4,569 matches
-
avea, dar încă nu le-a exploatat: „Nimeni n-a putut scrie poemul perfect / care să vindece toate bolile” (Poemul perfect). Poezia ca expresie a lui Dumnezeu, mai mult: „Poezia e una cu Dumnezeu”, justifică pragul atât de sus al perfecțiunii în acest domeniu. Lirica semnată de Victor Munteanu e concisă, cu mesaj etic. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Victor Munteanu: Prizonierul tăcerii. Cronică literară*, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/victor-munteanu-prizonierul-tacerii-cronica-literara-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339247_a_340576]
-
Dar e o pânză goală, îmi spun toți. Sărmanii, ce orbi sunt, cum de nu zăresc capodopera pe care le-o ofer? Priviți-o mai atent oameni buni. Mona Lisa e o mâzgălitură pe lângă această bogăție de culori, care ating perfecțiunea. Lăsați-l în pace, a strigat unul, nu vedeți că nu e în toate mințile? Am surâs și am simțit deodată că zâmbetul meu este o copie a surâsului tristeții pe care o pictasem pe tabloul în care copiii aruncau
TABLOU ASTÃ NOAPTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1456945027.html [Corola-blog/BlogPost/384154_a_385483]
-
că Părintele Daniil, încă de atunci, a început să facă o sinteză între teologie și poezie, pe de-o parte ridicând poezia la nivelul cel mai înalt, și anume al rugăciunii, iar pe de altă parte ducând expresia rugăciunii la perfecțiune, adică la poezie. Cine a mai compus multe rugăciuni în versuri, mai știți? Sfântul Grigorie Teologul, acum două zile prăznuit, care are mii de versuri, mii de rugăciuni și doxologii oferite lui Dumnezeu în forma cea mai înaltă de exprimare
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1495173116.html [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
mine, pe aleile ascunse în pădurea în care , pe după un copac sau altul mai intuiam o urmă a reginei Maria... Cuibul liniștii, colțul de Rai mi se dezvăluia cu totala-i magie și frumusețe...nimic nu era nelalocul lui...o perfecțiune cum numai natura poate să aibă... Liniștea era atât de profundă, încât am început să plâng ușor...starea de euforie mă copleșea...am îngenunchiat și m-am rugat copacilor și umbrei lor binefăcătoare să îmi dea puțin din tăcerea și
CUIBUL LINIŞTII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cuibul_linistii.html [Corola-blog/BlogPost/348138_a_349467]
-
lor le va rămâne tot ce are după moartea sa. Ei acceptaseră darurile cu condiția, ca, adunând bani, s-achite contravaloarea bunurilor primite de la familie. Totul fusese neașteptat: repartizarea lui, postul ei, casa, mașina... Mariajul era și el apropiat de perfecțiune. Trecerea anilor, viața în doi, serviciul, atribuțiile domestice, nimic nu alterase din prospețimea legăturii lor. Mai maturi acum, ajunseseră să se cunoască destul ca să se respecte, să se prețuiască, să se ajute când unul dintre ei era alături de adevărul faptelor
CAP.7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436681454.html [Corola-blog/BlogPost/379940_a_381269]
-
am împăturit broșura acoperindu-i chipul și sfârșitul neașteptat. Veșmintele de sfânt erau mici pentru el! I se atribuiau „păcătoșenii” omenești, inerente, dar lumea noastră a fost creată pentru sfinți? bărbați? Nici unul dint re noi , bărbați sau femei nu întruchipăm perfecțiunea, aspirăm doar la ea. El, primul în comedie, cum voia să rămână era dintr-acei definiți Sarea Pământului și înconjurat de o pleiadă de prieteni - avea atâția! unde Doamne au dispărut? - totdeauna cu urechea plecată la strigătul disperatului știa să
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1426253420.html [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
OCHII EI ALBAȘTRI Ochii ei calm albaștri, privirea- i de lumină, Buzele roșii fraga, încrederea- i deplină În om, în oameni, în tot ce ne-nconjoara, Încredere deplină care atât de des omoară. O dăruire tandra în bine și în perfecțiune, Tânjind spre curcubeul de vise în rațiune O face diafana, iluzorie, ireal de bună În lumea noastră de amar și mătrăguna Sinceritatea-i din privirea de blândețe Da dor de-ai stă alături până la bătrânețe, De a o-mbratisa în
