935 matches
-
normele păcii democratice. Totuși, în ciuda existenței acestor presiuni puternice, orientarea exclusivă asupra confirmării nu surprinde în totalitate dinamica complexă ce încurajează răspândirea normelor liberale. Aceasta se întâmplă pentru că efectele de socializare generate de pacea democratică pot să deschidă un spațiu permisiv, care le încurajează să adopte o schimbare culturală prin exercitarea voluntară a calității de agent. Huntley indică moduri prin care competiția și socializarea generează "o "buclă cauzală" dialectică" de retroacțiune auto-susținută (Huntley, 1996, p. 59). Efectele de socializare dezvoltate de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
definește în termenii capacității unităților de auto-conștientizare critică și de schimbare culturală (Wendt, 1999, p. 375). Un sistem care a atins reflexivitatea cunoaște o transformare majoră a traiectoriei generale a socializării din interior. În aceste condiții, se deschide un spațiu permisiv care încurajează actorii să adopte în mod voluntar transformări ale identității lor. După apariția unei mase critice de state liberale, se produce trecerea de la cultura lockeană la cultura kantiană, ca structură dominantă a interacțiunii din sistem. Această schimbare este asociată
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
care o identifică. Dacă actorii devin conștienți că sistemul se află într-un proces de transformare, atunci acest fapt poate contribui activ la tiparul ajustărilor de politică externă care au loc în cadrul lui. Cunoașterea referitoare la existența unui mediu internațional permisiv, care încurajează statele să internalizeze schimbarea culturală, poate, în principiu, să devină informație puternică, introdusă în bucla de retroacțiune pozitivă auto-susținută, întruchipată de sistem. În acest fel, ea poate contribui la crearea unei profeții care se împlinește de la sine, în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și din Asia. Mai mult, voluntarismul lui Johnson și accentul pus pe importanța opțiunilor strategice ale SUA ar putea indica faptul că reflexivitatea a devenit trăsătura principală a sistemului internațional post-Război Rece. După ce sistemul atinge reflexivitatea, se deschide un spațiu permisiv în care actorii dobândesc o capacitate sporită de auto-reflecție critică și schimbare culturală. Ce anume fac actorii individuali cu acest spațiu rămâne în mare parte la latitudinea lor, iar acest lucru permite, și chiar favorizează sistemic cazuri de învățare eșuată
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
maturizare și cele epocale să funcționeze în tandem, chiar, în același moment istoric. Odată ce sistemul internațional atinge reflexivitatea, cascada normelor ce se produce deschide un spațiu în care actorii acceptă în mod voluntar schimbarea culturală. Întrucât acest spațiu critic este permisiv, învățarea eșuată reprezintă o posibilitate sistematică, iar acest lucru poate bloca ritmul general al progresului istoric. Cu toate acestea, există presiuni sistemice considerabile pentru ca statele aflate pe drumul învățării greșite să adopte transformarea identității lor. În cazul SUA, acest lucru
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
lipsa violenței între copii în școli se explică prin persistența pedepsei corporale? Este un salt pe care l-au făcut cu ușurință interlocutorii noștri: "Voi, în Occident, aveți multă violență în școli fiindcă nu mai aveți autoritate, fiindcă sunteți prea permisivi". Cercetarea noastră ne va permite să testăm această ipoteză (Debarbieux, UNICEF, 2005). Frecvență și tipuri de pedepse Tipurile de pedepse școlare practicate cu adevărat în Djibouti includ o anumită doză de pedeapsă corporală, în ciuda îndemnurilor oficiale (tabelul 22). Cea mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fel putem explica carențele care se manifestă astăzi în managementul organizațiilor de orice tip din țările aflate în tranziție spre democrație. Odată cu creșterea influenței concepțiilor manageriale moderne, cultura organizațională dobândește treptat o direcție neautoritară, astfel că formele de conducere devin permisive, bazate pe influență mai mult decât pe dominație. Sub circumstanțe obișnuite, stilul democratic de conducere pare să lucreze cel mai bine, cel puțin în țările industrializate cu guvernări democratice. Membrii grupului sunt mai fericiți, mai orientați spre grup, se simt
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
