1,120 matches
-
a societăților care au apărut astfel, diferențiindu-le de trecutul lor, dar și de societățile "arhaice" sau "primitive" pe care cuceririle coloniale le-au inferiorizat. Cadrele teoretice și categoriile conceptuale ale științelor sociale sunt făurite în acest context, și, dacă pertinența lor a alimentat interogații constante, ele au fost numai parțial reînnoite. Atunci când reconsideră istoria emergenței capitalismului, punctul de plecare al lui Karl Polanyi nu este tocmai original: marea transformare pe care o evidențiază mai întâi este autonomizarea economiei și inventarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care permit considerarea reinserării economicului în antropologie. Spre deosebire de monografiile închise anterioare, surprinderea lor necesită în mod evident o situare în cadrul globalizării, în care sunt cei dintâi pivoți. Internaționalizarea și impunerea principiilor comerciale care le ating conferă în plus o nouă pertinență tematicilor legate de bani și de circulația lor, pe de o parte, și de formele de expresie ale pieței pe de alta: înveliș gol, semn pur și a priori vid, banii se oferă privirii ca o matrice de condensări imaginare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de peisaj care, în această optică, ar înlocui vechile diviziuni conflictuale, legate de obiceiuri de autoritate și de disciplină de acum inadecvate. Construirea unor "culturi de întreprindere" adaptate, în care actorii, uitând ierarhiile și stratificările dureroase, fuzionează activ, desemnează cu pertinență axiologiile cele mai novatoare ale întreprinderii; etica uniunii s-a substituit politicii antagonismelor, operând o răsturnare impresionantă a valorilor și a instrumentelor de interpretare. Această "reconciliere" multiformă, aclamată în interiorul întreprinderii, poate fi rezumată în viziunea comunitară pe care o cristalizează
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
interes din partea antropologilor. Pe lângă dificultatea tehnică de acces la întreprindere, deja abordată, una din rațiunile acestei temeri persistente a antropologilor față de aceasta din urmă stă poate în caracterul foarte problematic al punerii în relație a "scărilor" de analiză și al pertinenței lor reciproce față de acest obiect perceput cu obstinație ca un loc al determinărilor obiective rigide. Imersiunea în logicile microsociale ale actorilor unei întreprinderi singulare s-a dovedit multă vreme lipsită de interes în cadrul unei perspective afirmate de separare între câmpuri
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
viziunile și imaginarul actorilor față de muncă în relațiile lor reciproce, pe care teama ambiantă le face mai concurențiale, și față de înscrierile externe ale acestora. Unul din efectele pieței mondiale este poate faptul de a conferi perspectivei comparative asupra întreprinderii o pertinență mai repede vizibilă, în măsura în care cadrajul lent construit de protecție și de apărare a salariaților se dovedește din ce în ce mai amenințat în țările cu o veche industrializare, care sunt astfel apropiate prin dereglementarea societăților de vânzare și de pură extorcare a muncii. Sub
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în exterior și o trambulină identitară pentru menținerea unei dominații politice precarizate de dezvoltarea economiei de piață. Aceste câteva linii de analiză pe care le-am schițat ne invită să observăm că transformările globale actuale economice și politice au o pertinență dificil de ocolit pentru antropologie; termenul mondializare, polisemic, ambiguu și cu efecte de opacitate, poate însă fi înțeles cu atât mai puțin ca un ecran sau un alibi pentru a le șterge din interogațiile disciplinei cu cât aceste procese le
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ambiguu și cu efecte de opacitate, poate însă fi înțeles cu atât mai puțin ca un ecran sau un alibi pentru a le șterge din interogațiile disciplinei cu cât aceste procese le conferă în parte o amploare reînnoită. Conținutul acestei pertinențe trimite esențialmente la aprofundarea decriptării articulărilor care acționează la dublele nivele transversale și verticale ale câmpurilor de inserție ale actorilor (politic, economic, religios, rudenie etc.) și ale scărilor care leagă un microgrup la un spațiu global devenit prin caracterele sale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
analize? Ea a integrat simbolic colectivul de muncitori într-o comunitate culturală, suprimând orice clivaj, orice ierarhizare internă acestei categorii profesionale; a făcut din marginile sociale muncitoare o populație virtual străină de straturile sociale dominante (cadre, șefi); fără a interoga pertinența clivajului muncitori / cadre în situația observată, a fortiori fără a examina maniera în care acesta era eventual produs în spațiul muncii, a plasat cele două mari categorii de salariați într-o relație de alteritate. Într-un fel, abordarea etnologică pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sau aplicații ale disciplinei. Această situație nu este lipsită de urmări, așa cum constata M. Kilani în 1992: "Mișcarea de "repatriere" a antropologiei în societatea ei de origine se complace în general într-un soi de "efect etnografic". Postulând a priori pertinența perspectivei adoptate și ignorând astfel deplasarea istorică și culturală pe care aceasta i-o induce -, această antropologie reușește să creeze obiecte etnografice înlocuind obiectele "exotice" cu care lucra de regulă. Or, această orientare contribuie la închiderea disciplinei într-un nou