OCHII EI ALBASTRI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1463461893.html [Corola-blog/BlogPost/379069_a_380398]
-
în care îi fu întinsă galant floarea, Monei i se păru că zărește umbra unui zâmbet întinzând colțurile aspre ale buzelor lui. Făcea haz de sperietura ei? Prinse tulpina lungă a nufărului și o înfășură în jurul brațului, minunându-se de perfecțiunea florii. Fusese un gest simplu, frumos și ar fi fost chiar emoționant dacă nu ar fi râs de ea în barbă. Alunecarea molcomă pe întinderea verde-albăstruie reuși până la urmă să o relaxeze. Păsările coborau din raidurile lor, în stufărișul încins
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1421914956.html [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
celorlalte cicluri: amurgul, melancolia, ploaia, regretele de pe obrazul serii, înstrăinarea, perdeaua timpului, ochii înlăcrimați, doinele sufletești, amintirile obscure, prispa tăcerilor, singurătatea, norii, culoarea asfințitului. Dar și: mângâierea clipei, ca o floare de catifea, sărutările nevinovate, căldura iubirii, „o formă a perfecțiunii”; „leacul într-un sărut”; „țărmul făgăduinței”, unde „se va odihni iubirea”, „pe aripi de biruință”. O oarecare undă de mister plutește peste toate acestea învăluită în acorduri de vioară și sunete suave de clavir care te pot purta pe aripi
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1463420086.html [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
ei. Frumusețea negrăită a Cascadelor taie respirațiile. Și descrierea lor este pe măsura frumuseții și impetuozității apei, care se azvârle în gol, înspumată, de pe creste. În fața ochilor se deschide o panoramă unică și protagoniștii rămân muți de uimire și încântare. Perfecțiunea naturii invită însă, la pietate și smerenie, pentru că, atunci recunoști puterea, generozitatea și bunătatea AtotCreatorului și-ți vine să te prosterni în genunchi în fața creațiilor desăvârșite, dăruite omului. A.P.Cehov în piesa „Trei surori” - are o replică formidabilă: „Ce copaci
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_gridore_avram_anul_cezarina_adamescu_1367064541.html [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
piramidă așezată peste un trunchi de piramidă, cu înclinții inegale. Ulterior am căutat informații despre piramida strâmbă. N-am găsit, google nu e în stare să-ți spună ceva despre ea. Concluzia? În Egiptul antic erau importante măreția spiritului uman, perfecțiunea, pe când în lumea occidentală modernă ajung să fie popularizate incompetența și strâmbătatea. Cu siguranță ați auzit de templul zeiței Artemis din Efes, cunoscut drept Templul Dianei, una din cele șapte minuni ale lumii antice, mai apreciat în epocă decât piramida
DESPRE CULTUL DEZASTRELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405070575.html [Corola-blog/BlogPost/349209_a_350538]
-
fi simțit „Captiv pe tărâmul copilăriei”. Nevoit sau de bunăvoie, el rămâne ancorat în amintirile celui dintâi Rai, raiul de unde purcede ființa. Acolo „omenirea aleargă fără încetare să-și potolească setea idealurilor sale de dragoste, de bunătate, de frumusețe, de perfecțiune” - spune Marian Malciu, citându-l pe Francesco Orestano, filozof italian - în motto-ul cărții cu titlul mai sus amintit. Tărâmul copilăriei nu este unul îndepărtat, ci unul pe care-l aducem mereu aproape, chiar dacă apare uneori ca din aburi, ca
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Pe_curand_marian_malciu_1369404500.html [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
genuri literare, cu excepția poeziei. Vreau să știți că nu neg o oarecare facilitate la versificare care mi-ar fi permis să înscriu în propriul palmares și câteva cărți de poezie. Dar fiindcă socotesc genul unul care nu acceptă facilitatea, dincolo de perfecțiune, nu l-am abordat. Printre scrierile mele figurează nu mai puțin de șase romane, genul literar cel mai complex, și nu pot spune decât că sunt foarte bucuros că l-am onorat. De câteva zile a apărut cel de al