reformatori, niște critici severi ai decăderii umane. Privesc lumea, pe care o descriu detașat, cu toleranță, îi interesează mai mult plăcerea pe care o oferă textul lor și apoi dimensiunea didactică pe care nu o puteau definitiv eradica. Universul aceasta permisiv și promotor al unui alt spirit, mai laic și mai secular, pe care îl surprind, devine o scuză pentru portretizarea unor personaje feminine ale căror moravuri sunt ușoare, dar care exacerbează omenescul, trăirile intense, nevoia sinceră de exprimare, 11 de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ridicând chiar obiecții.317 Legea nescrisă are autoritate asupra celei scrise, retorica poate fi mai convingătoare decât documentele oficiale, târgoveața și-ar dori totuși o nouă lex scripta, care să nu le mai nedreptățească pe femei, care să fie mai permisivă la adresa lor. Interpretarea orală are mai mare influență și un impact mult mai decisiv decât textele scrise și femeia este conștientă de acest lucru. Deși subliniază tensiunea între lex scripta și lex non scripta, totuși târgoveața reușește să se impună
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în care credulitatea guvernează, căci se doresc cu orice preț minuni și dovezi ale prezenței divine în viața celor umili. Este o lume încă 520 Ibidem, p. 329. 521 Johan Huizinga, op. cit., p. 259. 522 Ibidem, p. 285. 141 foarte permisivă, avidă de spectaculos, dar candidă în fervoarea ei, păstrând o anumită puritate, capabilă a se mobiliza atunci când i se oferă un model de viață religioasă și de a și arăta credința, respectul și recunoștința. Ciapelletto ilustrează un element malefic perceput
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
reformatori, niște critici severi ai decăderii umane. Privesc lumea, pe care o descriu detașat, cu toleranță, îi interesează mai mult plăcerea pe care o oferă textul lor și apoi dimensiunea didactică pe care nu o puteau definitiv eradica. Universul aceasta permisiv și promotor al unui alt spirit, mai laic și mai secular, pe care îl surprind, devine o scuză pentru portretizarea unor personaje feminine ale căror moravuri sunt ușoare, dar care exacerbează omenescul, trăirile intense, nevoia sinceră de exprimare, 11 de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ridicând chiar obiecții.317 Legea nescrisă are autoritate asupra celei scrise, retorica poate fi mai convingătoare decât documentele oficiale, târgoveața și-ar dori totuși o nouă lex scripta, care să nu le mai nedreptățească pe femei, care să fie mai permisivă la adresa lor. Interpretarea orală are mai mare influență și un impact mult mai decisiv decât textele scrise și femeia este conștientă de acest lucru. Deși subliniază tensiunea între lex scripta și lex non scripta, totuși târgoveața reușește să se impună
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în care credulitatea guvernează, căci se doresc cu orice preț minuni și dovezi ale prezenței divine în viața celor umili. Este o lume încă 520 Ibidem, p. 329. 521 Johan Huizinga, op. cit., p. 259. 522 Ibidem, p. 285. 141 foarte permisivă, avidă de spectaculos, dar candidă în fervoarea ei, păstrând o anumită puritate, capabilă a se mobiliza atunci când i se oferă un model de viață religioasă și de a și arăta credința, respectul și recunoștința. Ciapelletto ilustrează un element malefic perceput
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o urmă de umor, câteva din erorile cele mai frecvente ale terapeuților care tratează schizofreni: - nedeterminarea problemelor pe care pacient și medic, convin să le rezolve împreună; - încercarea de a se asemăna cu părinții pacientului; - încercarea de a fi "amabil", permisiv, democratic; - prescrierea unor doze inadecvate de medicamente; - rezolvarea tuturor problemelor pacientului în locul său, sau a-l lăsa să facă totul; - caricaturizarea tehnicilor analitice; - atenție exagerată acordată propriilor sentimente fațăde pacient; - răspunsul la transfer ca și cum ar fi o realitate; - supraestimarea importanței
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și nuanțat pe potriva evoluției raporturilor sociale" (M.Dinu, 1997:216). Relațiile pe care indivizii le întrețin unii cu ceilalți și cu clase determinate de obiecte sînt riguros codificate în interiorul fiecărei culturi, altfel spus, supuse unor reguli de natură restrictivă și permisivă. Cînd persoanele se angajează în raporturi reciproc reglementate, ele utilizează practici sociale curente, altfel spus modele de adaptare la reguli care includ conformitatea, eschivarea, devierile secrete, infracțiunile scuzabile și violările flagrante. Aceste rutine asociate regulilor fundamentale constituie ceea ce ar putea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lui, prin Cetatea soarelui (1620) a lui Tommaso Campanella sau Noua Atlantidă (1621) a lui Bacon. În capitolele finale din Cartea întâi, dedicate descrierii modelului utopic al abației din Thélème, Gargantua "decretează" ctitorirea, la propriu și la figurat, unei societăți permisive până în cele mai intime resorturi, a cărei apariție nu stabilește decât o slabă legătură de cauzalitate cu restul operei, ea fiindu-i oferită drept răsplată fratelui Ioan, dar rămânând fără ecou atât în părțile următoare și suspendată în raport cu "acțiunea" propriu-zisă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
