KorAP: Find »[drukola/base=perturbator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...49 >

1,221 matches

Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338

sau al b...uturii un Cho Ku Rei luminos, cu intenția de a purifica mâncarea de tot ceea ce este malefic. Aplicarea CKR pe mâncare și pe b...utur... poate uneori s... schimbe gustul acesteia în bine, prin eliminarea factorilor energetici perturbatori, care afecteaz... chiar și componența chimic... a mânc...rii respective. Încercați un mic experiment. Turnați în dou... pahare vin din aceeași sticl..., unuia dintre pahare dându-i lumin... prin aplicarea unui Cho Ku Rei. Gustați apoi vinul din paharul asupra

Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
Corola-publishinghouse/Science/207_a_476

specifici diverselor ramuri, specifici metodologiei BIRD). Precizăm că o parte din indicatori sunt prezentați în capitole separate în prezenta lucrare. 6) Analiza incertitudinii, riscului și sensibilității variantei alese După determinarea variantei optime, este necesară cuantificarea sensibilității acesteia la influența factorilor perturbatori. Practic, această etapă presupune reluarea calculelor realizate în capitolul anterior, în condiții nefavorabile (creșterea prețului la o anumită materie primă, scăderea vânzărilor, creșterea cheltuielilor salariale etc.). Dacă se constată că indicatorii calculați nu diferă foarte mult ca valoare față de cei

Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
modifica influențele negative (costul capitalului, rata inflației, creșterea puterii economice a concurenței etc.) fără ca unitatea economică să intre pe pierderi. Presupunând, în exemplul analizat, că singurul factor de influență este rata dobânzii (rata inflației nu se modifică, nici alți factori perturbatori), rezultă că viitorul obiectiv va suporta o creștere a ratei dobânzii la nivel microeconomic până la 41,2%, când venitul net actualizat este zero. Peste acest nivel întreprinderea va lucra cu pierderi (venitul net actualizat este negativ). j) Cheltuieli specifice recalculate

Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
Corola-publishinghouse/Science/218_a_365

cum ar fi:<footnote Brian W., Systems: Conceps, Methodologies and Applications, vol. I, John Wiley & Sons, 1994. footnote> structurarea lor pe niveluri ierarhice; agregarea și descompunerea/dezagregarea obiectivelor; relevarea modalităților complete prin care se ajunge la îndeplinirea obiectivelor; identificarea factorilor perturbatori, care pot afecta obiectivele sistemului; ierarhizarea obiectivelor pe baza unui set de criterii; stabilirea măsurilor sau a metricilor de performanță; evaluarea consecințelor asociate obiectivelor și eventuala reformulare a acestora. Evaluarea și reevaluarea obiectivelor sistemelor sunt importante sarcini ale analistului de

Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea (2014) [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
set de criterii; stabilirea măsurilor sau a metricilor de performanță; evaluarea consecințelor asociate obiectivelor și eventuala reformulare a acestora. Evaluarea și reevaluarea obiectivelor sistemelor sunt importante sarcini ale analistului de sistem, mai ales că ele presupun considerarea apariției unor factori perturbatori, incerți, sau care induc riscuri în timp, din cauza atât a sistemului în sine, cât și a mediului său dinamic. 2.5. Frontiera și structura sistemului Caracterul dinamic al sistemului este pus în evidență de interacțiunile cu mediul și el depinde

Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea (2014) [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
decidentul are ultimul cuvânt, în baza cunoștințelor acumulate și a documentării realizate de echipa de analiști. În general, așa cum am subliniat mai înainte, procedura are în vedere respingerea definitivă a alternativelor nefezabile, precum și a celor sensibile sau vulnerabile în raport cu factorii perturbatori din sistem sau din mediul acestuia. Procedura avută în vedere este prin excelență una bazată pe raționamente și pe principiile logicii decizionale: principiul identității decizionale, principiul exclusivității variantelor sau al noncontradicției, principiul cauzalității decizionale sau al rațiunii suficiente, principiul maximizării

Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea (2014) [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
caracterizarea cât mai exactă a stării sale informațional-decizionale, evidențierea aspectelor pozitive (puncte forte) și a celor de disfuncționalitate (puncte slabe), în vederea formulării unor strategii globale și a unor modalități de intervenție, pentru îmbunătățirea performanțelor sale, luând în considerare influența factorilor perturbatori din mediul în care își desfășoară activitatea. Este recomandat ca această metodă să preceadă efortul de analiză detaliată a sistemului. Analiza-diagnostic se caracterizează prin faptul că se realizează într-o perioadă relativ scurtă și nu caută soluții de detaliu, ci

Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea (2014) [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
în utilizarea analizei-diagnostic a arătat că o analiză internă atentă a punctelor forte și slabe ale unei organizații este condiția esențială pentru elaborarea unei strategii de succes. Numai în acest fel oportunitățile pot fi exploatate la maximum și impactul factorilor perturbatori poate fi minimizat. Analiza-diagnostic reprezintă un punct de plecare și, în același timp, etapa de bază în fundamentarea unor decizii strategice economico-sociale. Succesul unei strategii poate fi asigurat prin respectarea următoarelor condiții: adaptarea strategiei la mediul concurențial căruia îi aparține

Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea (2014) [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382

să prezentăm aici concepția lui Linhart privitoare la modelul general al conducerii învățării prin intermediul conexiunilor dintre intervențiile controlate ale cadrului didactic și perturbările aleatorii ale mediului: Legenda schemei ilustrează relațiile stabilite între E (elev), P (profesor), M(mediu), p (factori perturbatori). Graficul demonstrează că elevul este influențat, prin intermediul cadrului didactic, direct sau prin substituenți tehnologici, dar, în aceeași măsură, se supune și influenței elementelor necontrolate, perturbatoare (atât de ordin intern - boală, oboseală, tensiune nervoasă -, cât și extern - sociale, familiale). Este legitimată

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
mediului: Legenda schemei ilustrează relațiile stabilite între E (elev), P (profesor), M(mediu), p (factori perturbatori). Graficul demonstrează că elevul este influențat, prin intermediul cadrului didactic, direct sau prin substituenți tehnologici, dar, în aceeași măsură, se supune și influenței elementelor necontrolate, perturbatoare (atât de ordin intern - boală, oboseală, tensiune nervoasă -, cât și extern - sociale, familiale). Este legitimată astfel o intervenție fermă a profesorului pentru crearea circumstanțelor favorizante în scopul depășirii efectelor anticipate ale factorilor perturbatori ori pentru combaterea lor prin educație preventivă

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
măsură, se supune și influenței elementelor necontrolate, perturbatoare (atât de ordin intern - boală, oboseală, tensiune nervoasă -, cât și extern - sociale, familiale). Este legitimată astfel o intervenție fermă a profesorului pentru crearea circumstanțelor favorizante în scopul depășirii efectelor anticipate ale factorilor perturbatori ori pentru combaterea lor prin educație preventivă, astfel încât elevii să poată învăța chiar și atunci când condițiile nu sunt optimale. Extremă rămâne oportunitatea demersurilor planificate și organizate ale educatorului. Tot schema prezentată de Linhart (Psihologia învățării, S.P.N., Praga, 1967) ne ilustrează

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
pentru combaterea acestora, forța, amenințarea, cearta etc. (identificate ca situații de criză educațională); în asemenea circumstanțe, cea mai indicată atitudine a profesorului este aceea de a realiza un control de comportament prin simplul fapt de a se poziționa lângă elevul perturbator și de a-și așeza palmele, ferm, dar prietenește, pe umerii acestuia; un asemenea tip de comunicare tacită este eficient și amplifică puterea de influență a profesorului. 4. Gradul de individualizare a strategiilor de intervenție ale cadrului didactic oferă acestuia

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
deci important faptul de a exersa să ne concentrăm pe ceea ce ne spune cu exactitate celălalt. Elementele definitorii ale ascultării active, propuse de Ferguson Jan (Autoritatea perfectă, Editura Național, 1998), sunt: 1. tăcerea; 2. calmul; 3. concentrarea; 4. îndepărtarea factorilor perturbatori (a acelora care favorizează distragerea atenției); 5. privirea îndreptată spre cel care vorbește; 6. focalizarea privirii în ochii vorbitorului; 7. evitarea situațiilor conflictuale (nici exterioare și nici în gând, interioare); 8. concentrarea studiului și pe personalitatea vorbitorului; 9. echilibru în

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
fi sursă de distracții. Nu este însă recomandabil să fie asimilate conflictele numai aspectelor și conotațiilor lor pozitive, cum nu e bine să fie asimilate nici numai celor negative. Cum însă, de cele mai multe ori, conflictul este un factor destructurant și perturbator al echilibrului colectivului, tehnicile și strategiile de depășire a acestuia pot fi considerate următoarele: - audierea fără aport emoțional - necesitatea obiectivitații față de tot ceea ce se prezintă (nonimplicarea); - audierea conținutului - concentratea pe ceea ce se spune, și nu asupra modului în care se