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492670078.html [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
critică Animat de un elan ascensional nestăvilit și neîntrerupt, mistuit de setea de absolut - aidoma modelelelor sale Eminescu, Maiorescu, Brâncuși, Călinescu, Eliade... -, Ovidiu Ghidirmic dovedește, și de astă-dată, că și-a asumat vocația critică asemenea unei necontenite aspirații, năzuințe spre perfecțiune și desăvârșire. Deprinzând, o dată cu Mircea Eliade, adevărul conform căruia literatura este fiica mitologiei, fiind conștient că textul este o lume și lumea este un text, că - în afara comandamentului de a demonstra înțelepciune teoretică: sophia, este obligatoriu să dovedească, de la Aristotel
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * by http://uzp.org.ro/lansari-editoriale-la-targul-de-carte-gaudeamus-craiova-ovidiu-ghidirmic-la-sfantul-botez-al-academiei-romane/ [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
Inocență” peste încercările vieții. DANA ENE -ne mărturisește și ne demonstrează prin versuri că ” poezia este cel mai frumos loc în care îmi pot odihni sufletul”: ” În curând”,” Impact”, ” Speranța”. NICUȚĂ IOAN LUNGU -în mirifica sa sete de viață, de perfecțiune, de absolut , ne aduce versuri în care ” Iubirea e totul” iar ” Cuvântul magic” din ”Glasul tău” devine susur de izvor. CORINA MIHAELA SOARE -prin sinceritatea sentimentelor și prin simplitatea formei, găsește drumul cel mai scurt, dar și cel mai rapid
”VISE TÂRZII” VOL 1 de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1429111152.html [Corola-blog/BlogPost/372994_a_374323]
-
Zidirea prin care se ajunge la perfecțiunea existenței de Mirela Teodorescu Aristotel a fost cel mai important critic literar al Antichității, lucrarea sa Poetica lansând idei care au fost influente timp de multe secole, unele dintre ele fiind folosite și în zilele noastre. Aristotel recunoaște implicit că
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
caracter frapant; nu rareori mizează pe efectul de paradox indus de paronimie, înțelegere greșită, sofisme, paralogisme., afirma criticul Vlăduțescu. Bancul are un efect șocant de sens. În cadrul lui atât limbajul cât și gândirea se află la un înalt nivel de perfecțiune. Înainte de toate, bancul este o construcție inteligentă. El nu este pentru mințile leneșe, pentru spiritele apatice, pentru mințile vâscoase și creierele anesteziate. Compoziția numită banc este un construct cu efect imediat. Locul bancului este „peste tot”: unde are acces colocvialul
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
cercetării; stabilirea metodelor, tehnicilor și instrumentelor utilizate. Comunicare, știința informației Profesorul Vlăduțescu este un specialist în comunicare și știința informației având lucrări și opinii personale în toate cele 15 axe ale acestui domeniu, Domnia Sa fiind în continuă cîutare a actului perfecțiunii, a operelor de cea mai înalta calitate, a operelor, teoriilor, conceptelor ce aduc noutate, îmbunătațire, reorganizare a valorilor, axiologic vorbind. Filosofia, explicând lumea prin valori logice, dar și tot ce are tendința de a o și tranforma, conform unor idealuri
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
de pe toate continentele în lung și-n lat, recunosc România și pe Nadia, gimnasta lumii! Ei știu că Nadia a ridicat imaginea României în stilul brâncovenesc, cum a cizelat Brâncuși coloana infintitului, că Nadia a zburat deasupra ei într-o perfecțiune și măiestrie absolută! Iubită de românii de pretutindeni, apreciată de lumea întreagă de pe întregul mapamond, Nadia a rămas în sufletele noastre ca o zeitate aparte, cu un talent nemăsurat. Comunitatea românească din Statele Unite are onoarea deosebită să o aibă pe
Nadia Comăneci: „Pot spune că sunt o femeie fericită” by http://uzp.org.ro/nadia-comaneci-pot-spune-ca-sunt-o-femeie-fericita/ [Corola-blog/BlogPost/93735_a_95027]
-
