872 matches
-
al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea, se manifestă anumite tensiuni și reacții reformatoare, fapt ce va duce spre recunoașterea doar a două sisteme de penitență: pocăința publică, care, conform tradiției antice, se aplica pentru păcatele publice, și penitența privată, care respecta sistemul tarifat, aplicându-se doar în cazul păcatelor grave și oculte. În dinamica acestor propuneri reformatoare, ia naștere și un nou sistem de celebrare, care se caracterizează prin următoarele: - absența „publicității”, pentru ca penitentul să se poată prezenta
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acestor propuneri reformatoare, ia naștere și un nou sistem de celebrare, care se caracterizează prin următoarele: - absența „publicității”, pentru ca penitentul să se poată prezenta direct la preot, fără a mai recurge în mod public la episcop; - impunerea mai obiectivă a penitenței, care se fixa în mod corespunzător fiecărui păcat, printr-o îndestulare clară și un tarif propriu; - dezlegarea de păcate după îndeplinirea pocăinței; - posibilitatea de a apela de mai multe ori la sacramentul penitențial, în funcție de câte ori avea nevoie de iertare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pocăința, pe care acesta o împlinea ulterior. Spovada auriculară privată avea astfel primii pași deja făcuți, favorizându-se și alte etape în dezvoltarea sa. Însă, pentru că s-a considerat că însăși mărturisirea este un act de umilință și de ispășire, penitența tarifată începea treptat să fie eliminată, considerându-se alte elemente ca fiind mai importante. Dinamica ulterioară pe care o parcurge sacramentul reconcilierii în această perioadă este marcată de trei momente de referință în istoria Bisericii: Conciliul Lateran IV, Conciliul Tridentin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de referință în istoria Bisericii: Conciliul Lateran IV, Conciliul Tridentin și Conciliul Vatican II. 2.3.1 Conciliul Lateran IV Biserica din această perioadă este reorganizată și clarificată în interiorul credinței sale de celebrarea Conciliului Lateran IV în 1215. Cu privire la sacramentul penitenței, Conciliul va afirma necesitatea ca fiecare credincios să își mărturisească păcatele în mod sacramental cel puțin o dată pe an. Aceasta face ca să se contureze din ce în ce mai mult ideea de spovadă frecventă. Din punct de vedere dogmatic, secolul al XIII-lea vrea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aceste roluri, pe care confesorul și le însușește, dar și de structura pe care o conține ritul sacramentului prin elementele sale componente. Ordinea etapelor celebrării sacramentului reconcilierii este stabilită acum în mod mai clar: căință, mărturisire, dezlegare și îndestulare. Sacramentul penitenței este recunoscut atât ca un act juridic, fapt ce impune credinciosului obligativitatea de a-și mărturisi păcatele cel puțin o dată pe an, cât și ca un moment de har, fapt care amintește că iertarea vine datorită inițiativei absolute a harului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a) în capitolul ce se ținea în mănăstiri, unde dezlegarea venea din partea abatelui, fapt care se referea mai mult la încălcările regulii monastice, care erau iertate tocmai prin această dezlegare generală; b) în cazul participării tuturor credincioșilor unei comunități la penitența publică a păcătoșilor din Joia Sfântă; c) în cazul spovezilor de urgență, în timp de război sau de eventuale pericole. În secolele următoare, atenția nu mai este îndreptată atât asupra formei de celebrare a sacramentului, cât mai degrabă asupra doctrinei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-l spre a primi harul sacramental. În aceeași perioadă, se remarcă în special intervențiile Sf. Alfons Maria de Liguori, care, prin tratatele sale de morală și prin scrierile cu privire la sacramentul reconcilierii, recomandă blândețe și bunăvoință din partea confesorului și impunerea de penitențe care să nu fie descurajatoare. Acestea sunt și caracteristicile procesului dialogic pe care Sf. Alfons le considera necesare în relația dintre penitent și confesor. Se dorea o încurajare continuă a penitentului, care vroia să se angajeze în lupta cu păcatul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o încurajare continuă a penitentului, care vroia să se angajeze în lupta cu păcatul, oricât de des ar recădea. Este importantă însă și încrederea în puterea harului sacramental. Această manieră în care Sf. Alfons aborda sacramentul reconcilierii va influența practica penitenței și a reconcilierii sacramentale în întreaga Biserică și în secolele următoare. O preocupare particulară la începutul secolului al XX-lea, a fost cea referitoare la spovada frecventă sau devoțională. În această direcție, se conturau două opinii: una care nu admitea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu caracter dogmatic, interesul său pentru pastorală, liturgică și viața Bisericii a inclus și o atenție particulară asupra sacramentului reconcilierii. Încă din primul document asupra liturgiei, Conciliul s-a exprimat în favoarea sacramentului reconcilierii, cerând să se revadă ritul și formulele penitenței, astfel încât „să exprime cât mai clar natura și efectul sacramentului”. Acest sacrament este considerat tot mai necesar, fiind o formă concretă de luptă împotriva păcatului. Conciliul afirma că, dacă păcatul este ceea ce îl separă pe creștin de comuniunea eclezială, atunci
