895 matches
-
fumul/ de ale cărei tălpi, cînd umblă/ s-ar atîrna țărîna și drumul.», dacă mai țin bine minte ! Uimitoare această revistă! Pagini dense, bine scrise, poezii și note de lectură, proză, articole și, deja, un concurs de poezie intitulat sugestiv «Peregrinări» - cum se putea altfel, referindu-ne la Ulysse (Ulysses în engleză)? Ioan LILĂ iulie 2013 Franța Referință Bibliografică: Ioan LILĂ - ITACA / Ioan Lilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 944, Anul III, 01 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
ITACA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348410_a_349739]
-
îl împinge pe la spate purtându-l spre locurile natale - un cătun rătăcit în neguri. ”Alo! Lisandre!... Of! Bine că am reușit să prind semnal; mulțumesc lui Dumnezeu, frate! Am încercat de mai multe ori să dau de tine, dar cu peregrinările tale, abia acum am reușit. Iartă-mă pentru veștile rele pe care ți le împărtășesc, dar tu ai rămas singurul meu sprijin după ce mama și tata s-au dus la cele sfinte. N-am vrut să te mâhnesc mai tare
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
moarte... (28.03.2011) Știri... Bolșevicii l-au comemorat pe Lenin ProTV îl difuzează doar pe Voronin MoldovaGaz cere scumpiri ... Cam astea sunt ultimele știri. Ploi, ninsori... orașe inundate Ceață, ger... zboruri anulate Criză, grevă... reglări de conturi Sărăcie-n peregrinări de bolduri. Plâng copiii uitați de mame... Cât o să mai țină, Doamne? Cât hoții au să mai fure? Și țăranii au să îndure? Ș-apoi veștile cu gripă Băga-n noi atâta frică Supărată mai sunt pe toate Marcată de
‚‚NATURA & ŞTIRI ... DE MARIA BURLACU de MARIA BURLACU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345131_a_346460]
-
lui Muntean”. Probabil, cu mii de ani în urmă, pe acolo or fi făcut „cărări” strămoșii strămoșilor noștri. În DEX, cuvântul „plajă” are originea în franceză. Oare, catalanii, tot de la francezi l-au preluat? Sau invers? Și atunci, după lungi peregrinări, cuvântul s-a întors la noi, adică...acasă? Ipoteze,ipoteze fascinante! Fapt care mă face să mă întreb: cum circulă cuvintele dintr-o limbă în alta? Amestecarea limbilor Așa cum am spus, multe cuvinte românești se regăsesc în foarte multe limbi
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
din mări! / Dealul care cântă în lumină/ Cu pădurea neagră, de metal,/ Parfumate efluvii de sulfină/ Și zefirul meridional...” Părăsind „odaia doctorului Faust” poetul călătorește pe mare, colindă „ape și munți”, vizitează Florența, îl evocă pe Hercule și Ulise. In peregrinările lui lirice găsim o preocupare intimă și calmă de intelectual. G. Călinescu îl considera un „vitalist corect”. În „Imagini italiene”, deși notează stări intime personale, își leagă sentimentele de oamenii cu care călătorește; versul lui are ceva din cumințenia poeziei
TUDOR VIANU -POETUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377039_a_378368]
-
descurce cum puteau. Pe o astfel de vreme trebuiau să-și ia măsuri de pază suplimentare căci satul fiind situat între păduri adânci și cam izolat, foamea ar putea aduce haitele de lupi în sat, la grajdurile oamenilor. El în peregrinările prin pădure observase urme de fiare în pădure, însă lupii se adună în haite și îndrăznesc să se apropie de sat doar în cazuri extreme, în ierni grele ca aceasta de acum, când nu mai găsesc hrană suficientă în pădure
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
suflet visând mărețire. / Ea cată gândul meu, visul să-l dezlege, / Făcând ca a mea minte să aibă o sfântă lege! / Este legea purității, este legea veșniciei, / Ce adânc coboară peste întinderea câmpiei.” „Tainica simțire” constituie secretul incursiunilor sale, al peregrinărilor sufletești în universul înconjurător, dar și al ființei umane, un fel de pelerinaj incognito spiritual în ancestral pe care poetul ni-l dezvăluie în versurile poemelor sale cu tristețile și bucuriile sale sau cu nostalgia aducerilor aminte în tablouri metaforice
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
satisfacțiile compensatoare din partea fiecărei izbânzi livrești, dejucând tendințele devastatoare ale bolii ce trage cu ghearele de carnea sa! Citirea cărților actorului Valentin Uritescu, scrise deja, iar mai târziu a celei ce se țese acum din firul biografiei sale, e o peregrinare afectivă prin viața unui om în care destinul a săpat crevase! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) (foto: Simion Buia) Referință Bibliografică: Valentin Uritescu. O viață în care destinul a săpat crevase / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
VALENTIN URITESCU. O VIAŢĂ ÎN CARE DESTINUL A SĂPAT CREVASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372588_a_373917]
-