lupta cu materia în care se realizează. Forma concretă și coerentă a cărții este o obiectualizare a spiritualității literar-științifice, ea dezvoltând o imagine și nefiind o simplă materie ce a suportat amprenta unei imagini și o entelehie, ca noțiune indicând perfecțiunea ca scop lăuntric al dezvoltării tuturor lucrurilor. Faptul că acest roman-poem are o rimă în interiorul textului dinamizează acțiunea, printr-o incantație poematică, estetică și stilistică. Devenită obiect universal și “transubiectiv“, Creația se desprinde de Dumnezeu, autorul ei, pentru a-și
UN ROMAN CA HERMENEUTICĂ INTERPRETATIVĂ A SEMNELOR VIEŢII PE PĂMÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Un_roman_ca_hermeneutica_interpretativa_a_semnelor_vietii_pe_pamant.html [Corola-blog/BlogPost/361776_a_363105]
-
Mihai Știrbu Mihai Știrbu LIVIU REBREANU ȘI FANNY Pe cât de plină de întâmplări nefericite, care poate l-au stimulat să ajungă pe culmile literare visate de orice scriitor, viața lui Liviu Rebreanu pare, la prima vedere, plină de tinderi spre perfecțiune doar în scris. Era primul dintre cei 14 copii, (dintre care au supraviețuit doar șase), ai învățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicăi din Beclean (născută Diuganu), amândoi decendenți din familii de "grăniceri"(țărani liberi) de pe Valea Someșului. Nu întâmplător, tatăl
4 LIVIU REBREANU SI FANNY de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/4_liviu_rebreanu_si_fanny_mihai_stirbu_1357115064.html [Corola-blog/BlogPost/345702_a_347031]
-
care dramatismul cel mai sfâșietor se îmbină cu suavitatea și inefabilul imaginii poetice. Câteva poeme: “Citind-o pe Alejandra Pizarnik”; “Cheia lumii”; “Poetul din Alexandria”; “Pasărea”; “Roza de gheață”; “Hărți” relevă un univers straniu, de o sublimitate care seamănă cu perfecțiunea morții. Andres Sánchez Robayna, născut în Las Palmas în 1952. Profesor universitar de literatură. Este reprezentat în culegerea de “Tălmăciri” cu unele poeme, traduse în limba română, din recenta sa carte La sombra y la apariencia, Tusquets Editores, Barcelona, 2010
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/A_sti_sa_descifrezi_cu_inima_ganduri_si_sentimente_cronica_la_vol_eugen_dorcescu_talmaciri_.html [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
integral și cu maximă atenție, veți ajunge la concluzia autorului: „Iată cât de benefică, pentru destinul lui Nică, a fost “bleanda” - sunetul diapazonal, de verificare a propriei purități, de Stăpân al Parașabdei. Totul s-a reglat, s-a transfigurat în perfecțiunea sacră a Ritualului-Biserică: ”încep a mă da la scris, și la făcut cădelnița în biserică, și la ținut isonul, de parcă eram băiet” - adică, scrie CU SÂNGELE LUI DE LUMINĂ, ține isonul (în sensul de acompaniament-asentiment) - LUI DUMNEZEU!, cădelnițează-PENDULEAZĂ RECUPERATIV-RITUALIC între
DIN VĂZDUHUL SEMNELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vazduhul_semnelor_marian_malciu_1378846334.html [Corola-blog/BlogPost/372764_a_374093]
-
Dumnezeu i-a șoptit: femeie, în pântecul tău mi-am ascuns chipul și te condamnsă-l porți/ până cineva/ mă va striga/ pe nume. De ce să fie asta o condamnare?! Poate că într-adevăr suntem condamnați să nu putem ajunge vreodată perfecțiunea, sinonimă cu Dumnezeu care ne face totuși după chipul și asemănarea Sa. Această idee se simte ca o încărcătură emoțională biblică. Bunica este și ea o figură reprezentativă în peisajul bucolic. Ea nu ar putea lipsi, tocmai ea care croșeta
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437581677.html [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
mulțumești pe toată lumea și nici nu poți și nici nu trebuie, deoarece nu e posibil acest lucru. Și știm de ce. Pentru că oamenii sunt foarte diferiți, capricioși și vulnerabili. Dar tocmai aceștia judecă mai repede, fac presiuni asupra altora, cerându-le perfecțiunea pe care nici ei nu o pot atinge și nimeni nu poate fi perfect. Pe pământul acesta blestemat cu spini și pălămidă, a călcat un singur om perfect și curat adică Domnul Isus Hristos, Fiul Dumnezeului care a făcut cerurile și
DESPRE PRESIUNILE INTERUMANE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1426753152.html [Corola-blog/BlogPost/370247_a_371576]