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
creștin. Același Conciliu subliniază și aspectul kerygmatic al sacramentului, când afirmă că Biserica anunță vestea mântuirii și celor care încă nu cred, pentru ca toți oamenii să se convertească și să îl cunoască pe unicul Dumnezeu prin faptul de a face penitență. De aceea în fața creștinilor, Biserica are datoria permanentă de a predica credința și penitența. Preoților le este adresată invitația de „a se arăta mereu dispuși și gata pentru a asculta mărturisirea credincioșilor” pentru ca, prin același sacrament al reconcilierii, să li
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vestea mântuirii și celor care încă nu cred, pentru ca toți oamenii să se convertească și să îl cunoască pe unicul Dumnezeu prin faptul de a face penitență. De aceea în fața creștinilor, Biserica are datoria permanentă de a predica credința și penitența. Preoților le este adresată invitația de „a se arăta mereu dispuși și gata pentru a asculta mărturisirea credincioșilor” pentru ca, prin același sacrament al reconcilierii, să li se anunțe tuturor vestea cea bună. Perioada imediat următoare Conciliului s-a evidențiat prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
crize pe care Trupul Mistic al lui Cristos le trăiește astăzi. 3. Reflecție teologică contemporană asupra sacramentului reconcilierii 3.1 Noi propuneri pastorale și dimensiuni teologice Faptul că modalitatea de celebrare a sacramentului reconcilierii s-a transformat, trecând de la vechea penitență publică și rară, la propunerea uneia noi, private și frecvente, a dat naștere la diferite opinii contradictorii din partea teologilor. Unii autori susțin aspectele pozitive ale acestor transformări, în timp ce alții susțin consecințele negative, întrucât, afirmă cei din urmă, sacramentul reconcilierii a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
urmă, sacramentul reconcilierii a fost redus doar la o practică de devoțiune sau de asceză, care a „monopolizat toate celelalte forme penitențiale ale iertării”. Acest lucru a determinat Biserica să reaccentueze și să sublinieze și alte forme de a face penitență și de a obține iertarea păcatelor, desigur nu noi, ci menținute prin tradiție și considerate la fel de legitime. Însă Biserica dorește ca acest sacrament să nu fie ignorat, ci dimpotrivă să fie trăit într-un mod autentic. Elaborarea unui nou Ordo
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acestui sacrament, luând parte la convertirea și la împăcarea penitentului cu Dumnezeu, prin caritate, prin exemplu și prin rugăciune. Există opinii care afirmă că azi, „dintre toate riturile sacramentale, cel care a pierdut în mod frapant caracterul eclezial (...) este ritul penitenței și al reconcilierii”. Tocmai de aceea se dorește o recuperare și o reafirmare a acestui aspect eclezial al reconcilierii, pentru că împăcarea cu Dumnezeu înseamnă în același timp și împăcarea cu Biserica. Sf. Bonaventura spunea că „mărturisirea a fost instituită de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se simte mult mai implicat în viața și în activitatea comunității. Pocăința este o acțiune mântuitoare, dacă este făcută în unire cu jertfa lui Cristos pe cruce și cu Biserica. Fiind „un proces amplu, care nu se epuizează în mărturisire”, penitența cere și o implicare practică. Creștinul demonstrează practic că se angajează în lupta împotriva păcatului și împlinește o acțiune de îndestulare cu caracter medicinal. Prin acceptarea acțiunilor de îndestulare și de reparare a daunelor păcatului, se demonstrează o distanțare de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacrament; 2) din partea unor confesori se observă: o oarecare disponibilitate scăzută, sau o nesiguranță cu privire la anumite teme din teologia morală, sau chiar o superficialitate în a trata păcatele, dispoziția penitentului și momentele de educare a penitenților prin cateheze adecvate cu privire la penitență. Papa Ioan Paul al II-lea afirma că aceasta este o cauză reală a crizei sacramentului reconcilierii, preoții fiind ocupați cu alte activități și mai puțin disponibili în a celebra reconcilierea. Unii însă afirmă că criza în care se găsește
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Unii însă afirmă că criza în care se găsește sacramentul reconcilierii astăzi este în strânsă conexiune cu „categoriile antropologice ale universului simbolic, prin care experiența religioasă este mediată”. Faptul că există o dublă terminologie folosită pentru acest sacrament - „reconciliere” și „penitență” - poate crea o oarecare confuzie: accentuarea termenului de „reconciliere” face ca ușor să se piardă ideea de „penitență”, iar așezarea mereu împreună a acestor două noțiuni conduce la iluzia unei sinonimii, fapt ce determină o renunțare la un oarecare stil
