprindea o flacără verde. ― Ce verde! Cine-ți mai face azi așa ceva? ― Uită-l și pe ăsta! Lasă, dom'le, emoțiile artistice! îl repezi Grigore Popa. Inventarie grupul și râse din gît: Sîntem va să zică
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pe vreme de iarnă, strigătul jderului când își ucide prada... ori, cântecul privighetorii, al ciocârliei sau, mai ales, al măcăleandrului care făcea să răsune pădurea... „Ce îmbrăcăminte frumoasă are!“, se minuna ea, când îl zărea, sus pe o cracă, cu penajul colorat de o rară frumusețe. Visa și ea în felul ei și singurătatea îi era străină. Își petrecea ziua scotocind prin liziera de la marginea pădurii, curioasă și surâzătoare... ciugulind mure ori smeură în smeuriș... sau, cățărându-se cu o sprinteneală
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
scotocind prin liziera de la marginea pădurii, curioasă și surâzătoare... ciugulind mure ori smeură în smeuriș... sau, cățărându-se cu o sprinteneală și îndemanare de maimuțică, după fructe de pădure... Un sturz își luă zborul dintr-un stejar, arătandu-și în soare penajul măsliniu punctat în alb și negru. Ea îl petrecu cu privirea, până nu se mai văzu. Sau, alegea câte o floare, și fugea cu ea pe cărare în pădure, însoțită de Pârvu... până în luminiș. Acolo, cu voluptate își îngropa năsucul
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cu nervii întinși să plesnească, n-a mai dat pe acasă, colinda în neștire pădurea, să și-i mulcomească. Un măcăleandru sus, pe o creangă de gorun, își înălța trilurile ascuțite făcând să răsune cu ecouri înmulțite pădurea, dar și penajul frumos colorat îl făcu pe Anton să tresară în fața minunii din fața lui. Viața omului cu răutățile ei, păreau vulgare și respingătoare în fața micii minunății. Inima adevăratei vieți pulsa în gâtlejul măcaleandrului... Cântecul lui părea să vestească existența unei alte lumi
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în viața lor; și atunci, contemplă, recunoscător, norișorul alb ce trecea alene pe cerul foarte albastru și senin, dincolo de coroanele unui miliard de arbori maiestuoși din Amazonia. Auzi cântecul primei „păsări-bombardier“ a după-amiezii și fluierătura amoroasă a unei vulturoaice cu penaj cafeniu-închis. Un șarpe veninos alunecă la trei metri depărtare și se pierdu printre trestiile scunde ce creșteau la marginea bălții, căutând, poate, o broască pe care să o ia prin surprindere. La ora asta, în luna asta... ce lună să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]