390 matches
-
tantal,osmiu și molibden , iar punctul de fierbere este de 5127C. Niobiul devine un supraconductor la temperaturi criogenice. La presiunea atmosferică, are cea mai ridicată temperatura critică ai supraconductorilor elementari: 9,2 K. Niobiul are cea mai mare adâncime de penetrație magnetică a oricărui element. În plus, este unul din cei trei supraconductori elementali de tip ÎI, împruenă cu vanadiul și technețiul. Proprietățile supraconductive depind mult de puritatea niobiului. Când e foarte pur, e moale și ductil, impuritățile făcând-ul mai
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
realizări în domeniul infrastructurii urbane ale mandatului lui Vintilă Brătianu au fost: Modernizarea străzilor și amenajarea spațiilor verzi Pe timpul lui Vintilă Brătianu a început practic trasarea și sistematizarea arterelor mari ale orașului, precum și pavarea cu piatră cubică a arterelor de penetrație în oraș și a bulevardelor circulare. Tot el a inițiat programul de construire de trotuare asfaltate în cartierele mărginașe, acordând totodată o atenție deosebită creării unui ambient plăcut în București, prin crearea și dezvoltarea zonelor verzi. În această perioadă au
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
realizat din lemn e adosat laturii nordice între cele două altare. Trecerea din navă catre altar se realizează printr-un arc dublou masiv. Sanctuarul plasat într-o absidă aflată în retragere, semicilindrică la interior, este acoperit cu o semicalotă cu penetrații decorată. Trei ferestre identice cu cele din navă luminează sanctuarul. Pe latura sudică la jumătatea distanței dintre absida altarului și tribuna orgii se găsește golul unei intrări secundare. Exteriorul bisericii, este lipsit de decorații, doar tencuit, și a păstrat urmele
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
un nivel excepțional de ridicat de variație a impregnabilității O - nici un nivel 3.9. Clase de penetrare Standardul SR EN 351-1:2007-Durabilitatea lemnului și a produselor pe bază de lemn. Lemn masiv tratat cu produs de protecție. Partea 1: Clasificarea penetrației și retenției produselor de protecție, prevede la paragr. 5.2.1 - Cerințe de penetrare, următoarele: Cerința de penetrare se referă la penetrația laterală a alburnului, dar include duramenul atunci când limita dintre alburn și duramen nu se poate distinge cu ochiul
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
lemnului și a produselor pe bază de lemn. Lemn masiv tratat cu produs de protecție. Partea 1: Clasificarea penetrației și retenției produselor de protecție, prevede la paragr. 5.2.1 - Cerințe de penetrare, următoarele: Cerința de penetrare se referă la penetrația laterală a alburnului, dar include duramenul atunci când limita dintre alburn și duramen nu se poate distinge cu ochiul liber și, în anumite cazuri specificate, când duramenul a fost expus prin ferestruire. Cerințele de penetrare laterală pot fi, de asemenea, completate
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
duramenul atunci când limita dintre alburn și duramen nu se poate distinge cu ochiul liber și, în anumite cazuri specificate, când duramenul a fost expus prin ferestruire. Cerințele de penetrare laterală pot fi, de asemenea, completate printr-o cerință referitoare la penetrația longitudinală care trebuie să fie cel puțin de zece ori mai riguroasă decât cerința de penetrare laterală corespunzătoare. Acest document descrie șase clase de penetrație, de la NP1 la NP6. Aceste clase de penetrație cu zonele de analizat care le sunt
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