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de analiză se dovedește în egală măsură primordială dacă ne amintim că sindicalismul minier a furnizat majoritatea militanților și aleșilor politici de la începutul secolului până foarte recent în unele locuri 103. În plan metodologic, ansamblul acestor chestiuni conduce la interogarea pertinenței modurilor de investigație testate de etnologie sau de sociologia urbană, luând ca unitate de anchetă un cartier. Un atare demers riscă de fapt să apară ca insuficient, în primul rând prin disoluția cartierului ca unitate socială coerentă. Dacă orașele miniere
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
structurează și ierarhizează societatea, încurajează anumite practici și le descurajează pe altele etc. "Sarcina noastră este să studiem condițiile și efectele unui mod particular de a acționa în comunitate", scrie el. Obiectul, câmpul și ochiul sociologului stau aici în centrul pertinenței sale. Fără îndoială, trebuie să vedem aici influența dublei formații a lui Weber, juridică și economică, două discipline practico-teoretice. Estetica pragmatistă Numeroși filozofi ai esteticii adoptă această poziție pentru a evita aporiile dialogurilor socratice (de tipul: ce sunt "opera de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care-i permite [sociologului] să furnizeze o reprezentare a ansamblului de practici culturale are un preț: el o condamnă să perceapă practicile culturale prin intermediul categoriilor grosiere, care adesea poartă foarte puține informații despre conținutul lor artistic și sunt lipsite de pertinență în ochii specialiștilor din domeniul respectiv [...]. Ele nu spun nimic despre experiențele estetice și cognitive trăite". Olivier Donnat, 1998, p. 11. Există un fel de "mister propriu experiențelor estetice", ceva inexplicabil sau neexplicat, care reia în ecou ceea ce Gabriel Le
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
tipuri de bunuri (1971), după un mod continuist: bunuri legitime (muzica și literatura clasice); în curs de legitimare (cinema, fotografie, benzi desenate); ilegitime (bucătărie, croitorie, bricolaj, grădinărit). Concurența între producători are ca efect major întărirea iluziei, adică a credinței în pertinența angajării în câmp. Dezbaterile sunt consubstanțiale câmpului cultural. Câmpul, în acest sens, este conceput și citit în primul rând ca un câmp de luptă (1992, p. 278): "Bunul cultural se caracterizează prin faptul că este un produs ca și celelalte
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este foarte explicit în evaluarea pe care o face situației din școlile franceze. Critica este solidă, directă și constructivă. Fiind din Québec, eu prefer, evident, să las pe seama cititorilor, profesorilor, directorilor de instituții, cercetătorilor și decidenților francezi să-i evalueze pertinența. Tot ei vor fi capabili să determine urmările și deciziile care se impun. Totuși, indiferent că e vorba de Franța sau de alte țări, trebuie să fim conștienți că politicile publice pentru educație sunt melanjuri de credință ideologică și pasiune
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aceasta fiind neutralizată. Aceste prime elemente pot așadar să ne facă să credem că în școlile elementare climatul este mult mai bun decât în gimnazii și că mediul celor dintâi este reglementat mai armonios. De asemenea, ele arată a posteriori pertinența opțiunilor metodologice care ne-au determinat să-i chestionăm pe copiii înșiși, aceștia nerăspunzând nici pe departe "la întâmplare", cu nepăsarea ce li se presupune adesea, ci sunt pe deplin capabili să dea răspunsuri diferențiate. Variația răspunsurilor depinde, în mare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că școala poate bulversa certitudinea copilăriei dobândită în "socializarea primară" și poate arăta copilului, tânărului că lumea pe care a interiorizat-o este una din cele posibile și că el poate reconstrui identitatea socială plecând și de la alte "sisteme de pertinență." Dar după cum știm, ordinea socială nu se bazează numai pe consensul asupra valorilor de la baza ei, ci pe puterea de control a grupurilor dominante, care folosesc școala pentru a le reproduce poziția. Din această perspectivă, școala este "aparatul ideologic de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
De asemenea, acolo unde am considerat că rezultatele pot fi îmbunătățite, mi-am propus și am reușit să dezvolt modele ce reprezintă contribuții proprii, cu scopul de a obține rezultate ce reflectă mai bine realitatea. Pentru a ne asigura de pertinența acestora, am utilizat metode statistice, care să ateste compatibilitatea acestor modele cu realitatea, pe care încearcă să o deslușească mai bine. Așa cum am precizat, problematica este extrem de complexă. Din acest motiv, abordarea noastră este deosebită de a altor lucrări care