coabita cu alții. În Italia, persoanele obișnuite cu mediul infracțional, proveniți din România, au găsit același nivel de permisivitate ca în patrie (de aici provin pozițiile incoerente ale politicienilor, care oscilează între extremism și indiferență, convivența cu poliția, reglementările juridice permisive, golurile din codul penal etc.). Cu toate că există o puternică cultură catolică atât în Italia cât și în Spania reflectată printr-o tradiție a ospitalității, se vede că italienii nu sunt pregătiți să primească un flux important de emigrație externă"103
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
uniunii de dreapta al cărei mesaj contrazicea opțiunea federalistă a democrației creștine (1994). 4. Dezvoltarea democrației-creștine în Scandinavia. Atunci cînd partidele clericale au început să intre în declin în vechile zone catolice, asistăm la apariția unor formațiuni neo-clericale în societățile permisive ale Scandinaviei. Fenomen vechi în Norvegia, acesta rămîne marginal în Finlanda, Suedia și Danemarca. Aceste partide nu se înrudesc cu "democrația creștină catolică" decît prin programul lor a cărui transpunere ideologică se dovedește mai mult fundamentalistă, dacă nu chiar teocratică
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Popular Creștin Norvegian, foarte anti-european, datează din anii '30 și apără valorile periferiei. Uniunea Creștin-Democrată (KDS) în Suedia, Liga Creștină din Finlanda și Partidul Creștin Popular (KrFP) în Danemarca s-au format în anii '60 ca reacție împotriva unei societăți permisive, din ce în ce mai străină valorilor morale ale creștinismului. Cele mai bune rezultate le-a avut Finlanda în timp ce în Suedia și Danemarca reprezentarea lor parlamentară este amenințată de pragul electoral. Acestor partide le mai putem adăuga micile formațiuni cum ar fi Partidul Popular
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de resursele personale, de bogăția și calitatea schemelor de adaptare. Astfel, unii elevi au un potențial mai mare de adaptare (maleabilitate, comunicare, acceptare a interdicțiilor, toleranță la frustrare), iar alții unul mai redus (sunt mai rigizi, mai intoleranți, mai puțin permisivi În raportul cu ceilalți). În general, acești factori individuali pot fi grupați În două categorii: I. Factori biologici constituționali prezența lor crește probabilitatea ca un elev să dezvolte probleme de comportament (de exemplu, epilepsie, dificultăți audio-vizuale, autism, anumite caracteristici temperamentale
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
lumii, despre modul cum semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă, atentă la dificultăți, pragmatică, empirică și experimentală, permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia post clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și perspective
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
soluții pentru stabilirea tipurilor de indicii formale care favorizează comprehensiunea narativă și pentru valorificarea evoluțiilor recente din câmpul cercetării care consideră că formularea acestor întrebări ale naratologiei post-clasice și naratologiilor ei, anunță o altă gramatică a poveștilor/grammar of stories permisivă, dinamică și conectată încă, în sens constructiv, la vechea ascensiune structuralistă. Naratologia transmedială În Narratology or Narratologies? Taking Stock of Recent Developements, Critique and Modest Proposals for Future Usagers of the Term Ansgar Nünning nuanțează această relație de continuitate dintre
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
importanța conceptelor și intereselor de cercetare comune naratologiei și altor arii. Există considerații formaliste, dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructiviste asupra narațiunii. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psihonaratologie Se observă că naratologia post-clasică este permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare, dar păstrează naratologia clasică, dincolo de adaptarea la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia postclasică este dominată de diferențe și tensiuni: între centrarea pe text și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
lumii, despre modul cum semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă, atentă la dificultăți, pragmatică, empirică și experimentală, permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia post clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și perspective
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
soluții pentru stabilirea tipurilor de indicii formale care favorizează comprehensiunea narativă și pentru valorificarea evoluțiilor recente din câmpul cercetării care consideră că formularea acestor întrebări ale naratologiei post-clasice și naratologiilor ei, anunță o altă gramatică a poveștilor/grammar of stories permisivă, dinamică și conectată încă, în sens constructiv, la vechea ascensiune structuralistă. Naratologia transmedială În Narratology or Narratologies? Taking Stock of Recent Developements, Critique and Modest Proposals for Future Usagers of the Term Ansgar Nünning nuanțează această relație de continuitate dintre
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]