364 matches
-
de păduri, de munți și văi, de cursuri de apă etc. - sunt chiar în partea Basarabiei ocupată odinioară de tătari, pur moldovenești și că numele similare de origine străină sunt ori prea recente, ori prea rare, ceea ce dovedește în mod peremptoriu marea vechime și persistența evidentă a elementului românesc pe întreaga întindere a teritoriului cuprins între Prut și Nistru. Acestea sunt, reduse la proporțiile lor reale și exacte, datele în chestiune. Toate argumentele și toate motivele de nu importă ce ordin
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
politică -, cu o bază epistemologică ce o scoate de sub dominația umilitoare a ideologiei și a imposturii științifice. Bun cunoscător al sociologiei occidentale, Cătălin Zamfir ajunge la concluzia că aplicabilitatea ei la Înțelegerea și proiectarea tranziției postcomuniste este limitată. Argumentul este peremptoriu și greu de respins - cele două societăți, cea occidentală dezvoltată și cea românească (sau oricare alta postcomunistă) În tranziție, sunt prea diferite pentru ca ceea ce produce sociologia ce studiază societatea dezvoltată să fie adevărat și În realitatea pe care o produce
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe teme etice, există dialog între știință, filozofie și religie. Pentru un acces existențial, există Biserici, comunități Ceea ce s-a schimbat față de societățile tradiționale și de modernitatea clasică este, constatăm cu toții, modul de manifestare a transcendenței. Nici afirmată, nici negată peremptoriu, nici obiectivată, nici redusă la chestiune privată, subiectivă, transcendența își menține vizibilitatea publică, avînd atîta obiectivitate socioculturală cîtă au și alte convingeri sau valori împărtășite de comunități importante din societatea mare. Dacă această situație este interpretată simbolic, transcendența se oferă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Loredana Ilie recreează conexiunile existente între plasma ficțională a creației lui Caragiale și universul imaginar din proza și dramaturgia generațiilor ulterioare. Consecutivitatea feluritelor aspecte ale operei caragialiene în creațiile ficționale postcaragialiene era reperabilă în viziunea lui Paul Zarifopol prin prezența peremptorie a unui "semn" special, "semnul lui Caragiale", recognoscibil în reiterarea elementelor constitutiv-indisociabile: limbaj, tipologie, registre narative, interferența genurilor ș.a. Exceptând comsemnarea unor aspecte parțiale, diseminaea "semnului" caragialian în literatura autohtonă nu a fost analizată exhaustiv până la apariția acestui volum. Fără
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
efortul să-l înțelegem, gândește după legile inteligenței lui, care distrug orice tipar, orice ordine, orice încercare de clarificare sau explicare totală prin ordonare, cronologică ori de alt fel. Acțiunea Desperado are absolut întotdeauna un final deschis. Autorul nu conchide peremptoriu unde trebuie să înceteze interacțiunea carte-cititor. El pune punct pentru că a epuizat o serie de incidente și, pentru moment, nu mai vrea să continue firul istorisirii, dar ultima pagină are în toate romanele Desperado un refugiu în indeterminare: fie un
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în măsura în care urmează Fluxul conștiinței eroului, și în același timp se construiește ca o poveste, fiindcă, așa cum romanul era invadat de lirism la Joyce și Virginia Woolf, poezia migrează spre narațiune. Coerența poemului, viu disputată în critică, e asigurată de tonul peremptoriu, care pornește cu urlete și sfârșește în șoapta ultimelor cuvinte ("pace ce trece dicolo de orice înțelegere"), cât și de revenirea obsesivă a unor locuri, nume și imagini, de la Mary/Marie, la grădini, biserici, ape și, în sfârșit, mare. Imaginile