ferestruire. Cerințele de penetrare laterală pot fi, de asemenea, completate printr-o cerință referitoare la penetrația longitudinală care trebuie să fie cel puțin de zece ori mai riguroasă decât cerința de penetrare laterală corespunzătoare. Acest document descrie șase clase de penetrație, de la NP1 la NP6. Aceste clase de penetrație cu zonele de analizat care le sunt asociate pentru măsurările retenției figurează în tabelul 3.9. Tabelul 3.9 - Clase de penetrație cu cerințele de penetrare și zonele de analiză corespunzătoare pentru
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
asemenea, completate printr-o cerință referitoare la penetrația longitudinală care trebuie să fie cel puțin de zece ori mai riguroasă decât cerința de penetrare laterală corespunzătoare. Acest document descrie șase clase de penetrație, de la NP1 la NP6. Aceste clase de penetrație cu zonele de analizat care le sunt asociate pentru măsurările retenției figurează în tabelul 3.9. Tabelul 3.9 - Clase de penetrație cu cerințele de penetrare și zonele de analiză corespunzătoare pentru măsurarea retenției ┌───────────────────────────────────────────────-────────────────────────-- Legenda figurilor: │ │ limita alburnului când se
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
de penetrare laterală corespunzătoare. Acest document descrie șase clase de penetrație, de la NP1 la NP6. Aceste clase de penetrație cu zonele de analizat care le sunt asociate pentru măsurările retenției figurează în tabelul 3.9. Tabelul 3.9 - Clase de penetrație cu cerințele de penetrare și zonele de analiză corespunzătoare pentru măsurarea retenției ┌───────────────────────────────────────────────-────────────────────────-- Legenda figurilor: │ │ limita alburnului când se distinge de duramen. │ │- - - - limita alburnului când nu se distinge de duramen. a) Se aplică numai lemnului rotund din specii refractare. b) Aptitudinea
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
analiză corespunzătoare pentru măsurarea retenției ┌───────────────────────────────────────────────-────────────────────────-- Legenda figurilor: │ │ limita alburnului când se distinge de duramen. │ │- - - - limita alburnului când nu se distinge de duramen. a) Se aplică numai lemnului rotund din specii refractare. b) Aptitudinea de a răspunde cerințelor unei clase de penetrație depinde │ │de impregnabilitatea speciei respective. Se recomandă să se admită că nu se│ │pot îndeplini anumite cerințe de penetrație la anumite specii lemnoase și │ │la altele, pot fi cerute măsuri speciale pentru a realiza penetrațiile │ │țintă (de exemplu, incizii, uscări
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
distinge de duramen. a) Se aplică numai lemnului rotund din specii refractare. b) Aptitudinea de a răspunde cerințelor unei clase de penetrație depinde │ │de impregnabilitatea speciei respective. Se recomandă să se admită că nu se│ │pot îndeplini anumite cerințe de penetrație la anumite specii lemnoase și │ │la altele, pot fi cerute măsuri speciale pentru a realiza penetrațiile │ │țintă (de exemplu, incizii, uscări speciale, imersare-difuzie). c) Dacă distincția dintre alburn și duramen este imposibilă, cerința de │ │penetrare și zona de analizat se
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
răspunde cerințelor unei clase de penetrație depinde │ │de impregnabilitatea speciei respective. Se recomandă să se admită că nu se│ │pot îndeplini anumite cerințe de penetrație la anumite specii lemnoase și │ │la altele, pot fi cerute măsuri speciale pentru a realiza penetrațiile │ │țintă (de exemplu, incizii, uscări speciale, imersare-difuzie). c) Dacă distincția dintre alburn și duramen este imposibilă, cerința de │ │penetrare și zona de analizat se presupune a fi grosimea alburnului │ │specificată pentru fiecare clasă de penetrație corespunzătoare. │ └───────────────────────���───────────────────────────────────────────────────┘ 3.10. Factori care
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
