1,178 matches
-
În victorie Deși comunicarea este un proces complex, iată o formulă simplă care ar putea să vă ajute să vă concentrați asupra ingredientului-cheie al ascultării eficiente. Eu Îl numesc modelul P.O.W.E.R. („putere”) de ascultare. Pasul 1: Ascultați Perceptiv. Ascultarea perceptivă implică ascultarea cu alte simțuri decât auzul. Webster definește percepția ca fiind caracterizată de Înțelegere și perspicacitate. Ceea ce sugerez este nevoia de a asculta printre cuvinte pentru a detecta sentimente și emoții. Într-un studiu bine-cunoscut despre comunicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Deși comunicarea este un proces complex, iată o formulă simplă care ar putea să vă ajute să vă concentrați asupra ingredientului-cheie al ascultării eficiente. Eu Îl numesc modelul P.O.W.E.R. („putere”) de ascultare. Pasul 1: Ascultați Perceptiv. Ascultarea perceptivă implică ascultarea cu alte simțuri decât auzul. Webster definește percepția ca fiind caracterizată de Înțelegere și perspicacitate. Ceea ce sugerez este nevoia de a asculta printre cuvinte pentru a detecta sentimente și emoții. Într-un studiu bine-cunoscut despre comunicarea atitudinii, studiu
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
printre cuvinte pentru a detecta sentimente și emoții. Într-un studiu bine-cunoscut despre comunicarea atitudinii, studiu efectuat de dr. Albert Mahrabian la UCLA, se spune că 38% din ceea ce interpretăm se bazează pe tonul cu care se spune ceva. Ascultarea perceptivă presupune acordarea unei atenții speciale tonului vocii folosite, celor nerostite și subtilităților. Pasul 2: Trebuie să aveți spirit de Observație. Întorcându-ne la studiul lui Mahrabian, 55% din comunicare se bazează pe ceea ce văd oamenii. Ascultătorul P.O.W.E.R.
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
conduc la dezbaterea referitoare la calificarea unei situații de criză. Unele crize pot fi considerate ca obiectiv observabile: tsunami din 2004 din Indonezia, criza economică din anii 2008-2009. Dar calificarea unei situații de criză relevă, deseori, o judecată subiectivă și perceptivă pe care observatorii o au. Astfel, ceea ce relevă o criză pentru anumiți observatori, pentru alții poate fi considerat o normalitate. Astfel, și la nivel internațional, existența unei crize este strâns legată de gradul său de vizibilitate pentru decidenți și opinia
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
sistem de personalitate al indivizilor implicați în vederea obținerii reciprocității; - caracterul conștient, care presupune implicarea în actul respectiv apersoanei conștiente de sine și de celălalt, de nevoile și de așteptările reciproce; - caracterul direct, care atestă importanța sau necesitatea unui minim contact perceptiv între parteneri, contactul „față în față”. Apariția, dezvoltarea și funcționarea relațiilor interpersonale sunt dependente de simultaneitatea acțională, de prezența concomitentă a tuturor celor trei caracteristici definitorii ale relațiilor interpersonale. Ponderea elementelor anterior prezentate este influențată de specificul situației sociale respective
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
central, începutul și sfârșitul acestui tip de relații interpersonale, îl constituie imaginea partenerilor unul despre celălalt și despre ei înșiși. Reprezentările interpersonale sunt un subiect preferențial al sociologiei educației și constituie variabile definitorii ale interacțiunilor din clasa de elevi. Inerțiile perceptive, stereotipiile perceptive, efectele predictive, ecuația personală a profesorului ș.a.m.d. sunt tot atâtea exemple edificatoare ale deficiențelor potențiale înregistrate în interacțiunile educaționale, ca urmare a unor lacune sau vicii de intercunoaștere. 4.1.2. Relații de intercomunicaretc "4.1
