1,265 matches
-
totuși, acum câțiva ani eu mă simțeam șantajat până și de dumneata. Bagă de seamă, nu-i nimic personal aici. Cicluri generaționale. Iar când am văzut Pendulul, anul trecut, am Înțeles totul”. „Totul, ce?” „Aproape tot. Vezi, Casaubon, până și Pendulul e un fals profet. Dumneata Îl privești, crezi că-i unicul punct fix În cosmos, dar, dacă-l desprinzi de pe bolta Conservatoire-ului și te duci și-l agăți Într-un bordel, funcționează la fel. Mai sunt și alte penduluri, unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
desprinzi de pe bolta Conservatoire-ului și te duci și-l agăți Într-un bordel, funcționează la fel. Mai sunt și alte penduluri, unul e la New York, la palatul ONU, un altul la San Francisco, la muzeul științei, și cine știe câte mai sunt. Pendulul lui Foucault stă neclintit În timp ce pământul se rotește pe dedesubtul lui, În orice loc s-ar afla. Orice punct al universului e un punct fix, e suficient să atârni de el Pendulul”. „Dumnezeu e peste tot?” Într-un anume sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Francisco, la muzeul științei, și cine știe câte mai sunt. Pendulul lui Foucault stă neclintit În timp ce pământul se rotește pe dedesubtul lui, În orice loc s-ar afla. Orice punct al universului e un punct fix, e suficient să atârni de el Pendulul”. „Dumnezeu e peste tot?” Într-un anume sens, da. De aceea mă tulbură Pendulul. Îmi făgăduiește infinitul, dar Îmi lasă mie răspunderea de a decide unde doresc să-l am. Așa Încât nu-i de-ajuns să adori Pendulul acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pământul se rotește pe dedesubtul lui, În orice loc s-ar afla. Orice punct al universului e un punct fix, e suficient să atârni de el Pendulul”. „Dumnezeu e peste tot?” Într-un anume sens, da. De aceea mă tulbură Pendulul. Îmi făgăduiește infinitul, dar Îmi lasă mie răspunderea de a decide unde doresc să-l am. Așa Încât nu-i de-ajuns să adori Pendulul acolo unde e, trebuie să iei mereu o hotărâre și să cauți punctul cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de el Pendulul”. „Dumnezeu e peste tot?” Într-un anume sens, da. De aceea mă tulbură Pendulul. Îmi făgăduiește infinitul, dar Îmi lasă mie răspunderea de a decide unde doresc să-l am. Așa Încât nu-i de-ajuns să adori Pendulul acolo unde e, trebuie să iei mereu o hotărâre și să cauți punctul cel mai bun. Și totuși...” „Și totuși?” „Și totuși - doar nu mă iei În serios, nu-i așa, Casaubon? Nu, pot fi liniștit, suntem amândoi oameni care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Și totuși?” „Și totuși - doar nu mă iei În serios, nu-i așa, Casaubon? Nu, pot fi liniștit, suntem amândoi oameni care nu iau nimic În serios... Și totuși, ziceam, senzația e aceea că cineva, În viața lui, a agățat Pendulul În multe locuri, și n-a funcționat niciodată, și că acolo, la Conservatoire, funcționează așa de bine... Oare În univers or fi puncte privilegiate? Aici, pe tavanul camerei ăsteia? Nu, nu ne-ar crede nimeni. E nevoie de atmosferă. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Nu știu, poate că suntem mereu În căutarea punctului potrivit, poate că-i lângă noi, dar nu-l recunoaștem, iar pentru a-l recunoaște ar trebui să credem În el... În fine, hai să mergem la domnul Garamond”. „Să atârnăm Pendulul?” „Vai, ce prostie. Ne ducem pentru lucruri serioase. Ca să te plătesc, am nevoie ca patronul să te vadă, să pună mâna pe dumneata, să te miroasă și să spună că e de acord. Hai să te atingă patronul, atingerea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
o execuție hieratică, ca și cum s-ar fi desfășurat cu Încetinitorul, pe care regele o accepta cu o bucurie dureroasă, plecându-și docil capul. Apoi cel cu glugă izbi cu o secure, cu un tăiș care seceră aerul ca mișcarea unui pendul, impactul lamei se multiplică În fiecare suprafață reflectorizantă, mii de capete se rostogoliră, și din acel moment imaginile se succedară una după alta fără ca eu să mai pot urmări acțiunea. Cred că, treptat, toate personajele, inclusiv regele cu pielea Întunecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
