1,057 matches
-
ale individului problema discutată. Este evident că pozițiile care contravin acestor interese sunt mai greu acceptabile. Ele determină o mai mare concentrare a indivizilor-țintă asupra argumentării logice, dar, în același timp, produc mai multe și puternice contraargumente. Subiecții expuși informațiilor persuasive procesează informația și elaborează răspunsuri cognitive în funcție de interesele lor, de atitudinile prealabile, de grupurile dereferință, de contextul concret în care receptează mesajele, de capacitățile și preocupările intelectuale și de alte caracteristici și împrejurări. Sintetizând și interpretând unele cercetări pe această
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fenomenul depinde de gradul de cultură și inteligență, de capacitățile intelectuale. E adevărat, numai că intervin și alte condiții, cum ar fi dispoziția sufletească în momentul recepționării mesajului și existența sau nu a unor surse ce distrag atenția de la comunicarea persuasivă (vizionarea între timp a unor filme, persoane ce discută etc.). Se pare însă că factorul cel mai important - chiar față de abilitățile cognitive în sine - este importanța problemei în discuție. Așa cum am anticipat deja, dacă implicațiile poziției avansate de comunicator asupra
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
anterioare. La variabilele contextului ar fi de adăugat, alături de „efectuarea de alte activități”, și „prezența și reacțiile altora la mesaje”, precum și ambianța fizică a micromediului. b) Operarea medierii nu este greu de înțeles: dacă în momentul întâlnirii cu un mesaj persuasiv te afli într-un context ambiental (temperatură și lumină confortabilă, curățenie și frumusețe decorativă) și/sau psihosocial (persoane prețuite) plăcut, aceasta va induce o bună dispoziție, care, la rândul ei, va conta în schimbarea sau nu de atitudine. „Vârsta” acționează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
le consolideze propria poziție și să o slăbească sau să o anuleze pe cea propusă. W. McGuire (1964) susține că rezistența la schimbare crește prin mecanismul inoculării. Pornind de la analogia cu relația organism - boală virotică, el arată că atacul mesajului persuasiv (virusul) poate fi respins fie prin asimilarea de către persoana-țintă a unor argumente suplimentare poziției proprii (așa cum organismul se întărește prin mișcare, vitamine etc.), fie prin însușirea unor argumente (mai slabe) ale poziției sursei, care îl imunizează față de atacul ulterior masiv
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în timp. Schimbările atitudinale induse prin mass-media sau experimental sunt, cele mai multe, provizorii; cu rare excepții, modificarea are remanență totală. Unele rezistă parțial, și foarte multe sunt nonpersistente. Cât despre efectele sleeper („ațipeală”) - în legătură cu care se afirmă că, în timp, mesajul persuasiv amplifică schimbarea, gestând cumva în psihicul nostru -, autorul susține că au valabilitate redusă în viața curentă (p. 260). 2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitivetc "2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitive" Educația și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cât credibilitatea, obiectivitatea și asemănarea sunt percepute mai ridicate, cu atât influența este mai mare (alte condiții fiind egale). Dintre caracteristicile conținutului comunicării (al mesajului) contează foarte mult felul în care se argumentează poziția propusă. Probabilitatea de a spori eficiența persuasivă este mai mare dacă: informațiile transmise conțin argumente „pro” puternice, dar și argumente (eventual mai slabe) „contra” poziției susținute de comunicator; informațiile sunt percepute ca noi; poziția propusă este prezentată și cu un oarecare grad de problematizare, în jurul ei formulându
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
poate să fie scoasă în afara legii, liderii ei sunt incluși în structurile puterii, mișcarea se poate să-și fi atins scopurile fundamentale și să devină astfel de prisos. Examinând critic macroteoriile (a resurselor intelectuale, structuralist-funcționalistă, raționalistă, fenomenologică, culturalistă, a relaționării persuasive), ca și modelele generale, cum a fost și cel prezentat mai sus, trei reputați specialiști americani în problemă, D. McAdam, S. Tarrow și Ch. Tilly (2001), consideră că ele sunt puțin fructuoase în descrierea, explicarea și înțelegerea mișcărilor sociale, cel
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Psychology Bulletin, 23. Petty, R.E.; Cacioppo, J. (1986), „The elaboration likelihood model of persuasion”. în L. Berkowitz (ed.), Advances in experimental social psychology, Academic Press, New York. Petty, R.E.; Wegener, D.T. (1998), „Matching versus mismatching attitude functions: Implications for scrutiny of persuasive messages”, Personality and Social Psychology Bulletin, 24. Phinney, J.S. (1990), „Ethnic identity in adolescents and adults: Review of research”, Psychological Bulletin, 108. Piaget, J. (1980), Judecata morală la copil, Editura Didactică și Pedagogică, București. Popescu-Neveanu, P. (1978), Dicționar de psihologie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comunicării 107 Rezumat 118 Exerciții și teme de