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și sfârșitul acestui tip de relații interpersonale, îl constituie imaginea partenerilor unul despre celălalt și despre ei înșiși. Reprezentările interpersonale sunt un subiect preferențial al sociologiei educației și constituie variabile definitorii ale interacțiunilor din clasa de elevi. Inerțiile perceptive, stereotipiile perceptive, efectele predictive, ecuația personală a profesorului ș.a.m.d. sunt tot atâtea exemple edificatoare ale deficiențelor potențiale înregistrate în interacțiunile educaționale, ca urmare a unor lacune sau vicii de intercunoaștere. 4.1.2. Relații de intercomunicaretc "4.1.2. Relații
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ale membrilor clasei de elevi probează o anumită flexibilitate relațională, izvorâtă din coexistența celor două forme de influență educațională. Pentru influența nondistribuită, după P. Golu (1974) identificăm următoarea corespondență psihologică a principalelor acte interpersonale: percepție și gândire, relații socioperceptive, limbaj perceptiv, relații de comunicare, afectivitate, relații preferențiale, aptitudini și deprinderi, relații funcționale, însușiri temperamentale, dimensiunea dominare - supunere. În conformitate cu acestea, asistăm la cristalizarea unor rețele comunicative și socioafective puternic individualizate. Important de menționat, la nivelul dinamicii și procesualității relațiilor interpersonale, este faptul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
general pe atunci albe. Experimentul animal a permis analizarea acestor fenomene și mai ales punerea în evidență a rolului decisiv pe care îl au stimulările în dezvoltarea din anumite perioade. Apare noțiunea de perioadă critică. La pisică, al cărei sistem perceptiv este vecin cu al nostru din punct de vedere fiziologic, privarea senzorială totală (pleoape cusute) duce la degenerescențe nervoase ireversibile, pisicile rămânând oarbe. Privarea poate fi specifică: celulele creierului nu reacționează (înregistrare cu micro-electrozi) la liniile orizontale (pereți, obiecte desenate
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
300 = 10% În realitate, acest raport, pe care l-am fixat la valoarea de 10% pentru a simplifica exemplul de mai sus, este mai degrabă de 2,5% pentru greutăți, dar, în linii mari, același principiu se aplică celor mai multe modalități perceptive, foarte variate, mergând de la văz până la auz. De exemplu, în cazul senzațiilor gustative, el este de 20% pentru dulce, 25% pentru amar, 15% pentru sărat și 21% pentru acru. Această lege psihofizică este generală, deoarece corespunde unui mecanism cerebral. Deseori
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
a douăzeci și cincea imagine? Percepția subliminală și influențarea Pentru a realiza percepția (fotosensibilizarea pigmenților retinei, apoi transmiterea rezultatului în nervul optic și construirea imaginii în creier) este nevoie de timp, iar acesta e măsurat de psihologi printr-un anumit prag. Pragul perceptiv reprezintă cea mai mică valoare fizică ce permite o senzație psihologică. Cel mai scurt timp este cel necesar vederii formelor, adică identificarea unui obiect, a unei litere sau a unui cuvânt. Atunci când valoarea se află sub acest prag (deloc sau
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
sub pretextul unei dureri de dinți, apoi al unei călătorii. „Așadar, experimentul era concludent. Controlul automat ducea la dispariția oricărei manifestări «mediumnice»”. Cu toate acestea, uneori, mecanismele sunt psihologice, dar țin de normalitate: anumite farse magice fac apel la iluzii perceptive (o ladă pare rectangulară, când de fapt este trapezoidală și are fund dublu). Fizicianul Henri Broch de la Universitatea din Nisa, care s-a specializat în demistificarea fenomenelor paranormale, este de părere că doi frați așa-ziși telepați comunicau prin sunete
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
dezvoltat ideea că trezirea este declanșată de hipotalamusul posterior (deoarece leziunea provoacă letargie), iar somnul de hipotalamusul anterior. Continuarea cercetărilor (Jouvet, 1995; Valatx, 1998) duce la descoperirea existenței rețelelor de neuroni excitați sau inhibați de numeroșii neurotransmițători. SCHEMĂ Cortex Creier perceptiv Talamus GABA - Dopamină + Histamină + Bulb olfactiv Arginina + Cerebel VIP - Centrul somnului Glicină - Hipotalamus anterior Puntea lui Varolio Ceas biologic Centrul trezirii Bulb rahidian Centrul suprachiasmatic Hipotalamus posterior Activare Inhibare Formațiune reticulară Centrul somnului paradoxal Măduva spinării Denumirea neurotransmițătorilor sunt în