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu l-ar face să caște pe francezul secolului al XIX-lea, înseamnă clasicism." Baudelaire (1821-1867), cu o generație mai târziu, va regăsi aceleași accente, înțelegând prin "romantism, expresia cea mai recentă și cea mai modernă a frumuseții", când afirmă, peremptoriu, în Salonul din 184679: "cine spune romantism spune artă modernă." Îndemnat de dorința de a răspunde idealurilor epocii, Stendhal propune, în Racine și Shakespeare, un subiect de tragedie modernă tratând despre evenimente recente, susceptibile să-i intereseze pe contemporani, Întoarcerea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pe actorii săi la Teatrul de Artă din Moscova. Din dorința lor de a reprezenta realitatea pe scenă, au deteriorat chiar prin acest lucru spectacolul, după părerea lui Cehov, pentru care teatrul este un loc unde sunt proiectate stările sufletești. Peremptoriu în condamnarea sa, el afirmă: "Teatrul naturalist refuză dreptul la visare și chiar capacitatea de a înțelege cuvintele inteligente enunțate pe scenă." După părerea lui Meyerhold, actorul comunică sentimentele, emoțiile personajului pe care îl încarnează prin abstractizarea mișcărilor scenice și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
din capul locului elogiul războiului. De la factualism dogmatic apodictic la reflexivitate istoriografică. O a doua deplasare este detectabilă în trecerea de la factualism dogmatic apodictic (care fixa, fără a lăsa nici cea mai mică marjă de eroare, adevărurile perene și certitudinile peremptorii ale neamului românesc) către un regim interpretativ caracterizat de post-factualitate, reflexivitate istoriografică și chiar relativism cognitiv. Aceasta este simptomatica epistemică a vremurilor postmoderne, în care noțiuni fundamentale precum adevăr, fapt, obiectivitate și certitudine au fost discreditate. Deprivați de aceste reazăme
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dezvoltării economice, raporturile preponderent familiale sunt puse în consens cu cele teritoriale și când are loc și un mai riguros și mai exact proces de teritorializare între comunități. Trasarea hotarelor dintre sate, încă din timpuri imemoriale, constituie un alt argument peremptoriu în susținerea tezei că satul a cunoscut și a parcurs faza devălmășiei absolute, devălmășie ce-și va lăsa amprenta specifică în caracterul de interes strict comunitar în faza următoare, când se va trece la devălmășia pe părți, răzeșească, deci ușor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nici că nu au fost. Aceste persoane urmau să fie arestate la Umbrărești, de către jandarmii trimiși cu ordinul ca „numaidecât va aduce la Isprăvnicie pe acești zurbagii”, ceea ce nu s-a întâmplat. Aceste câteva exemple expuse mai sus sunt dovezi peremptorii privind existența și trăinicia instituției care a fost devălmășia pe teritoriul de astăzi al comunei noastre, devălmășie ce ni se înfățișează esențialmente asemănătoare, aproape identică aceleia din satele Vrancei, cu deosebirea că obștea vrânceană a fost sistematic și amănuțit cercetată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de teritoriu ? Noi afirmăm că nu. E de la sine înțeles că se știa, pe bază de experiență îndelungată, ce și cât reprezintă acest mod de a măsura în cazul prisăcilor și sensul acesta îl au documentele noastre, încă o dovadă peremptorie că dreptul cutumiar a conservat vestigii ale vieții multimilenare pe plaiurile românești. Iar restricțiile puse de pravila țării ca să nu existe stupi „mai mult decât îngăduie pământul fiecăruia”, semnalate de Dimitrie Cantemir, le găsim confirmate într-un document din 27
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din cele care au urmat imediat descoperim urme materiale și obiecte cu aspecte comune, ca mod de creație și de întrebuințare, dar și cu particularități care le diferențiază, multora conferindu-li-se atributul de piesă unicat sau capodoperă, reprezintă dovada peremptorie a aserțiunii noastre. Gânditorul de la Hamangia, Hora de la Frumușica, Pasărea acvatică în poziția de plutire de la Tămășeni, comuna noastră, culorile și pictura de pe vase, diversitatea de forme și decorațiuni din culturile ce țin de domeniul vieții materiale și spirituale, toate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
specific satelor românești, sate care nu au intrat în stăpânirea și sub ascultarea unor cuceritori străini de limbă și neam, nici la șefi locali prin intermediul și cu investirea de către niscaiva cuceritori, așa cum s-a întâmplat prin alte locuri străine. Dovada peremptorie a acestui specific românesc o aflăm și în disoluția incompletă, parțială și treptată a numeroase obști, multe păstrându-se chiar întregi în vechea formă de stăpânire și organizare, adică în devălmășie: Corod, Cudalbi, Matca etc. Disoluția pe părți de sate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]