706 matches
-
în personalismul energetic, anume realitatea originară ca energie, evoluția și personalitatea, își dobândesc sensurile în orizontul semantic (tematic) al acestei analogii. În capitolul de față, după consemnarea câtorva înțelesuri cu care termenul determinism prin finalitate apare în lucrările ce alcătuiesc personalismul energetic, precum și a diferenței sale față de determinismul prin cauzalitate, vor fi dezvăluite justificarea sa formală, întemeierea lui "materială", de conținut, și, de asemenea, confirmarea deplină a sa. In filosofia kantiană, finalitatea reprezintă, cum s-a arătat în capitolul anterior, un
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ființa organizată ce "se organizează pe sine însăși și care, din acest motiv, poate fi numită scop natural"138. Principiul finalității reface unitatea omului; el leagă "conceptele naturii" de conceptul libertății, rațiunea teoretică de cea practică, persoana de personalitate. Autorul personalismul energetic procedează la aceeași deplasare a semnificațiilor conceptului finalității, acesta desemnând atât raporturi ale totalității "cu indivizii din care ea se compune", cât și mecanismul însuși al evoluției lumii (al exis-tenței-ca-energie), modificat datorită anticipației. Determinismul prin finalitate face ca ordinea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fapt psihic ce aparține unității eului, își dobândește rolul potrivit contextului personalizat în care este cuprinsă. Forma sa cea mai complexă o găsim în faptul muncii. Petre Vaida afirmă (în capitolul despre C. Rădulescu-Motru din Istoria filosofiei românești II) că personalismul energetic are drept concept fundamental anticipația. Afirmația este întemeiată și, cred, deschide o cale de interpretare a acestei filosofii care valorizează și partea psihologică a operei și pe cea filosofică. Ordinea lumii, potrivit lui C. Rădulescu-Motru, este una personalistă, în sensul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
natură cauzală, răsturnată în timp, scopul fiind prin natura sa posterior mijlocului. Cu această nomenclatură orice fenomen determinat admite o explicație finalistă"144. Diferența dintre cauzalitate și finalitate este activată prin conceptul determinismului prin finalitate, așa cum el este utilizat în personalismul energetic. Astfel, potrivit structurii sale formale, întâi putem gândi o negare a valabilității nelimitate a cauzalității (a cauzei eficiente), finalitatea (cauza finală) fiind de-limitată "existențial" prin investirea ei cu funcția de ordine proprie per-sonalizării; apoi, pe acest temei, putem
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
afirmare a valabilității finalității și dincolo de limitele inițiale date de fenomenul personalizății, întreaga evoluție a existenței-ca-energie (energia-ca-natură și energia personalizată) supunându-se "regulii" finalității. Însăși formularea ideii după care natura își servește propria finalitate prin apariția omului esențială pentru ipoteza personalismului energetic, ca și pentru discuția despre statutul finalității în contextul sistemului filosofic construit pe seama ei este posibilă pe baza schemei logice (structurii formale) a conceptului determinismului prin finalitate. Am putea spune că finalitatea este relație universală, atâta vreme cât ea reprezintă ordinea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
raporturilor dintre "determinismul naturei" și "determinismul sufletesc". Interesul este legat de elucidarea problemei diferenței specifice a psihicului în ansamblul fenomenelor lumii. De altminteri, filosoful român face din cauzalitate temă de reflecție încă în lucrarea de doctorat.145 Odată formulată ipoteza personalismului energetic, potrivit căreia evoluția existenței-ca-energie este îndreptată către corelațiunile de personalitate ipoteza implicând și diferența dintre natură și cultură (discontinuitatea), dar și unitatea lor determinată prin faptul că amândouă sunt momente ale evoluției (continuitatea) -, Rădulescu-Motru va hotărnici ordinea de cauzalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reordonează" lumea odată cu apariția omului, căci personalitatea (omul) este sinteza evoluției realității și, prin urmare, ea se află în identitate structurală cu universul însuși; ea este "scopul final" al evoluției energiei. În contextul analizei relației dintre persoană și natură din Personalismul energetic, apar unele sensuri noi asupra raporturilor dintre cauzalitate și finalitate. Lucrul cel mai semnificativ este întărirea ideii după care ordinea evoluției universale este una de finalitate, cauzalitatea reprezentând ordinea locală a naturii și relația dintre fenomenele (de orice fel
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
într-un spațiu de interpretare cuprins între susținerea fără rezerve a finalismului ca notă definitorie, îndeosebi a ultimilor lucrări ale operei sale ("Rădulescu-Motru nu opune determinismului "mecanic" un alt tip de determinism, ci în mod neechivoc finalismul"150) și aprecierea personalismului energetic ca o concepție determinist-teleologică ("Concepția lui C.Rădulescu-Motru e o concepție deterministă, teleologică, energetică, personalistă"151. Este de reținut și o observație dintr-o "lectură paralelă" a personalismului energetic și a fenomenologiei antropologice a lui P. Teilhard de Chardin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tip de determinism, ci în mod neechivoc finalismul"150) și aprecierea personalismului energetic ca o concepție determinist-teleologică ("Concepția lui C.Rădulescu-Motru e o concepție deterministă, teleologică, energetică, personalistă"151. Este de reținut și o observație dintr-o "lectură paralelă" a personalismului energetic și a fenomenologiei antropologice a lui P. Teilhard de Chardin: "Presupoziția unui finalism spiritualist la Rădulescu-Motru este falsă, divinitatea nefiind făcută să determine ceva"152.) Pe temeiul celor arătate până acum, am putea socoti că afirmarea ordinii de finalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