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
activeze toate părțile senzitive și motorii ale corpului. Invers, centrul somnului pare să utilizeze în special, pentru circuitele sale, cel mai important neurotransmițător inhibitor: GABA (acidul gama-amino-butiric); blocajul receptării unor senzații în timpul somnului se realizează îndeosebi prin inhibarea talamusului (creierul perceptiv). Concluzie Iată de ce majoritatea somniferelor (sau a medicamentelor hipnotice), benzodiazepinele, acționează asupra receptorilor de GABA. Canabizolul (canabis, marijuana) acționează în egală măsură asupra acestor centri GABA, explicându-se astfel efectul său tranchilizant și chiar adormitor. Pentru mai multe detalii Jouvet
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
mod evident, de conștientizarea și problematizarea procedeelor respective, cu alte cuvinte de sfera „metareprezentării”). De obicei, cei mai mulți comentatori pornesc de la constatarea că esențială pentru demersul său - antipoetic prin excelență - este obstinația de a privi obiectele făcând abstracție de orice stereotipii perceptive și de a le descrie evitând orice tip de clișee verbale (mai cu seamă pe acelea „nobile”, omologate de tradiția poeziei orfice și abstracționiste). Punctul de plecare - specific metodei sale de creație - pare a fi, aproape întotdeauna, cel semnalat de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
elitistă a mesajului din modernism, ci mai curând cu o anume ludicitate de desen animat, decodarea se dereferențializează luând calea sintezei conotative. Este negată funcția tranzitivă, referențială a limbajului, ceea ce echivalează, la un alt nivel, cu o slăbire a funcției perceptive, orientate spre real și cu suscitarea factorului intern, al închipuirii, al visării. Pe bună dreptate s-a afirmat că „ceea ce părea o succesiune de notații menite să înregistreze lumea exterioară, se reduce, de fapt, la o aglomerare de cuvinte, în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
organizației, dar și al câmpului organizațional. Ei impun o anumită ideologie („concepție asupra controlului”, În formularea lui Fligstein, percepție subiectivă asupra strategiilor de succes În privința dobândirii controlului) - ceea ce Pfeffer și Salancik (1978,2003) numesc enacted environment (mediul instituit la nivel perceptiv) - la nivelul câmpului care devine constitutivă atât pentru organizații cât și pentru și relațiile dintre acestea. Se creează astfel o structură socială a câmpului - diferențiere de roluri - care se reproduce prin cristalizarea unui pattern stabil de relații sociale și Împărtășirea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În totalitatea Însușirilor lor, În momentul când acestea acționează asupra analizatorilor noștri. Calitatea percepției, ca și cea a senzațiilor, este dependentă atât de caracteristicile reale ale obiectelor și fenomenelor percepute, cât și de starea funcțională a analizatorilor implicați În actul perceptiv, de preocupările, interesele și experiența perceptivă a persoanei. De asemenea, percepția este o conduită psihologică mai complexă, bazată În mare măsură pe experiența noastră personală și socială, o interpretare a realității, deci o stare subiectivă care implică Întreaga personalitate (Sillamy
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
când acestea acționează asupra analizatorilor noștri. Calitatea percepției, ca și cea a senzațiilor, este dependentă atât de caracteristicile reale ale obiectelor și fenomenelor percepute, cât și de starea funcțională a analizatorilor implicați În actul perceptiv, de preocupările, interesele și experiența perceptivă a persoanei. De asemenea, percepția este o conduită psihologică mai complexă, bazată În mare măsură pe experiența noastră personală și socială, o interpretare a realității, deci o stare subiectivă care implică Întreaga personalitate (Sillamy, 1996). La copiii cu dizabilități mentale