reflecție 118 Scenariu: Directorul general și angajații 119 Întrebări 120 Capitolul 5 Prezentarea și ascultarea eficiente 121 5.1. Prezentarea eficientă 122 5.1.1. Prezentarea informativă 131 5.1.2. Prezentarea persuasivă 132 5.1.3. Proiectarea unei prezentări și teoria haosului 135 5.2. Ascultarea eficientă 138 5.2.1. Ameliorarea ascultării și metoda socratică 146 Rezumat 149 Exerciții și teme de reflecție 150 Scenariu: Prezentarea ineficientă 150 Întrebări 151 Capitolul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acestei flexibilități de dezbatere, practic, cadrele didactice trebuie să dozeze informațiile importante ori la începutul mesajelor, ori la sfârșitul acestora, în funcție de unii indicatori identificați în structura situației educaționale respective. Myers (1990, p. 249) observă că, în cazul a două mesaje persuasive auzite unul după celălalt, la care audiența trebuie să răspundă după un timp anume, apare efectul de întâietate, dar, dacă mesajele se succedă cuprinzând o anumită perioadă între ele, efectul recentivității primează. Mesajele pot varia și în funcție de afinitatea și relevanța
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în opoziție cu acțiunea de controlare, acum îi comunicăm celuilalt că nu avem o soluție gata formulată, nu îl forțăm să accepte opinia noastră, ci dorim să cooperăm pentru a rezolva problema; 3) sistemul strategie-spontaneitate: - utilizarea strategiei (în sensul activității persuasive și manipulative) poate compromite eficiența unei interrelaționări atunci când este descoperit adevăratul motiv; nimănui nu-i place să fie victima vreunui „plan ascuns” al altei persoane; - spontaneitatea poate oferi celeilalte părți aparența naturaleții și deschiderii spre un răspuns pozitiv; răspunsul spontan
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
direcția dorită: - utilizarea mecanică a scrisului, cum ar fi exercițiile cu răspunsuri multiple, întrebările scurte, calculele matematice, notarea unui curs prezentat oral etc.; - utilizarea informațională a scrisului, care presupune înregistrarea experienței (într-un raport de activitate, spre exemplu), analizele, utilizarea persuasivă a scrisului etc.; - utilizarea personală a scrisului, ce se observă în special în jurnale și scrisori; - utilizarea imaginativă a scrisului, care presupune redactarea unor povestiri/elemente de proză și poezie. Este evident că fiecare utilizare este determinată de un anumit
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ce înseamnă ceva anume, a corecta neînțelegerile, a demonstra cum funcționează anumite fenomene, a explica cum trebuie făcute anumite lucruri. Atunci când este tratat un subiect controversat, prezentarea informativă se centrează pe obiectivitate, punând egal în valoare argumentele ambelor alternative. Prezentarea persuasivă este proiectată pentru a influența atitudinile ori comportamentele celorlalți, pentru a schimba credințe ale audienței, pentru a motiva și redirecționa modul în care acționează publicul. În prezentarea persuasivă, vorbitorul este un avocat al uneia dintre pozițiile aflate în controversă. Ross
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se centrează pe obiectivitate, punând egal în valoare argumentele ambelor alternative. Prezentarea persuasivă este proiectată pentru a influența atitudinile ori comportamentele celorlalți, pentru a schimba credințe ale audienței, pentru a motiva și redirecționa modul în care acționează publicul. În prezentarea persuasivă, vorbitorul este un avocat al uneia dintre pozițiile aflate în controversă. Ross (1986) a remarcat că acestor două modalități de structurare a discursului mai putem să-i adăugăm una (pe care o regăsim, de obicei, ca un corolar al primelor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
structurare a discursului mai putem să-i adăugăm una (pe care o regăsim, de obicei, ca un corolar al primelor două), și anume prezentarea în scopul de a distra/amuza audiența. În continuarea stabilirii generale a scopului discursului (informativ sau persuasiv), se trece la o dimensiune mai circumscrisă a scopului nostru prin dezvoltarea completă și clară a acestuia în directă legătură cu subiectul ales și gândirea sa în termeni de efecte pe care dorim să le producem asupra audienței. În sfârșit
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
termeni de efecte pe care dorim să le producem asupra audienței. În sfârșit, avem acum ocazia să identificăm ideea centrală a prezentării noastre (în prezentarea informativă, aceasta conține informațiile pe care ne dorim să le rețină audiența, pe când în prezentarea persuasivă, ideea centrală spune publicului ce dorește vorbitorul să facă acesta). În al treilea rând, este necesară o analiză a propriei persoane. Este evident că subiectul ales trebuie să se potrivească, într-un fel, unor abilități și resurse interioare pe care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
