419 matches
-
satul Ariușd, 1957 în satul Araci, 944 în satul Vâlcele și 192 în satul Hetea. Componenta etnică a populației este formată din 1087 români, 580 maghiari, 2081 rromi, 2 germani și 2 greci. Principalele confesiuni sunt cea ortodoxă, reformată, romano-catolică, penticostală și adventistă. În fiecare localitate, principala zonă funcțională o constituie zonele de locuit, care ocupă suprafețele cele mai întinse din intravilan. Mărirea intravilanului este justifcată prin numeroasele solicitări ale populației de a construi locuințe proprii, precum și unele construcții de utilitate
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
ai etniei rromilor în prima jumătate a anilor `90. În 1992, alături de Ion Onoriu lansează primul album de muzică lăutărească-religioasă, prezentând-o în două turnee, în Paris și Madrid. Din 1993, Gabi Luncă nu mai cântă decât la slujbele Bisericii Penticostale din București retrăgându-se complet de pe scena muzicală lăutărească. În 2007, într-un interviu acordat celor de la Jurnalul Național, cântăreața mărturisea: A fost răsplătită cu diplome de recunoaștere pentru întreaga activitate artistică. Alături de Dona Dumitru Siminică, Romica Puceanu și Victor
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
5 confesiuni religioase. Chiar dacă ortodocșii constituie cel mai numeros cult, asistența la slujbele săptămânale la biserică este de 150 oameni (1,88 % din populația totală localității). Însă în perioada sărbătorilor mari numărul persoanelor prezente la slujbă este mai mare. Biserica penticostală „Maranata” are 625 de membri (2008). În 2002, în cadrul bisericii Maranata s-a deschis școala biblică care pregătește lucrători care să participe în slujire. Martorii lui Iehova alcătuiesc 5 comunități care întrunesc împreună circa 500 de adepți (peste 6% din
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
o mare slavă, precum și singura țară latină de confesiune creștin-ortodoxă. Există și o importantă minoritate de români catolici (de ambele rituri romană și mai cu seamă unită), precum și comunități de români protestanți, mai ales apartenenți la biserici neoprotestante, ca cea penticostală, baptistă, adventistă, creștină dupa Evanghelie etc. În schimb , marea majoritate a românilor sunt ortodocși (peste 90%). În ciuda diminuării practicii religioase în ultimele generații, avand adânci rădăcini în istoria națiunii și a mentalității locale, Biserica rămâne una din cele mai prestigioase
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
Date de referință în istoria rugăciunii pentru Unitatea Creștinilor cca. 1740 - în Scoția a luat ființă o mișcare penticostală cu legături în America de Nord; această mișcare adresa tuturor mesajul de reînnoire a credinței pentru care invita la rugăciune pentru și în comuniune cu toate bisericile. 1820 - reverendul James Haldane Stewart a publicat “Sugestii pentru unirea generală a creștinilor prin revărsarea
Octava de rugăciune pentru unirea creștinilor () [Corola-website/Science/305795_a_307124]
-
în România. Potrivit rezultatelor recensământului din 2011, penticostalii numărau 367.938 de adepți, adică 1,9% din populație. Penticostalii reprezintă a patra confesiune ca mărime, după ortodocși (85,9%), romano-catolici (4,6%) și reformați (3,2%). În SUA primele biserici penticostale române se pare că au fost înființate pe la 1921-1922, în Michigan și Ohio. O biserică a existat și în Detroit, unde a fost tipărită o carte de cântări în limba română. Pavel Budeanu (1886-1958) a fost ordinat ca lucrător (pastor
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
română. Pavel Budeanu (1886-1958) a fost ordinat ca lucrător (pastor) penticostal în 1923; el locuia în Akron, Ohio. Acești penticostali români erau în cea mai mare parte emigranți originari din fostul Imperiu Austro-Ungar. Deși există tradiții orale despre diverse manifestări penticostale (în speță, glosolalie) în zona Mediaș (Dârlos), sau în zona Bucovinei (Vicovu de Sus) înainte de Primul Război Mondial, nu există informații scrise cu privire la ele. Personajul fondator al penticostalismului românesc este considerat Gheorghe Bradin din Cuvin, Arad. Deși Bradin n-a
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
sale care suferea de tuberculoză și hidropizie; ea a fost vindecată. Bradin a trimis o scrisoare la o adresă găsită în cartea de cântări . În septembrie 1922 a primit un răspuns de la Budeanu și a hotărât să deschidă prima biserică penticostală din România în Păuliș, ceea ce a avut loc pe 10 septembrie 1922. La sfârșitul anului 1922 această biserică avea 30 de membri. În februarie 1923 a fost fondată o noua biserică penticostală în Cuvin, lângă Păuliș, în casa soților Vasile
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