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
deci o stare subiectivă care implică Întreaga personalitate (Sillamy, 1996). La copiii cu dizabilități mentale, percepția are un caracter fragmentar, incomplet, limitat, rigid, dezorganizat; dificultățile de analiză și sinteză determină confuzii și imposibilitatea delimitării clare a unor detalii din câmpul perceptiv sau incapacitatea reconstruirii Întregului pornind de la elementele componente. Îngustimea câmpului perceptiv (perceperea clară a unui număr mai mic de elemente pe unitatea de timp, În comparație cu un individ normal) afectează foarte mult orientarea În spațiu și capacitatea intuitivă de a stabili
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
copiii cu dizabilități mentale, percepția are un caracter fragmentar, incomplet, limitat, rigid, dezorganizat; dificultățile de analiză și sinteză determină confuzii și imposibilitatea delimitării clare a unor detalii din câmpul perceptiv sau incapacitatea reconstruirii Întregului pornind de la elementele componente. Îngustimea câmpului perceptiv (perceperea clară a unui număr mai mic de elemente pe unitatea de timp, În comparație cu un individ normal) afectează foarte mult orientarea În spațiu și capacitatea intuitivă de a stabili relații Între obiectele din jur. Constanța percepției de formă, mărime, greutate
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de formă, mărime, greutate și natura materialului din care este confecționat un obiect se realizează, la copilul cu dizabilitate mentală, Într-un ritm foarte lent și cu mari dificultăți, comparativ cu perceperea culorilor, ce se realizează relativ mai ușor. Insuficiențele perceptive la subiecții cu dizabilitate mentală pot fi accentuate și de explorarea nesistematică, haotică a realității, de activism explorator limitat și rigid, interacțiunea deficitară cu alți factori (memoria operațională, structurarea spațială etc.). În opinia autorului Preda (1992), la copiii cu deficiențe
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
structurarea spațială etc.). În opinia autorului Preda (1992), la copiii cu deficiențe parțiale de văz, percepția este lipsită În mare măsură de caracterul instantaneu și de automatizare; din cauza limitării indicilor funcționali ai vederii (În special câmpul vizual, acuitatea vizuală), imaginea perceptivă rămâne În mare măsură imprecisă, parcelară, cețoasă, afectând memoria vizuală operațională și structurarea perceptiv-motrică a spațiului grafic. Elevii ambliopi manifestă frecvent tendința compensatorie de a Însoți sau de a Înlocui explorarea vizuală printr-o investigație tactil-chinestezică; În plus, aceștia trebuie
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
acțiunii directe a acestora asupra analizatorilor; pot fi definite și ca imagini secundare ale realității care reflectă un anumit grad de generalitate și selectivitate. Caracterul mai mult sau mai puțin cuprinzător al reprezentărilor depinde În mare măsură de calitatea activităților perceptive; ne reprezentăm nu numai obiecte și fenomene care stau la baza constituirii noțiunilor concrete (inclusiv a unei părți Însemnate din vocabularul copilului), ci și procese, acțiuni, relații ce sunt puternic implicate În operațiile gândirii. Prin conținutul lor, reprezentările au multe
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
reacții anxioase față de mediul școlar și teama de eșec. Dacă ar fi să sintetizăm cele mai frecvente tulburări Întâlnite la elevii cu cerințe educaționale speciale, acestea ar fi: lacune În dezvoltarea unor strategii cognitive de Învățare, dificultăți În prelucrarea informațiilor perceptive auditive și vizuale, deficiențe de atenție, deficiențe de motricitate generală și fină, cu dificultăți de coordonare spațială, tulburări ale limbajului oral (nedezvoltarea vocabularului, slaba competență lingvistică și prezența dificultăților de pronunție), dificultăți de citire (legate de recunoașterea, decodificarea și Înțelegerea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]