organizării de tip problemă-soluție este problematizarea - oferirea de situații-problemă auditoriului, acesta din urmă fiind pus în ipostaza de a încerca să găsească o soluție înainte de a cunoaște soluția oferită de vorbitor). Unii autori indică și secvența motivantă, introdusă în prezentarea persuasivă de către Alan H. Monroe ca având, de asemenea, un pattern de tip problemă-soluție; aceasta presupune cinci pași: atenția (vorbitorul atrage atenția asupra subiectului), nevoia (vorbitorul dezvoltă nevoia de schimbare în legătură cu nevoile audienței; aici apare dezvoltarea problemei), satisfacția (vorbitorul prezintă propriile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
oferă oamenilor imaginea unui lucru complet, de închidere în profunzime a temei. Iată de ce tipologia concluziilor este asemănătoare cu aceea a introducerilor: ilustrări, elemente surprinzătoare, elemente statistice și întrebări retorice, citate, umorul, inspirarea publicului să acționeze (în special în mesajele persuasive) etc. Greșeli frecvente în realizarea concluziei sunt: introducerea unui nou material informativ (concluzia trebuie folosită pentru consolidarea a ceea ce s-a spus deja și pentru rezumarea punctelor esențiale) și revenirea la concluzie cu prilejul fiecărei idei centrale (spre exemplu, folosirea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
au mai multe șanse să se întipărească în mintea auditorului; - folosirea unor perspective inovatoare de abordare a subiectului și construirea unei anticipări la audiență; de asemenea, este utilă construirea suspansului etc. 5.1.2. Prezentarea persuasivătc "5.1.2. Prezentarea persuasivă" Prezentarea persuasivă pornește de la ideea conform căreia schimbarea (pe un continuum foarte extins, de la palierul ideilor la cel al acțiunii concrete) este necesară și urgentă (de altfel, am observat deja că urgența era una dintre caracteristicile de bază ale mesajului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
multe șanse să se întipărească în mintea auditorului; - folosirea unor perspective inovatoare de abordare a subiectului și construirea unei anticipări la audiență; de asemenea, este utilă construirea suspansului etc. 5.1.2. Prezentarea persuasivătc "5.1.2. Prezentarea persuasivă" Prezentarea persuasivă pornește de la ideea conform căreia schimbarea (pe un continuum foarte extins, de la palierul ideilor la cel al acțiunii concrete) este necesară și urgentă (de altfel, am observat deja că urgența era una dintre caracteristicile de bază ale mesajului eficient). W
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
schimbat atitudinea și ar fi murit accidental, această persoană ar fi ajuns direct în iad. Autorul observă că sentimentul acesta de urgență intensifica starea de angoasă care cuprindea încetul cu încetul întreaga asistență, pe măsură ce sensibilitatea la sugestie creștea. În prezentarea persuasivă, scopul este de a modifica credințele, sentimentele și acțiunile audienței dumneavoastră. Această perspectivă generală poate fi privită pe patru paliere: (1) adoptarea - când dorim ca audiența să accepte noi idei, atitudini sau credințe; (2)întreruperea - când dorim ca audiența să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în prezent; (3) intimidarea- când dorim ca audiența să evite o activitate ori un mod de gândire și (4) continuitatea - când dorim să încurajăm audiența să continue să creadă ori să se comporte așa cum o face în prezent. În prezentarea persuasivă, avem de urmat un număr de pași, fapt ce ne pune simultan în situația de a cântări anumite elemente care s-ar putea transforma în erori și având drept consecință evitarea acestora din urmă: - identificarea propriilor scopuri; este important să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a cântări anumite elemente care s-ar putea transforma în erori și având drept consecință evitarea acestora din urmă: - identificarea propriilor scopuri; este important să ne situăm de la început în perspectiva cunoașterii propriilor elemente, care ne determină să avem acțiunea persuasivă răspunzând la un set de interogații interioare, printre care: „Ce răspuns doresc să obțin de la audiență?”, „Doresc să schimb modul în care gândește, cum acționează sau ambele?” etc. La fel de importantă în această primă etapă este crearea propriei credibilități în fața audienței
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acceptă mai ușor schimbarea decât alții); este util de luat în considerație aici și principiul expunerii selective - audiența caută informații care vin să îi confirme atitudinile, valorile și comportamentele și evită informațiile care le contrazic pe acestea -, care pentru vorbitorul persuasiv are o mare importanță (dacă vreți să spuneți audienței ceva ce contrazice tabela sa valorică, spre exemplu, nu veți începe direct cu aceasta, ci le veți oferi mai întâi o serie de evidențe și argumente disparate care abia după ce au
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din populație este formată din „imitatori” și doar 5 procente din „inițiatori”, putem folosi cu succes mărturia socială în acțiunea de persuasiune); - alegerea scenariului sub care va fi oferită informația către audiență. Astfel scenariul cel mai des folosit în prezentările persuasive este cel de tip tensiune-relaxare sub cele două forme ale sale: problemă-soluție și dorință-satisfacere. Scenariul tip problemă-soluție pornește de la ideea de a induce publicului o stare negativă, o problemă, pentru ca în momentul în care tensiunea optimă se va fi produs
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]