problemă discutată deja într-un subcapitol anterior, I.2.c., cu ocazia stabilirii structurii formale a conceptului kantian al finalității). Nici una dintre aceste condiții nu este satisfăcută de teoria personalității a lui C. Rădulescu-Motru. De fapt, această teorie este un personalism. Într-un studiu despre fundarea naturalistă și fundarea umanistă a filosofiei culturii, E. Cassirer 153 socotește că fundarea determinismului istoric se poate opera în trei variante: fizicalist, psihologist și metafizic. Potrivit celei dintâi, faptele umane sunt supuse unor legi generale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
datul originar" (regăsim această fundare la Spengler, afirmă Cassirer); fundarea metafizică (la care recurge Hegel) constă în stabilirea unui sens al istoriei, identificat cu libertatea totală, care nu poate fi împlinită decât de subiectul infinit, absolut. Determinismul prin finalitate din personalismul energetic, dacă ar fi fost finalist s-ar fi încadrat în cea de-a treia modalitate de fundare; dar el nu pare a fi încadrabil în vreuna dintre aceste variante "fundaționiste", deși, pe de altă parte, pare a avea ceva
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
extinderii jurisdicției finalității de la om la natură (subliniem, în ordine formală). Conceptul finalității dă seama, în ambele filosofii, unitatea ființei umane. În kantianism rezultă, prin aceste operații de de-limitare a spațiilor de semnificație a finalității, un proiect antropologic. În personalismul energetic, esența omului, gândită în plan cosmic, semnifică omul doar ca o gradație înlăuntrul lumii; în cel istoric, ea se identifică faptului muncii. Deși extinsă asupra naturii, finalitatea va specifica, nedezmințit, omul, dar nu ca atare, ci prin activitatea lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin finalitate, anume anticipația, este și condiția necesară a apariției personalității. Iar aceasta reprezintă existența ca atare a omului. Abia pornind de la acest fapt dobândește înțelegere ideea "finalității naturii". Și tot pe acest temei înțelegem că rezultatul reconstrucției umanului în personalismul energetic nu este o antropologie filosofică (sau una specială), nici un proiect antropologic, ci o ontologie a umanului. Iată cum privește unul dintre primii interpreți ai personalismului energetic, Vasile Băncilă, legătura dintre finalitate și condiția umană: "Oricât ar părea de paradoxal
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideea "finalității naturii". Și tot pe acest temei înțelegem că rezultatul reconstrucției umanului în personalismul energetic nu este o antropologie filosofică (sau una specială), nici un proiect antropologic, ci o ontologie a umanului. Iată cum privește unul dintre primii interpreți ai personalismului energetic, Vasile Băncilă, legătura dintre finalitate și condiția umană: "Oricât ar părea de paradoxal la prima vedere, dar omul nu e numai scopul naturii, ci și esența realității ca atare, imaginea abstractă a acesteia. N-am vorbit oare de finalismul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalității. Tocmai aceste operații, împreună cu condițiile care le fac posibile în conceptul determinismului prin finalitate, vor fi urmărite mai departe, în prezentarea justificării formale, a întemeierii "materiale" (de conținut) și a confirmării depline a conceptului determinismului prin finalitate în contextul personalismului energetic. II.2. Justificarea "formală" a determinismului prin finalitate: timp și destin Sistemul filosofic al personalismului energetic este concentrat în câteva lucrări ale lui C. Rădulescu-Motru155. Lucrarea Timp și destin, publicată în 1940, nu are, la o primă vedere, o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi urmărite mai departe, în prezentarea justificării formale, a întemeierii "materiale" (de conținut) și a confirmării depline a conceptului determinismului prin finalitate în contextul personalismului energetic. II.2. Justificarea "formală" a determinismului prin finalitate: timp și destin Sistemul filosofic al personalismului energetic este concentrat în câteva lucrări ale lui C. Rădulescu-Motru155. Lucrarea Timp și destin, publicată în 1940, nu are, la o primă vedere, o poziție necesară în sistem; ea pare a fi mai degrabă o aplicație a conceptului personalismului energetic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al personalismului energetic este concentrat în câteva lucrări ale lui C. Rădulescu-Motru155. Lucrarea Timp și destin, publicată în 1940, nu are, la o primă vedere, o poziție necesară în sistem; ea pare a fi mai degrabă o aplicație a conceptului personalismului energetic la problema timpului. Totuși, lucrarea propune ceea ce lipsea sistemului, vizat într-o perspectivă antropologică: justificarea formală a unuia dintre conceptele sale fondatoare: determinismul prin finalitate. Prin descrierea și explicarea