Budeanu și a hotărât să deschidă prima biserică penticostală din România în Păuliș, ceea ce a avut loc pe 10 septembrie 1922. La sfârșitul anului 1922 această biserică avea 30 de membri. În februarie 1923 a fost fondată o noua biserică penticostală în Cuvin, lângă Păuliș, în casa soților Vasile și Persida Semenascu; din ea făceau parte alți trei credincioși. Persida Semenascu era la acea vreme prima româncă penticostală botezată cu Duhul Sfânt. Pe 3 iunie 1923, atât Persida cât și Bradin
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
avea 30 de membri. În februarie 1923 a fost fondată o noua biserică penticostală în Cuvin, lângă Păuliș, în casa soților Vasile și Persida Semenascu; din ea făceau parte alți trei credincioși. Persida Semenascu era la acea vreme prima româncă penticostală botezată cu Duhul Sfânt. Pe 3 iunie 1923, atât Persida cât și Bradin au fost botezați cu Duhul Sfant. Primul persecutor al penticostalilor din România a fost preotul ortodox din Păuliș, Cornel Popescu, care a determinat autoritățile locale din Radna
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
în care îi menționează și pe penticostali. Autorul "Noii călăuze pentru cunoașterea și combaterea sectelor" se arăta încrezător că în afară de cele două biserici deschise (la Păuliș și Cuvin), penticostalii nu vor mai crește numeric. În primele decenii de existență, mișcarea penticostală din România a fost în mod repetat trecută în rândul sectelor sau asociațiilor religioase interzise. Astfel, decizia 5734 din 29 ianuarie 1925 a Ministerului cultelor declară la art. 1: „Sunt cu desăvârșire oprite asociațiile cu caracter religios /secte religioase/: 1
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
la prefectura din Chișineu-Criș. Așa a experimentat în mod personal persecuția și și-a ajutat frații printr-o rudă a sa, care era avocat la București. Acesta a trimis prima petiție la Ministerul Cultelor prin care se cerea recunoașterea Asociației Penticostale. Petiția a fost semnată de 50 de membri ai celor două biserici penticostale din Pauliș și din Cuvin, în frunte cu președintele Bradin și cu secretarul general Stoi. Petiția din 1924 a determinat scrierea primei Declarații de Credință a Bisericii
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
a ajutat frații printr-o rudă a sa, care era avocat la București. Acesta a trimis prima petiție la Ministerul Cultelor prin care se cerea recunoașterea Asociației Penticostale. Petiția a fost semnată de 50 de membri ai celor două biserici penticostale din Pauliș și din Cuvin, în frunte cu președintele Bradin și cu secretarul general Stoi. Petiția din 1924 a determinat scrierea primei Declarații de Credință a Bisericii Penticostale din România. Ministerul Cultelor nu a răspuns în mod direct, însă decizia
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
Petiția a fost semnată de 50 de membri ai celor două biserici penticostale din Pauliș și din Cuvin, în frunte cu președintele Bradin și cu secretarul general Stoi. Petiția din 1924 a determinat scrierea primei Declarații de Credință a Bisericii Penticostale din România. Ministerul Cultelor nu a răspuns în mod direct, însă decizia sa a fost prezentată în paragraful 5 al Hotărârii Nr. 5734 / 29 Ianuarie 1925: Această decizie oficială a fost publicată în ziare și a fost răspândită în toată
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
fie propagat, în sensul că a făcut ca mulți oameni să fie interesați în a cunoaște această doctrină, iar Gh. Bradin a primit în Pauliș multe scrisori și vizite din diferite părți ale României. In 1926 erau deja șase biserici penticostale în județul Arad: Pauliș, Cuvin, Arad (Micalaca), Maderat, Pancota, Soimoș. În 1925, Episcopul ortodox al Aradului, Dr. Grigorie Comșa, a început o acțiune împotriva penticostalilor, fiind cel mai mare dușman al lor (1925 - 1937). Totuși în paginile pe care le-
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
1937). Totuși în paginile pe care le-a scris despre penticostalismul românesc în "Noua călăuză pentru cunoașterea și combaterea sectelor" a demonstrat o bogată și corectă informație în comparație cu istoricul baptist Alexa Popovici. Comșa era fericit că erau doar două biserici penticostale și era sigur că numărul lor nu va mai crește. Episcopul Comșa într-o petiție trimisă prefectului de Arad, în 1926, i-a acuzat pe penticostali de fanatism și că erau instrumente ale comuniștilor. El a cerut represalii și de
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
arestați și trimiși în fața Curții Marțiale din Sibiu și de acolo la Timișoara, unde au fost eliberați pentru că nu era nici un motiv pentru ca să fie judecați". Nici autoritățile statului și nici o biserică ortodoxă nu a menționat, însă, că o mică mișcare penticostală săsească, a luat ființă în jurul orașului Mediaș, din Transilvania. Această trezire penticostală în mijlocul sașilor luterani din Transilvania a început în anul 1919 la Dârlos, prin intermediul unor săsoaice baptiste care au fost influențate de o penticostală venită din SUA. Michael Thellmann