măsuri speciale pentru a realiza penetrațiile │ │țintă (de exemplu, incizii, uscări speciale, imersare-difuzie). c) Dacă distincția dintre alburn și duramen este imposibilă, cerința de │ │penetrare și zona de analizat se presupune a fi grosimea alburnului │ │specificată pentru fiecare clasă de penetrație corespunzătoare. │ └───────────────────────���───────────────────────────────────────────────────┘ 3.10. Factori care decurg din relația între durata de utilizare scontată și durabilitatea naturală 3.10.1. Durata de utilizare depinde de durabilitatea naturală față de organismele xilofage și de următorii factori: a) detaliile de concepție: ... de exemplu: în
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
fenomenul românesc, și din cercetarea actelor politice și culturale Lovinescu deduce că civilizația română modernă începe în clipa în care pătrund în Principatele Române primele semne ale spiritului occidental. Procesul de formație debutează, așadar, printr-o imitație a formelor, odată cu penetrația ideelor înnoitoare ale Apusului. Societatea românească întoarce atunci spatele inerției orientale și, împrumutînd formele, creează premisile pentru a apărea fondul. Fenomenul fomelor fără fond, de care vorbesc și junumiștii, e, așadar, real dar, spre deosebire de aceștia, Lovinescu îl consideră inevitabil și
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
natură nu incită, de regulă, spiritul nostru la contemplație. Există totuși, ca să ne referim la una din ideile cărții, o tradiție... a progresului, să-i spunem așa, în Țările Române, și contactul cu Occdentul începe cu cîteva secole în urmă. Penetrația ideilor revoluționare nu e, apoi, fără legătură cu apariția de factori stimulatori în cîmpul social. O civilizație nouă nu poate apărea pe un teren gol, și, fiind vorba de civilizație română modernă trebuie spus că ea s-a constituit nu
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
golul înfățișat de Moldova e o porțiune din enormul gol asiat și fondul etnic plutește în indeterminație. Eroul cărții este poporul peceneg, individualizat într-un sălaș de falși țigani. Fără îndoială, infiltrația cumană și peceneagă e destul de istorică, însă condițiile penetrației sunt așa de nebuloase, încât scriitorul poate să păstreze ceața preistorică. Țiganii, fie și pecenegi, având sufletul cetelor migratoare, eroul ideal al cărții rămâne un soi de Uvar, care în loc să se înfunde în candoarea arctică, se ascunde în codri.” Spațiul
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
scundă. Pentru a putea folosi la tragere și ferestrele mici, în dreptul lor s-a construit o platformă. În partea de vest, prelungită, s-a creat un al doilea portal al sălii. Corul și sala au fost boltite în leagăn cu penetrații și nervuri de teracotă, sistem obișnuit în bisericile săsești pe la anul 1500. Pentru întărirea părții de est a bisericii, corul a fost înălțat poligonal și înconjurat de un al doilea rând de contraforturi ce se unesc sus prin arcadele semicirculare
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
întâmplare, motiv pentru care s-a presupus că actuala construcție înglobează fragmente din una mai veche. Fântâna descoperită în mijlocul sălii confirmă, ca de altfel și turnul de flancare, caracterul defensiv al bisericii. Sala bisericii fortificate este boltită în leagăn cu penetrații, fiind acoperită de o întreagă rețea de nervuri dispuse în romb. Corul pătrat este și el acoperit de o rețea de nervuri. Deasupra lui a fost ridicat un turn cu patru niveluri, numit Turnul Prunelor pentru că aici se uscau toamna
Biserica fortificată din Movile () [Corola-website/Science/326590_a_327919]
-
termină înspre est într-o absidă 3/6. Contraforturile corului sunt legate prin arce peste care se ridică nivelul fortificat cu orificii de tragere. La începutul secolului al XVI-lea, deasupra navei principale este realizată o boltă în leagăn cu penetrații. Rețeaua de nervuri din cărămidă s-a pierdut și este astăzi vizibilă numai în zugrăveala bolții. S-au păstrat consolele și coloanele angajate. În cor se păstrează bolta gotică târzie în formă de plasă pe console. În 1845 biserica este