-ul era o pușcă-mitralieră englezească, cu Încărcătorul lateral și cu patul cu montură de metal, În timp ce pușca-mitralieră avea Încărcătorul vertical (n.tr.). Condiționalele contrafactuale sînt o expresie tehnică (counterfactural conditionals). O condițională contrafactuală este: „Dacă Eco n-ar fi scris Pendulul lui Foucault, traducătorul său ar traduce acum altă carte. SÎnt Întotdeauna adevărate În ceea ce privește tablele de adevăr, deoarece Fals + Fals dă Adevărat, iar Fals + Adevărat dă Adevărat.” (n.a.) * Dante Alighieri, Divina Comedie, Editura pentru literatură universală (E.P.L.U.), București, 1965, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
În ceea ce privește tablele de adevăr, deoarece Fals + Fals dă Adevărat, iar Fals + Adevărat dă Adevărat.” (n.a.) * Dante Alighieri, Divina Comedie, Editura pentru literatură universală (E.P.L.U.), București, 1965, În românește de Eta Boeriu, p. 342 (n.tr.). FILENAME \p D:\carti\Pendulul\ddddd\Pendulul lui Foucault vol.I.doc PAGE 193 PAGE \# "'Pagina:
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de adevăr, deoarece Fals + Fals dă Adevărat, iar Fals + Adevărat dă Adevărat.” (n.a.) * Dante Alighieri, Divina Comedie, Editura pentru literatură universală (E.P.L.U.), București, 1965, În românește de Eta Boeriu, p. 342 (n.tr.). FILENAME \p D:\carti\Pendulul\ddddd\Pendulul lui Foucault vol.I.doc PAGE 193 PAGE \# "'Pagina:
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
fie altceva decât înțelepciunea. Din poezia lui Gh. Grigurcu, realizată prin enjambament, care permite reliefarea unor detalii, cărora poetul le asociază astfel sensuri speciale, motivul timpuluicarceră, prezent în toată marea creație a lumii, nu putea lipsi, de vreme ce Planete prizoniere în pendul / bat orele nepăsătoare / în trupul și sufletul nostru, / mecanice larve pe care / numai căldura cărnii noastre / le-nalță înapoi în cer. Sub imboldul conștiinței precarității ființei, senzațiile, gândurile sunt notate fără cenzură, poetul recunoscându-și neputința în fața implacabilului: Nu pot
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Penelopei), frunza (frunza-n zboru-i mistic), copacii, nisipul - sugestie a șubrezeniei, a instabilității (Nisipurile arse ca limba altor ere / Vor înălța-n ceasornic uitatele poteci...) -, candelabrele, clepsidrele (Iubita mea, nisipul se tot zbate / Să lunece-n clepsidră fără noi...), candelele, pendulele, cupele, potirele, Sfioasele pahare cu picior subțire (amintind macedonskianul Rondelul cupei de Murano) etc.: O frunză bate-n pleoapa mea cu ciudă, / O frunză bate-n pleoapa ta cu amintiri...; Copacii dorm cu timpu-n rădăcină, / Eu curg încet prin frunze-nspre
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
o dăruiesc poeziei, jumătate să o dau prozei. Dar nu Îndrăznesc să fac nimic... Inițierea În scrierea marelui poem mă azvîrle de la o evanghelie la alta, de la ana dorinței ei pînă la caiafa durerii mele, Arcușul limbii sale, aidoma unui pendul mișcat de la dreapta la stînga, așa cum se sfințește altarul, așa cum se stropește mormîntul, Începe să dea În vileag ineditele taine. O, cît mai aștept ca poetei bătrîne să i se rupă praporul harului și să fete!, să-i smulg din
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
s-a nimerit să mă răstorn În pat cu o femeie cu sînul stîng mult deocheat, așa s-a nimerit, să iau de unde-i mult prea mult și să pun acolo unde-i puținul, o faptă demnă tocmai de un pendul, de un pendul... Stranie mașinărie, stranii bătăile sale dure și dureroase bătăturile făcute pe tîmpla mea, un semn dublu ai spune, privindu-i legănarea. Nici bărbat, nici femeie. Aidoma marilor maeștri, n-are sex. Ia de unde-i prea mult și
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
să mă răstorn În pat cu o femeie cu sînul stîng mult deocheat, așa s-a nimerit, să iau de unde-i mult prea mult și să pun acolo unde-i puținul, o faptă demnă tocmai de un pendul, de un pendul... Stranie mașinărie, stranii bătăile sale dure și dureroase bătăturile făcute pe tîmpla mea, un semn dublu ai spune, privindu-i legănarea. Nici bărbat, nici femeie. Aidoma marilor maeștri, n-are sex. Ia de unde-i prea mult și pune acolo unde
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
spus că nu e bine, alții care socoteau Întunericul pe degete au spus: "dimpotrivă...!" Pendulam Între două opinii. Umbra Îmi era și ea În carnaval. Trupul mă trăgea către uneltele geometrice. Între două maluri mă aflam. Între două nașteri ale pendulului. Între două ieșiri din pîntece. "...uite, dom-le, asta nu s-a mai văzut! De cum a ieșit din pîntecul mă-sii a tras aer În piept, s-a Înroșit și zbătîndu-se-n brațele moașei a intrat din nou În pîntec, trăgînd
