2,880 matches
-
veterani, nu-i sunt absolut indispensabili, are la dispoziție o altă armată! Șantajul (pentru că exact asta era, un șantaj) reușește: soldații macedoneni se prezintă umili În fața regelui, cerându-i iertare și rugându-l să le permită să se prosterneze, asemenea perșilor, la picioarele sale. Alexandru acceptă reconcilierea și, În semn de Împăcare, organizează un banchet pentru Întreaga armată, la care participă și el. Când spun „Întreaga armată”, Înțeleg atât trupele macedonene, cât și acelea provenind din rândul popoarelor cucerite. Învingătorii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
trupele macedonene, cât și acelea provenind din rândul popoarelor cucerite. Învingătorii și Învinșii stau la aceeași masă. Acum, la banchetul de la Opis, Alexandru rostește, după cum consemnează istoricul Arrianus, un discurs și o rugă pentru Înțelegerea și comuniunea dintre macedoneni și perși. Acest text Îl determină pe reputatul alexandrolog englez W.W. Tarn să vadă În regele macedonean - citez din memorie, dar destul de exact - „pionierul uneia dintre cele mai profunde revoluții din istoria lumii”: afirmarea fraternității dintre oameni și unitatea umanității. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
a gestului și vorbelor lui Alexandru cel Mare. S-a spus că, totuși, regele a Împărțit vinul ritualului de reconciliere În primul rând cu soldații macedoneni și că În speech-ul său s-a referit doar la ei și la perși, nu și la reprezentanții celorlalte popoare aflate de față. Corect, dar totul trebuie plasat În timp real, iar nu raportat la normele și exigențele diplomației contemporane. Ar fi fost frumos - prea frumos să poată fi adevărat - ca banchetul de la Opis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fără creștinism, omenirea merge Înainte. Ea n-a Început cu Hristos și nu se va sfârși odată cu eventuala risipire a credinței În El. Va arăta altfel, dar nu va Înceta să existe. Credința În zei a egiptenilor, a indienilor, a perșilor, a grecilor sau a romanilor a fost la fel de puternică odinioară cum este acum credința În Isus, În Buddha ori În Allah. Poate chiar mai puternică. Și ? Ce a mai rămas din ea ? Un set de povești frumoase, alcătuind o mitologie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
bine. — Păi, domnule, față de somnul matale suveran, claustrarea mea e... — Hai s-o lăsăm baltă. Fiecare pasăre pe limba ei piere. Am obosit, n-ai vrea să schimbăm discuția? Mai bine Îți recit ceva din Pessoa: „Să-i imităm pe Perșii din poveste În timp ce-afară, - aproape Războiul, viața, patria ne cheamă, Zadarnic să lăsăm De-afară să ne cheme, să visăm Noi, partenerul, șahul, Sub umbra tolerantă să visăm A lui indiferență“ Același culoar lung care Își soarbe lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de inspecție specială.” Revizor școlar (ss) I. Tudorache 000 3 Aprilie 1922 „Sosind în satul Lunca, comuna Filipeni, am asistat la frumoasă serbare colară dată de elevii și foștii elevi ai dlui diriginte Gh. Postoiu, înaintat pe loc No. St. pers. 478, pentru mărirea fondului comitetului de construcție din localitate. Această serbare, cu program din cele mai alese, a avut un succesă moral desăvârșit și e nădăjduit că nici cel material nu va fi neînsemnat. Cu acest prilej, s-au înmânat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
face doar în două săli de clasă, deși mai există o sală în localul vechi. Am asistat la clasa I cu 57-33-16 și clasa a IV-a cu 34-30-25 elevi, spre a cerceta activitatea doamnei Maria Păvăluță, învățător definitiv st. pers. No. 2014. Mi-a făcut o plăcută impresie curățenia ce am găsit în sala de clasă, felul cum este ornată mai alesă cu lucrări ale elevilor, precum și gustul estetică cu care s-a aranjat. Elevii se prezintă, curați, vioi și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trebuincioase, dar nu se găsește în comerț var, pentru a vărui. Comuna n-a făcut nimică pentru repararea stricăciunilor, până în prezent. De la ora 3.30 - 5.30 p.m. am inspectat clasa I condusă de dna Elena Pintilescu, învățătoare definitivă st. pers. No. 21.386. Situația școlară: înscriși: 40b + 41f = 81. Frecvenți: 33b + 17f = 50. Prezenți: 20b + 8f = 28. Copiii sunt curați și vioi. Știu să spună cum se numescă ei, părinții lor, frații și surorile. I-am ascultat la memorizare. Știu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