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
Timișoara, unde au fost eliberați pentru că nu era nici un motiv pentru ca să fie judecați". Nici autoritățile statului și nici o biserică ortodoxă nu a menționat, însă, că o mică mișcare penticostală săsească, a luat ființă în jurul orașului Mediaș, din Transilvania. Această trezire penticostală în mijlocul sașilor luterani din Transilvania a început în anul 1919 la Dârlos, prin intermediul unor săsoaice baptiste care au fost influențate de o penticostală venită din SUA. Michael Thellmann a fost botezat cu Duhul Sfânt în anul 1923 și a primit
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
însă, că o mică mișcare penticostală săsească, a luat ființă în jurul orașului Mediaș, din Transilvania. Această trezire penticostală în mijlocul sașilor luterani din Transilvania a început în anul 1919 la Dârlos, prin intermediul unor săsoaice baptiste care au fost influențate de o penticostală venită din SUA. Michael Thellmann a fost botezat cu Duhul Sfânt în anul 1923 și a primit botezul în apă în 1927 la Viena (Austria), în timpul Conferinței Penticostale, unde l-a întâlnit pe misionarul suedez penticostal George Steen. Mai târziu
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
la Dârlos, prin intermediul unor săsoaice baptiste care au fost influențate de o penticostală venită din SUA. Michael Thellmann a fost botezat cu Duhul Sfânt în anul 1923 și a primit botezul în apă în 1927 la Viena (Austria), în timpul Conferinței Penticostale, unde l-a întâlnit pe misionarul suedez penticostal George Steen. Mai târziu, Steen a vizitat România și l-a ordinat pe Thellmann ca pastor al bisericilor penticostale săsești (Darlos, Curciu, Boian etc.). Se pare că Thellmann avea să devină unul
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
și a primit botezul în apă în 1927 la Viena (Austria), în timpul Conferinței Penticostale, unde l-a întâlnit pe misionarul suedez penticostal George Steen. Mai târziu, Steen a vizitat România și l-a ordinat pe Thellmann ca pastor al bisericilor penticostale săsești (Darlos, Curciu, Boian etc.). Se pare că Thellmann avea să devină unul dintre cei mai importanți păstori penticostali ai minorităților etnice din acel moment. Autoritățile române au fost indiferente față de mișcarea penticostală din mijlocul maghiarilor. În anul 1997 Biserica
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
ordinat pe Thellmann ca pastor al bisericilor penticostale săsești (Darlos, Curciu, Boian etc.). Se pare că Thellmann avea să devină unul dintre cei mai importanți păstori penticostali ai minorităților etnice din acel moment. Autoritățile române au fost indiferente față de mișcarea penticostală din mijlocul maghiarilor. În anul 1997 Biserica Penticostală Maghiară din Timișoara și-a celebrat cei 70 de ani de la înființare (1927 - 1997). Conform lui C. Cuciuc, "independent de mișcarea penticostală din Banat și Transilvania, o româncă care a venit din
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
săsești (Darlos, Curciu, Boian etc.). Se pare că Thellmann avea să devină unul dintre cei mai importanți păstori penticostali ai minorităților etnice din acel moment. Autoritățile române au fost indiferente față de mișcarea penticostală din mijlocul maghiarilor. În anul 1997 Biserica Penticostală Maghiară din Timișoara și-a celebrat cei 70 de ani de la înființare (1927 - 1997). Conform lui C. Cuciuc, "independent de mișcarea penticostală din Banat și Transilvania, o româncă care a venit din SUA a început să răspândească învățătura penticostală în
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
din acel moment. Autoritățile române au fost indiferente față de mișcarea penticostală din mijlocul maghiarilor. În anul 1997 Biserica Penticostală Maghiară din Timișoara și-a celebrat cei 70 de ani de la înființare (1927 - 1997). Conform lui C. Cuciuc, "independent de mișcarea penticostală din Banat și Transilvania, o româncă care a venit din SUA a început să răspândească învățătura penticostală în Bucovina." Ca o condiție pentru recunoașterea oficială, autoritățile comuniste au cerut celor trei grupări penticostale din România să convină asupra unui statut
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
Biserica Penticostală Maghiară din Timișoara și-a celebrat cei 70 de ani de la înființare (1927 - 1997). Conform lui C. Cuciuc, "independent de mișcarea penticostală din Banat și Transilvania, o româncă care a venit din SUA a început să răspândească învățătura penticostală în Bucovina." Ca o condiție pentru recunoașterea oficială, autoritățile comuniste au cerut celor trei grupări penticostale din România să convină asupra unui statut comun. Potrivit unui document publicat în "Istoria comunismului din România", pe 2 noiembrie 1948 cele trei fracțiuni
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]