Biserica fortificată din Dacia () [Corola-website/Science/326614_a_327943]
-
arce așezate pe contraforturi, asigură apărarea dinspre dealul deasupra ansamblului. Ferestrele cu stâlpi mediani au mulaje gotice târzii, iar în cor și sacristie se observă bolți stelare. Între 1795-1797 nava principală este acoperită cu o boltă pe arce dublouri cu penetrații laterale. Fragmente ale unui altar poliptic gotic târziu, cu statui de lemn în nișa altarului, au fost transportate, în 1975, în Sibiu, unde au fost consolidate și restaurate, fiind folosite pentru un altar care se află astăzi în sacristia bisericii
Biserica fortificată din Copșa Mare () [Corola-website/Science/326646_a_327975]
-
Înglobat în sistemul defensiv este și turnul sacristiei care se regăsește sub acelaș acoperiș al bisericii și care se ridică deasupra etajului de apărare cu 16 metri. Asemănător cu biserica fortificată din Moșna, corul păstrează parțial boltirea originală prevăzută cu penetrații. Se poate vedea și coronamentul unui tabernacul care lasă impresia unei marimi considerabile similare cu cel din Moșna. Tot aici, se află două lespezi, una a preotului Martin Roselerus, ea fiind atribuită marelui sculptor Elias Nicolai și una mai veche
Biserica fortificată din Saschiz () [Corola-website/Science/326667_a_327996]
-
preotului Martin Roselerus, ea fiind atribuită marelui sculptor Elias Nicolai și una mai veche a unui preot Conradus. Relativ recent, în secolul al XIX-lea atât bolta navei cât și bolta corului au fost modificate înlocuindu-se bolțile semicilindrice cu penetrații. Ferestrele bisericii sunt în stil gotic târziu prezentând vederii muluri traforate precum și fragmente din rondele de sticlă înglobate într-o rețea de plasă din plumb. Odinioară, orga se afla deasupra altarului. În secolul al XVIII-lea, aceasta a fost relocată
Biserica fortificată din Saschiz () [Corola-website/Science/326667_a_327996]
-
de apărare aveau fiecare șapte metereze, câte două aflate în pereții corului și câte unul pe laturile estice ale absidei. Meterezele au formă dreptunghiulară, destinația lor fiind adresată armelor de foc. Corul și sala sunt prevăzute cu boltă semicilindrică cu penetrații. În vest există un balcon pentru orgă, adăugat mai târziu. Orga este din 1812 și a fost reparată de meșterul Karl Einschenk în 1914. Din perioada gotică se păstrează tabernaculul și 2 clopote din secolele al XV-lea - XVI-lea
Biserica fortificată din Velț () [Corola-website/Science/326678_a_328007]
-
și din cor duc la ipoteza că aici a existat o biserică romanică, anterior bisericii actuale, care este o biserică sală cu cor cu închidere dreptunghiulară. Zidurile sunt sprijinite pe contraforturi. Bolta deasupra sălii și a corului este semicilindrică cu penetrații și rețea de nervuri din cărămidă, care se sprijină pe pilaștri interiori de-a lungul zidului. Corul are boltă în formă de cruce, iar pe 3 laturi ale sălii sunt balcoane baroce. În cor se păstrează un tabernacol din 1504
Biserica fortificată din Bazna () [Corola-website/Science/326695_a_328024]
-
acoperită cu un tavan, se deschide în patru arcade în arc frânt către colaterale și în arc triumfal către cor. Similar s-au modificat și portalurile și plastica arhitectonică precum și ferestrele. Absida are formă poligonală și are o boltă cu penetrații, iar corul prezintă o travee boltită-n cruce. Un tabernacul, încoronat cu un baldachin, deasupra căruia se află un bazorelief înfățișând Răstignirea, se regăsește pe peretele nordic. Acest element arhitectonic este prezent și în bisericile de la Bazna, Ighișu Nou, Dupuș
Biserica fortificată din Mălâncrav () [Corola-website/Science/326806_a_328135]