calificativul „Foarte bine”. Subinspector: (ss) Gh. Vraciu * Proces-verbal Anul 1942, luna ianuarie, ziua 23 „Astăzi, data de mai sus, am inspectat școala primară mixtă din satul Lunca, comuna Filipeni, jud. Bacău, de sub direcția dlui Dumitru Arbureanu, învățător gr. II st. pers. No.154, cu patru posturi și patru învățători. coala funcționează în local propriu cu două săli de clasă și cursurile se țin pe jumătate de zi. în orele p.m., inspectând la clasă pe dl învățător Dumitru Arbureanu, care predă la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de vecinii lor. Tot atunci, conform legendei, Troia se prăbușește sub loviturile micenienilor, adică ale cretanilor, acesta fiind primul război dintre Europa și Asia. Filosofi, interpreți, marinari, medici, artiști și negustori îgreci, fenicieni și evrei, dar și mongoli, indieni și perși), toți aceștia dezvoltă, în acele vremuri, circuite comerciale între toate statele Eurasiei. Trecând toate hotarele, chiar și pe timp de război, ei pun în circulație idei și produse, din Peninsula Iberică până în China, unde cei din dinastia Shang tocmai sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
termen lung. în 594 î.e.n., Solon impune atenienilor prima Constituție democratică din Istorie; în 586 î.e.n., regele babilonian Nabucodonosor distruge Ierusalismul și-i deportează din nou pe evrei, de data asta în Babilon; în 538 î.e.n., recent coborâți din munți, perșii, sub conducerea regelui Cirrus, se îndreaptă și ei către cîmpiile fertile ale Mesopotamiei, cuceresc Babilonul și-i trimit încă o dată pe evrei în Israel, înainte de a invada întreaga regiune - din Mesopotamia până în Egipt -, punând capăt o dată pentru totdeauna, în 525
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
câțiva cetățeni liberi), spre surpriza generală, minuscula Atenă rezistă asalturilor formidabilelor trupe ale Imperiului Persan, care cucerise totuși, unul după altul, toate cetățile grecești din Asia Mică. Mai mult, ajutată de Sparta, Atena pune pe fugă armatele persane: Darius, regele perșilor, admirator al celui mai mare filosof grec al epocii, Heraclit, este învins la Maraton în 490 î.e.n.; succesorul său, Xerxes, este zdrobit zece ani mai târziu, prin șiretenie, la Salamina. Pentru prima dată, o cetate minusculă rezistă unui imperiu. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
n-o poate pierde pin oricâte greutăți ar trece, fiindcă gândul îl însoțește în permanență, iar ca exempu vă pot oferi pe marele filosof al antichității - Bias din Pirene care, fiind întrebat de concitadinii săi (când toată lumea orașului, cucerit de perși, fugea îngrozită și încerca să-și ia cu ei toate averile): "Cum poți fi liniștit și nu iei nimic?" iar el a răspuns: "Tot ce am, eu port cu mine". Citind filă după filă și lund aminte, cu mult drag
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
cu totul pe nabateeni din cauza presiunii și amenințării persane. Romanii erau convinși că dacă ar fi sporit presiunea militară și politică în Nabateea, triburile din Arabia Felix s-ar fi simțit amenințate și ele și s-ar fi aliat cu perșii putând da o lovitură fatală imperiului în partea sa răsăriteană, așadar politica Romei în acea parte a lumii era mult mai prudentă și înțeleaptă decât în alte locuri. Negustorii nabateeni aveau deci oarecare trecere în fața romanilor și nici omul procuratorului
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
cetățeniei romane, lucru care se și împlinise deja cu puțin timp în urmă. Nabateeanul avusese sarcina de a spiona triburile din Arabia cu scopul zădărnicirii oricăror încercări ale acestora de a se organiza și uni împotriva Romei, cu sau fără perșii care mișunau pe acolo. Senatul Romei aflase de încercările acestora din urmă de a contacta și de a se alia cu triburile arabe pentru ca la momentul potrivit acestea să poată lovi în Siria dinspre sud, ceea ce era o mare amenințare
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
zonă fiind sub comanda legatului de Siria. Amenințarea era deci cât se poate de reală căci triburile arabe unite îl puteau nimici pe procuratorul Ponțiu Pilat alături de trupele sale, lăsând Siria descoperită în partea sudică, care la un atac al perșilor dinspre nord, răsărit și sud puteau aduce pierderi incalculabile imperiului. Scopul împăratului perșilor, Artavan al II-lea Arsacidul era acela de a ajunge cu granițele sale la țărmul Mediteranei și de a lansa atacuri pe mare ceea ce ar fi băgat
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
de reală căci triburile arabe unite îl puteau nimici pe procuratorul Ponțiu Pilat alături de trupele sale, lăsând Siria descoperită în partea sudică, care la un atac al perșilor dinspre nord, răsărit și sud puteau aduce pierderi incalculabile imperiului. Scopul împăratului perșilor, Artavan al II-lea Arsacidul era acela de a ajunge cu granițele sale la țărmul Mediteranei și de a lansa atacuri pe mare ceea ce ar fi băgat spaima în Roma, care știa prea bine că ar fi putut fi atacată