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
antropologice ale universului simbolic, prin care experiența religioasă este mediată”. Faptul că există o dublă terminologie folosită pentru acest sacrament - „reconciliere” și „penitență” - poate crea o oarecare confuzie: accentuarea termenului de „reconciliere” face ca ușor să se piardă ideea de „penitență”, iar așezarea mereu împreună a acestor două noțiuni conduce la iluzia unei sinonimii, fapt ce determină o renunțare la un oarecare stil de viață penitențial, ascetic, de pocăință și crearea unei iluzii că omul nu mai are nevoie de asemenea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este pentru toți oamenii și, în speță, pentru toți creștinii, o veste bună și un semn al fidelității lui Dumnezeu față de om, căruia vrea să îi dea darul adevăratei vieți, oferindu-i în mod sacramental iertarea. Numele sacramentului - reconciliere și penitență - indică un dialog la nivel atitudinal între Dumnezeu și om, pentru că Dumnezeu îi propune omului reconcilierea, iar omul îi răspunde prin penitență, adică prin convertire și renunțare la păcate. Reconcilierea fără penitență ar fi o contradicție cu însăși demnitatea persoanei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
căruia vrea să îi dea darul adevăratei vieți, oferindu-i în mod sacramental iertarea. Numele sacramentului - reconciliere și penitență - indică un dialog la nivel atitudinal între Dumnezeu și om, pentru că Dumnezeu îi propune omului reconcilierea, iar omul îi răspunde prin penitență, adică prin convertire și renunțare la păcate. Reconcilierea fără penitență ar fi o contradicție cu însăși demnitatea persoanei umane, pentru că nu i-ar mai permite acesteia să fie liberă și responsabilă pentru acțiunile sale, ci ar transforma-o pur și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în mod sacramental iertarea. Numele sacramentului - reconciliere și penitență - indică un dialog la nivel atitudinal între Dumnezeu și om, pentru că Dumnezeu îi propune omului reconcilierea, iar omul îi răspunde prin penitență, adică prin convertire și renunțare la păcate. Reconcilierea fără penitență ar fi o contradicție cu însăși demnitatea persoanei umane, pentru că nu i-ar mai permite acesteia să fie liberă și responsabilă pentru acțiunile sale, ci ar transforma-o pur și simplu într-un subiect pasiv. Mărturisirea pe care omul o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a nu fi corespuns mesajului Sfintei Scripturi, dar și a credinței că i se va oferi iertarea. Pe baza acestei relații logice, s-a considerat motivată introducerea cuvântului lui Dumnezeu în celebrarea sacramentului pentru că „prin cuvântul său, Dumnezeu cheamă la penitență și conduce la adevărata convertire”. Aceasta lasă să se contureze imaginea unui Dumnezeu care „imploră” omul să primească darul păcii, în timp ce omului îi revine doar datoria de „a se lăsa” pătruns de această pace. „Inițiativa lui Dumnezeu precede omul nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ci din raportarea sa la cuvântul lui Dumnezeu. Contemplarea mântuirii înfăptuită de Cristos, îl introduce pe om „într-o dimensiune nouă: în viața de relație cu Dumnezeu”. Doar în raport cu Dumnezeu, omul își poate vedea păcatul său. În acest scop, Ritualul Penitenței propune o scurtă celebrare a cuvântului lui Dumnezeu, înainte ca penitentul să încerce să își mărturisească păcatele, deoarece „cuvântul lui Dumnezeu iluminează credinciosul să cunoască propriile păcate și îl cheamă la convertire, îi inspiră credință în milostivirea lui Dumnezeu” și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sau o cercetare asiduă a cugetului, care îl conduce pe om să își reformuleze și un model de profesiune de credință. În tot acest demers, conștiința este ajutată să se formeze corect. Astăzi, se pune mai mult accent pe „istoricitatea” penitenței, în sensul că se dorește să se accentueze chemarea omului din partea lui Dumnezeu la convertire, care să fie actualizată printr-un proces de evoluție spirituală ce se desfășoară în timp, în istoria sa. Aceasta înseamnă că acțiunea de convertire a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de a împăca penitentul cu Dumnezeu, confesorul trebuie să își aducă contribuția sa cu această intenție, „profitând” de dialogul sacramental, creând posibilitatea oferirii unor sfaturi sau a unei „instrucții” sacramentale.Dialogul dintre confesor și penitent este recomandat și de Ritualul Penitenței. Conform acestui document eclezial, dialogul este necesar, atât pentru eventualele sfaturi pe care confesorul i le poate da penitentului, cât și pentru stabilirea unei penitențe adecvate acestuia. Experiența pastorală spune că, în cazul păcatelor grave, penitentul simte nevoia a ceva
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]