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
stau la baza elementelor componente ale acestor calcule. Astfel, coexistența în referențialul IFRS a convențiilor de evaluare diferită, în funcție de clasă de active sau pasive, precum costul istoric sau valoarea justă, se materializează prin situații financiare hibride. De aici, rezultă o pertinență limitată a lui ROCE ca măsură de creare de valoare și generatoare de trezorerie. De exemplu, o societate care urmează o creștere externă va avea o măsură a capitalurilor angajate eterogenă. Ele sunt constituite pe de o parte din capitaluri
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
să fie rentabilă și, conform termenilor curent utilizați, astfel trebuie să fie creatoare de valoare. În această perspectivă instrumentele tradiționale de măsură a performanțelor au fost criticate pentru aptitudinea lor insuficientă de a ține cont de performanțele antreprenoriale. Acestea, precum și pertinența strategiilor conducătorilor, sunt din ce în ce mai apreciate în termeni de creare de valoare pentru acționari. În sine, conceptul de creare de valoare nu este nou. El este însăși esența capitalismului. Mai multe rațiuni au fost avansate pentru a explica difuzia acestei noțiuni
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
cuprinzând simultan mai multe dimensiuni este mult mai adecvată și avantajoasă. Pe baza studiilor întreprinse, J.R. Cooper (1998) consideră ca inadecvată abordarea potrivit căreia diferitele tipuri de inovare sunt tratate individual, fără nicio legătură între ele și urmărește să demonstreze pertinența și avantajele unei abordări multidimensionale referitoare la adoptarea inovării. Modelul prezentat (figura 1.5) oferă un cadru multidimensional pentru evaluarea relației dintre caracteristicile organizatorice ale întreprinderii și tipul inovării adoptate, arătând că abordarea procesului de adoptare a inovării dintr-o
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
respectiv obiectivul final al auditului. Adecvarea probelor de audit se referă la latura calitativă a probelor de audit, care se referă la cel puțin două caracteristici fundamentale de care trebuie să țină cont: relevanța și credibilitatea. Relevanța se referă la pertinența probelor de audit în privința probării declarațiilor conducerii entității auditate. O probă de audit se consideră relevantă dacă poate influența raționamentul auditorului în acceptarea sau respingerea unei anumite declarații prezentate în situațiile financiare. Credibilitatea constă în faptul că probele de audit
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
reacționa; satisfacția pe care o procură reacția); 3. Evaluarea (acceptarea unei valori; preferința acordată unei valori; angajarea); 4. Organizarea (conceptualizarea unei valori; organizarea unui sistem de valori); 5. Caracterizarea În funcție de o valoare sau de un ansamblu de valori (generalizarea; caracterizarea). Pertinența unui sistem de clasificare depinde În mod evident de scopurile și prioritățile pe care și le fixează autorul și multe cadre didactice le vor respinge poate pe toate. Analizându-le, intenția noastră a fost de a recomanda unele proceduri specifice
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
algoritmi; a folosi anumite tehnici. A alege A face comparații; a alege faptele și tehnicile adecvate; a prevedea, a aprecia, a schimba optica; a alege un nou sistem de simboluri. A analiza A analiza datele; a descoperi diferențele; a determina pertinența informației primite; a constata existența anumitor mecanisme, izomorfisme și simetrii; a analiza dovezile; a constata necesitatea unei informații complementare; a constata necesitatea unei dovezi sau unui exemplu contrar. A sintetiza A specifica și a generaliza; a emite ipoteze, a formula
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
țară și ca popor, este cea creată prin marea Unire din 1918379. Această convingere a fost documentată amănunțit, în consonanță cu ideologia vremii 380, confirmând "științific" o întreagă literatură de popularizare. Familiaritatea subiectului, opțiunea categoric pozitivă și abundența demonstrațiilor de pertinență istorică au contribuit, deopotrivă, la realizarea unui consens tacit asupra valorii comemorative a momentului 1 decembrie 1918. Din această perspectivă, alegerea noii zile naționale a României, după înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu, nu a fost surprinzătoare. Trebuie să reamintim că, în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în termenii științei clasice" (S. Marcus, 1988: 133). Emergența "noii paradigme", numite de unii cercetători "ecologică", presupune o serie de mutații radicale (Le Moigne, 1977 apud R. Tessier, 1989 283: * de la preceptul cartezian al evidenței la cel "context sensitive" al pertinenței; ceea ce contează este intenția explicită sau implicită a cercetătorului: natura nu mai este investigată abstract și detaliat, ci dintr-o anumită perspectivă impusă de finalitățile cercetării; * de la principiul reducționist (investigarea structurii in-terne, atomice a părților care reglează comportamentul întregului) la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]