în lung și în lat dar este în permanență marcată de întorcerea acolo unde îi sunt rădăcinile: Acasă. Cartea are cinci secțiuni și pentru a sugera ca persoana poetică/the poetic persona a Seriilor de călătorie este doar la jumătatea peregrinărilor ei căci, după cum bine știm, călătoria spre casă, înapoi la Itaca lui, i-a luat bravului rege Odiseu zece ani plini de tot felul de peripeții și întâmplări mai ales pe mare (asta după cei zece ani petrecuți în Războiul
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
schimbărilor radicale, toate acestea fiind teme prezente în cartea de față. Înțelesul spiritual al numărului cinci ne atrage atenția asupra miracolelor vieții și ne îndeamnă să apreciem percepția haosului din jurul nostru. Cinci este în conexiune cu ideea de călătorie, dar peregrinările, aventurile, nu trebuie înțelese în sens pur fizic. Unele dintre cele mai relevante călătorii sunt în interiorul ființei, sunt explorări ale sinelui, sunt aventuri ale minții și spiritului. Exact această combinație între călătoriile reale și cele imaginare, între călătoriile reale/geografice
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
zi de zi iar ea nu avea ce să le dea. Tot mai sâcâită și mai mânioasă începu să-i maltrateze, să-i închidă în casă fără căldură sau mâncare, lăsându-i singuri până la căderea serii, când venea acasă din peregrinările ei cu stomacul plin și poftele trupului împlinite. Le aducea câte un colț de pâine de pe la biserica unde aștepta să-i ofere cineva vreun colac sau vreo îmbucătură sau de pe la sătenii care îi dădeau câte ceva din milă pentru copii. Vestea
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
sau 1797, în orașul Sliven din Bulgaria, centru balcanic frecventat de neguțătorii români din timpuri străvechi, sub numele de Antonie Pantoleon Petroveanu.Cum în anul 1806, tatăl său moare, familia formată din mama sa Tomaida și cei trei copii începe peregrinările în zona balcanico-rusă. Mai întâi se stabilesc la Chișinău, iar în 1812, anul campaniei lui Napoleon pentru cucerirea Rusiei, Tomaida împreună cu fiul ei Antonie trec Prutul și ajung la București (ceilalți doi fii mai mari pieriseră în 1809 în luptele
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
sau 1797, în orașul Sliven din Bulgaria, centru balcanic frecventat de neguțătorii români din timpuri străvechi, sub numele de Antonie Pantoleon Petroveanu.Cum în anul 1806, tatăl său moare, familia formată din mama sa Tomaida și cei trei copii începe peregrinările în zona balcanico-rusă.Mai întâi se stabilesc la Chișinău, iar în 1812, anul campaniei lui Napoleon pentru cucerirea Rusiei, Tomaida împreună cu fiul ei Antonie trec Prutul și ajung la București (ceilalți doi fii mai mari pieriseră în 1809 în luptele
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
adevăr, comentariile făcute la descoperirea minunățiilor întâlnite parcă dezvăluie povestea adâncită în negura vremurilor, căci fiecare realizare are un Manole al ei și o Ană a sa, ca jertfă a creației. Oriunde s-ar găsi, autoarea raportează ceea ce întâlnește în peregrinările sale la ceea ce dăinuie pe tărâmul nostru. Ea gândește la valorile de acasă și „în termeni absoluți, dar și în termeni relativi". Remarcabilă scriitoare Cezarina Adamescu, apreciindu-i scrisul, subliniază: „Cine nu știe să prefacă Departele în Aproape, nu va
LANSARE DE CARTE: „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” DE MILENA MUNTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374284_a_375613]
-
Macedon, chiar dacă documentele referitoare la aceasta lipsesc. Oricum, asemenea raporturi apar cu atît mai posibile "dacă ne amintim că înșiși filozofii erau persoanele cele mai neliniștite și curioase și doar din dragoste pentru o nouă știință erau dispuși să facă peregrinări interminabile și periculoase. Ei erau mediatorii dintre diversele culturi și, datorită ascuțimii minții și interesului pentru studiu, nerăbdători cercetători ai noilor doctrine" [3]. În afară de aceasta, trebuie să subliniem că "știința" nu era separată în acele vremuri de viața spirituală, adică
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
veniți la putere, poate chiar ale slujnicei care servise la boiereasca masă, e preluată, scurt timp, de Uniunea Artiștilor Plastici, ca lăcaș de oaspeți. Aici, l-am găsit, într-o dimineață, pe Ciucurencu, înconjurat de pînzele întoarse cu fața la perete, rodul peregrinărilor prin pomăturile și viile din preajmă. Cu douăzeci de ani mai tîrziu, cînd eu însumi căutam, cu mapa subsuoară, copaci emblematici, m-am abătut să văd ce mai este cu legendara casă.. Mi-a trebuit o oră pînă s-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încărcat cînd de spaime, cînd se serenitate. Crăciunul copilăriei noastre a captat, deopotrivă, imensa poftă de sfințenie și de petrecere. Totul pe un fundal fabulos-decorativ. Sărbătoarea pioasă a nașterii Domnului se îngemăna, atît de fericit, cu scenariul vag-păgîn al eresurilor. Peregrinările înfiorate pe la ferestrele mîngîiate de nămeți au rămas intacte în mirifica noastră amintire. Azi? Ce farmec mai are înălțatul stelei cu liftul? Și totuși... Acum cîteva seri, spre miezul nopții, la ușa noastră (de bloc) am ascultat cu dragă înfiorare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