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
bunăvoința și încrederea tuturor. Parții își făcură și ei însă apariția foarte curând dorind să lege alianțe cu șeicii arabi cu care prin înțelegeri militare urmăreau în cele din urmă să lovească Siria. Hasim din Rekem știa însă ce vor perșii și reuși după doi ani de intrigi, scenarii, și foarte mulți bani, să-i facă pe șeicii arabi să refuze alianța cu imperiul Persiei, îndemnându-i cu subtilitate pe aceștia la neutralitate, invocând motive simple dar eficiente. Hasim din Rekem
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
ajunși în Yemen pentru a ajunge în Palestina n-ar mai fi cedat teritoriile ocupate, iar imperiul lui Artavan al II-lea Arsacidul urma să înglobeze Arabia în dorințele lor acaparatoare, ceea ce în fața șeicilor arabi trecuse drept veridic, deoarece trimișii perșilor făcuseră o greșeală majoră încă de la începutul venirii lor în Yemen. Veniseră în fața șeicilor de Shaba, de Quataban ori de Maiin cu aroganța specifică celor puternici și siguri pe succesul lor, ceea ce arabilor nu le plăcu. Izbindu-se de refuzul
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
greșeală majoră încă de la începutul venirii lor în Yemen. Veniseră în fața șeicilor de Shaba, de Quataban ori de Maiin cu aroganța specifică celor puternici și siguri pe succesul lor, ceea ce arabilor nu le plăcu. Izbindu-se de refuzul șeicilor yemeniți, perșii formulară atunci inițierea unui alt tip de alianță care nu presupunea trecerea trupelor parte prin teritoriile arabe. Conform planului, arabii trebuiau să atace singuri dinspre sud iar perșii pe altă parte, urmând ca mai apoi cele două armate să facă
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
lor, ceea ce arabilor nu le plăcu. Izbindu-se de refuzul șeicilor yemeniți, perșii formulară atunci inițierea unui alt tip de alianță care nu presupunea trecerea trupelor parte prin teritoriile arabe. Conform planului, arabii trebuiau să atace singuri dinspre sud iar perșii pe altă parte, urmând ca mai apoi cele două armate să facă joncțiunea și să atace împreună tot dinspre sud, ceea ce ar fi surprins pe romani. Planul acesta fu zădărnicit din nou de Hasim din Rekem care era partizanul ideii
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
Rekem nu plecase din Yemen până ce nu fusese absolut sigur că triburile din Arabia Felix vor rămâne neutre. Hasim din Rekem câștigase deci respectul șeicilor arabi și din perspectiva faptului că el nu propusese nimănui nici un fel de alianță, față de perși care ceruseră insistent acest lucru. Neutralitatea triburilor arabe era astfel cel mai bun aliat al Romei în conflictul care bătea la ușă în răsăritul imperiului. *** În ziua aceea procuratorul Ponțiu Pilat citi raportul zilnic al negustorilor sosiți în Ierusalim și
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
dar nu înainte de a fi pus niște slugi să-l îmbăieze și să-i schimbe hainele. Acesta nu se pierdu cu firea în fața suveranei și începu să-i descrie cu lux de amănunte tot ceea ce văzuse prin satele pustiite de perși. Și povestind, vărsa lacrimi de crocodil pentru a spori jalea și tristețea poveștii sale. Povesti cu de-amănuntul, felul în care reușise să treacă pe sub zidul cetății asediate. Regina chemă la ea un slujitor poruncindu-i, în șoaptă, să cerceteze
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
cetate pe aceeași cale pe care ai venit și să pleci într-o călătorie lungă, spre miază-noapte, până ajungi în cetatea de scaun a tatălui meu, regele Lycaoniei și să-i spui din partea mea așa: "Cetatea Atalyei este împresurată de perși, atât pe uscat cât și pe mare și nu mai poate rezista mult. Trimite degrabă oști și ajutoare!". Ăsta ar fi mesajul meu, ai înțeles? Și n-aș vrea să te temi pentru această expediție! - Așa voi face, prealuminată regină
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
chemări și speranțe, până la biruințele frumosului fără egal: ,, Cuvântul prin care voi (re)naște nu are glas! Are doar simțire! Jertfirea prin Poezie e tot ce mi-a mai rămas!...” Scrisoare în contumacie, cu dedicația: lui Damian Petrescu, viscolit de persiile Dorului! este un cutremurător poem adresat graficianului Damian Petrescu, cel care a dat un plus de nemurire unor ilustre nume ale poeziei universale, „starostele de Paris” și care a făcut din șapte cărti ale poetului Theodor Răpan autentice albume de
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]