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
după el și mațul ombilical... Chiuia de fericire acolo- n burta mă-sii, răsuna burta mă-sii de chiotele de nuntaș ale pruncului, cum răsună-n biserică strigătele de bucurie ale mirelui..." Între izbiturile ca de mănușă de box ale pendulului căutam prin urbea Însuflețită de carnaval, căutam să-mi astîmpăr iluziile... Țărmurile lumii mă chemau cu bătăi din palme, aplaudam și eu din balamalele neunse ale mîinilor, simțeam rugina plecării, cum macină-n pontonul de carne al trupului, Învelit numai
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
ai rupe o pîine pe masă, și deodată să mi se ivească surghiunul În jurul trupului meu, În hărnicia În care-mi lucrez moartea cum pe un ogor, fără simbrie. Astăzi nu, dar mîine trebuie ca numele meu să miște pendulul, să rupă sigiliile ultime ale mașinăriei care-mi ridică În scripeți Învierea. CÎnd nu s-a putut, sîngele meu orb a plictisit Îndeajuns umanitatea, Înșelînd la cîntar sîngele și cuvintele care se preling printre candelabrele ornate cu panglici multicolore, a
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
ultimei lecții ținute la clavecinul nevinovăției celui urcat cu toate perlele și cu toată arhitectura cuminte a vinei de a fi spus primul că totuși nu ne tragem din sămînță." O, naștere! cum ne Înveți tu că o parte a pendulului se Înveșnicește pe spinările noastre... E limpede acum În aer. Comedianții nu mai aruncă flăcări pe gură. Doar vena mea se mai zbate pe tîmpla buhăită de nesomn, doar trupul meu aleargă, sub sentința remușcării, pe străzile pustii ale orașului
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
mama să facem ultima repetiție pentru marele carnaval. Și asta e sigur... Pășesc prin larma carnavalului, printre șoaptele care-mi cîntă-n noapte numai prima jumătate a trupului, cea prevestită-n cărțile argintate, dar mîine trebuie ca numele meu să miște pendulul, să rupă sigiliile ultime ale mașinăriei care-mi ridică În scripeți Învierea. CÎnd nu s-a putut, sîngele meu orb a plictisit Îndeajuns umanitatea, Înșelînd la cîntar sîngele și cuvintele care se preling printre candelabrele ornate cu panglici multicolore, a
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
ultimei lecții ținute la clavecinul nevinovăției celui urcat cu toate perlele și cu toată arhitectura cuminte a vinei de a fi spus primul că totuși nu ne tragem din sămînță." O, naștere! cum ne Înveți tu că o parte a pendulului se Înveșnicește pe spinările noastre... E limpede acum În aer. Comedianții nu mai aruncă flăcări pe gură. Doar vena mea se mai zbate pe tîmpla buhăită de nesomn, doar trupul meu aleargă, sub sentința remușcării, pe străzile pustii ale orașului
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
crește asemeni unei axiome sacre, după știința conform căreia Între iezechil și purpura flamandă nu ar exista decît o deosebire de transparență, care, acum, pe timpul carnavalului, dă dreptul oricărei mîini libere de a demagnetiza iluzia de orice influență de tip pendul ce sălășluiește Între demență și formula chimică macabră: „Cunoaște-te pe tine Însuți!”. Mă voi prevesti Înaintea vostră ― ziceam ― cu o lungă bătaie din aripi. Si asta e sigur!... Dar deocamdată mi-e bine...! Postfață hidraulică sau, altfel spus, scrisoare
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
sunt necesare explicații din moment ce nimic nu e explicabil. Ce ar putea fi mai potrivit pentru nevoia mea de a ieși, cumva, din realitate decât războiul, încăpățînat și zadarnic, luat de la capăt în fiecare dimineață de Monseniorul, împotriva a cincizeci de pendule pe care ar vrea să le oblige să bată în aceeași fracțiune de secundă? Uneori, când mă trezesc noaptea și trebuie să aleg între uitatul pe pereți și un al doilea somnifer, mi se întîmplă, chiar, să mă surprind că
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
mulțumit să-i explice că unul dintre marii regi ai Spaniei, anume Carol Quintul, s-a retras la bătrânețe într-o parte rezervată a castelului unde doar câțiva servitori aveau voie să pătrundă, pentru a se război cu treizeci de pendule; armată pe care n-a izbutit s-o învingă. După aceea a schimbat vorba și s-a întors la răutățile debitate pe seama sa: "Nelly și prietenele ei își închipuie că mă mână viciul prin taverne. Dar ce să le spun
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]