întrebări. Un prim punct de vedere interesant este expimat de Cioran: "De fapt, nu se interesa atît de mult de ceea ce un autor spunea, ci de ceea ce ar fi putut spune, de ceea ce ascundea, apropriindu-și astfel metoda lui Șestov, anume peregrinarea prin suflete, mult mai mult decît prin doctrine"17. E tocmai ceea ce face Fondane în cazul lui Lupasco: îi cere să-i arate ceea ce ascunde, îi cere să meargă încă și mai departe. Fondane visa la o adevărată revoluție care
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
-ntindeau acuma începură să se strîngă; Năprasnice dureri din creier izbucniră și un universal țipat Prin Hăuri răzbătu sfîșiind pînză, chin peste chin. 260 Astfel Urizen trist rătăcea prin multe-ngrozitoare căi Ducînd război cu iezme-ale adîncurilor în groaznica-i peregrinare, Pînă cînd, luminosu-i par acum fiind în neaua răsfirat, pielea i se usca sfrijita, Și Patru Peșteri prinsu-și-au temeliile în rădăcini în jos, nainte împingînd Metalul, stîncă, piatra în veșnice dureri sfîșietoare de naștere a vegetației. 265 Peșteră lui Orc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Londra (1974-1982 și 1990-1992), Belgrad (1995); a publicat articole și studii pe teme de politică externă. * Autorul s-a aflat în misiune diplomatică la Paris, în calitate de Ministru-consilier, în perioada 1985-1989. * Textul cotribuției de față face parte din volumul de amintiri "Peregrinările unui diplomat", publicat de Ion Pătrașcu, în 2008. În memoriile sale, autorul înmănunchiază gânduri și trăiri, adunate în cele patru decenii de activitate în Ministerul Afacerilor Externe,din care 20 de ani au fost consacrați misiunilor îndeplinite la oficiile diplomatice
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pariziene. De atunci datează legătura Delphinei cu Chateaubriand, pe care micul Astolphe Îl venerează. Din 1811 cei doi Custine Încep să călătorească. Educația sensibilului tânăr prin ore private capătă abia acum amploare, la capătul unor lungi și pline de farmec peregrinări În Germania, Elveția, Italia. Restaurația Îi aduce lui Astolphe gradul de maior și Îi satisface dorința de a intra În diplomație. E alături de Talleyrand la Viena, În 1815 și, ca să se sustragă mariajelor plănuite de mamă (cu fiica Doamnei de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nu mai poate progresa” decât printr-o reîntoarcere la valorile perene ale satului - unica sursă și șansă a „însănătoșirii” societății românești. Călător de elită, amintind de Dinicu Golescu și I. Codru-Drăgușanu, D. își așterne pe hârtie impresiile culese din lungile peregrinări prin Europa, Orientul Mijlociu sau Africa. Pretutindeni pe unde-l poartă pașii - de la Assuan la Ierusalim, de la Paris la München sau Viena - duce cu sine dorul după pământul de-acasă, după Carpați. Inevitabilele comparații cu realitățile românești îl dor și, nu
DOBROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286806_a_288135]
-
nu a schimbat situația zonei în discuție. Abia după 380, se produc modificări esențiale în configurația etnică din Pannonia, și anume instalarea ostrogoților conduși de Saphrax și Alatheus în sudul provinciei și părăsirea regiunii de către vandali, care, după o lungă peregrinare prin Europa, se stabilesc în nordul Africii. Gepizii nu au putut profita de noua situație creată în Pannonia, la începutul secolului al V-lea, datorită prezenței unor triburi germanice sprijinite de Imperiu (ostrogoți, skiri, heruli) și mutării centrului puterii hunice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
localitatea natală. Cel secundar însă îl parcurge, din cauza deselor mutări ale familiei, stabilită în cele din urmă la Târgu Jiu, în mai multe orașe: Ploiești, Pitești și în București, la Colegiul „Sf. Sava”, unde își trece, în 1906, bacalaureatul. În ciuda peregrinărilor, elevul învață bine, într-un an câștigând concursul „Tinerimei române”. Începe să publice devreme, în 1902 apărându-i o proză (iscălită Miluță) în suplimentul „pentru copii” al ziarului „Adevărul”, iar în 1904 o poezie în „Revista literară”. Încă elev, C.
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
inițial ca foiletoane în „Concordia” (17 martie 1863 - 19 ianuarie 1864), memorialul Peregrinul transelvan sau Epistole scrise den tiere straine unui amic in patria, de la anul 1835 pana inchisive 1848, apărut în 1865, presupune o primă redactare în chiar timpul peregrinării europene a transilvăneanului, fiind definitivat ceva mai târziu, prin 1861. Alte trei episoade, din corpul unui al doilea volum - anunțat, însă neapărut - sunt publicate în „Familia” din Pesta (două în 1869, al treilea în 1879). Călător pasionat, C.-D. descoperă
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]