formelor istorice ale personalității din Personalismul energetic și Vocația..., determinismul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o aplicație a conceptului personalismului energetic la problema timpului. Totuși, lucrarea propune ceea ce lipsea sistemului, vizat într-o perspectivă antropologică: justificarea formală a unuia dintre conceptele sale fondatoare: determinismul prin finalitate. Prin descrierea și explicarea formelor istorice ale personalității din Personalismul energetic și Vocația..., determinismul prin finalitate dobândește o întemeiere "materială"; istoria, concepută ca evoluție a personalizării, îi conferă conținut. Formele personalității sunt realități sufletești și culturale care adună, în unitatea de viață umană: eu, aptitudini de muncă, profesiuni și chiar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cauză le desfășoară se suprapun până la identitate, în vocație. Prin teoria timpului (și a destinului) din Timp și destin, conceptul determinismului prin finalitate este justificat formal. Fără o asemenea operație, conceptul în cauză și-ar fi pierdut sensul filosofic, iar personalismul energetic filosofia care îl susține ar fi trebuit să fie evaluat, cel puțin din unghi antropologic, numai ca o simplă descriere a omului în modelul antropologiei fizice sau al celei culturale. C. Rădulescu-Motru însuși stabilește rolul acestei lucrări în ansamblul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
celei culturale. C. Rădulescu-Motru însuși stabilește rolul acestei lucrări în ansamblul operei proprii, cumva în sensul indicat mai sus: "Prin scrierea de față (Timp și destin n. C.) aducem o completare scrierilor noastre filosofice anterioare: Puterea sufletească, Elemente de metafizică, Personalismul energetic, Vocația ... și Românismul..., care toate au la baza lor deosebirea dintre cauzalitatea mecanică, postulată de științele fizico-chimice, și finalitatea vitală-psihică, la care mai aderăm alături de cei mai mulți cercetători ai vieții biologice și sufletești"156. Justificarea formală are semnificația punerii în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fizico-chimice, și finalitatea vitală-psihică, la care mai aderăm alături de cei mai mulți cercetători ai vieții biologice și sufletești"156. Justificarea formală are semnificația punerii în ordine a operațiilor logice prin care determinismul prin finalitate este conceput și așezat în sistemul "speculativ" al personalismului energetic. Această ordine se va regăsi în for-mele istorice ale personalității și în structura și funcțiile vocației. De asemenea, justificarea formală instituie "regulile metodei", normele teoretice în spațiul cărora conceptul finalității, împreună cu cele de realitate originară, evoluție și personalitate, structurează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de Kierkegaard, această problemă constituie gloria majoră a două din filosofiile mari ale vremii noastre: intuiționismul bergsonian și ontologia heideggeriană"157. Așadar, nu ar fi vorba decât despre un reflex teoretic față de o problemă atotpre-zentă în mediul filosofic. Totuși, în personalismul energetic, impulsul către tematizarea ei ține mai degrabă de rațiuni sistematice, de nevoia unei întemeieri formale a conceptului determinismului prin finalitate. Timpul și destinul sunt ipostazele aceleiași realități pe care o putem numi, după o sugestie bergsoniană, realitate temporală. Ele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
calitatea (și trece, spune Bergson, în timp, mai bine-zis, în timpul spațializat). A doua, fiind determinată bio-psihic, nu semnifică o multiplicitate sau o identitate a stărilor psihice, ci o realitate psihică cu o evoluție ireversibilă, presupunând, neîncetat, o nouă "calitate". Potrivit personalismului energetic, timpul se modalizează în funcție de ritmurile pe care le măsoară: timpul biologic măsoară ritmul vieții organice, cel psihologic, ritmul vieții sufletești, iar timpul istoric măsoară ritmul culturii unei comunități. Ne putem întreba acum: ipostazele timpului, anume timpul fizio-ogic, biologic și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unității lumii întemeiată pe principiul evoluției existenței-ca-energie către producerea corelației energetice finale a personalității. Fiind dat conform primei operații doar prin ceea ce nu este, conceptul determinismului prin finalitate circumscrie un spațiu semantic vag. Forma aceasta negativă este reprezentată în teoria personalismului energetic, prin urmare, ea trebuie semnalată în intensiunea acestui concept. Aceste două operații sunt chiar cele care alcătuiesc structura formală a conceptului kantian al finalității. Pe de o parte, întreaga ordine istorică a personalității are a face cu o cauzalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a valabilității nelimitate a determinismului prin cauzalitate; iar împreună cu timpul formează un temei suficient pentru afirmarea ordinii pe care determinismul prin finalitate o propune. Întregul discurs din Timp și destin apare, privit din unghiul modelului de reconstrucție a umanului din personalismul energetic, ca necesar pentru justificarea formală a conceptului său fundamental, determinismul prin finalitate, și pentru relația semantică a acestuia cu conceptele de realitate originară (energia), evoluție și personalitate. Prin urmare, timpul și destinul nu semnifică prin ele însele, ci subordonat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]