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432

altele, un caracter derivat (secundar sau terțiar) care se adaugă ulterior, ca rezultat al interacțiunii dintre organismul afectat primar și factorii de mediu. Dereglările derivate reprezintă, de fapt, tulburările dobândite În condițiile specifice ale dezvoltării, adică În prezența unor factori perturbatori/dereglatori ai acesteia. În literatura de specialitate, ele mai sunt numite fie abateri În dezvoltare, fie disontogenii (dereglări ale procesului de structurare a personalității În ontogeneză), fie Întârzieri În dezvoltare. Mai trebuie menționat faptul că Între tulburarea primară și consecințele

Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
achiziționării materialului nou, prin repetare cât mai variată; - asigurarea, pentru cel care Învață, a unor metode de mediere verbală; - educarea atenției, care se realizează inițial prin evidențierea dimensiunilor relevante a ceea ce se prezintă și prin reducerea la minimum a factorilor perturbatori; pe măsura dezvoltării graduale a capacității de atenție, se pot introduce anumiți factori perturbatori, ca mijloc de facilitare a formării capacităților complexe ale atenției; - promovarea În clasă a unui mediu pozitiv de lucru și a unei atmosfere de succes, pe

Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
unor metode de mediere verbală; - educarea atenției, care se realizează inițial prin evidențierea dimensiunilor relevante a ceea ce se prezintă și prin reducerea la minimum a factorilor perturbatori; pe măsura dezvoltării graduale a capacității de atenție, se pot introduce anumiți factori perturbatori, ca mijloc de facilitare a formării capacităților complexe ale atenției; - promovarea În clasă a unui mediu pozitiv de lucru și a unei atmosfere de succes, pe care să se bazeze toate sarcinile de Învățare; - Încorporarea În secvențele de instruire a

Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180

când mai mulți indivizi pot fi grupați, și, de asemenea, la ancheta prin poștă. 2. Un al doilea argument în favoarea anchetei în scris este de natura conținutului informației și se referă la faptul că prin procedeul respectiv se înlătură influența perturbatoare a operatorului, diminuându-se până la dispariție acel efect de interacțiune care creează o componentă a trăirilor individului determinată de prezența celuilalt, adică de cercetare. Altfel spus, persoanele care răspund singure la chestionar nu sunt influențate, în răspunsurile lor, de prezența

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
întrebării, poate deforma conținutul răspunsului. În scris, omul se va strădui să-și rezume cât mai fidel ceea ce crede că e necesar să răspundă. Prin urmare, se înlătură greșelile de înregistrare și interpretare datorate operatorului, adică se înlătură o verigă perturbatoare în procesul de comunicare. 4. Al patrulea argument este cel al anonimatului. Îndeosebi forma de aplicare în colectiv asigură un anonimat total. Lucrul acesta este deosebit de apreciat de către subiecți care, în general, nu doresc să-și asume nici un risc. 5

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
completă, deci, în principiu, ea ar trebui să aibă un sens clar și univoc, fără a mai apela la variantele de răspuns. Cine a lucrat însă cu chestionare știe că niciodată o precizare suplimentară, care, firește, nu are alte efecte perturbatoare, nu este superfluă, ba, dimpotrivă, pentru multă lume poate deveni esențială în înțelegerea corectă a intenției celui care a formulat întrebarea. Problema uniformității înregistrării răspunsurilor nu merită nici ea dezvoltată excesiv. Este clar și demonstrat că un același răspuns ajunge

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
motiv se utilizează înregistrarea video, care are și avantajul că interacțiunea poate fi revăzută ori de câte ori este nevoie, iar comportamentele celor doi pot fi decelate mai analitic. Dar noi știm că folosirea oricărei înregistrări are riscul de a fi un factor perturbator, iar utilizarea fără știrea unuia dintre cei doi sau a amândurora nu este permisă din punct de vedere deontologic. Așa încât și această tehnică presupune precauție și suplețe. c. Tot pentru a evalua dificultatea, gradul de sensibilitate și dezirabilitate a întrebărilor

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094

animală) poate fi supusă la intense influențe eterogene, conform unor norme obscure, practic imposibil de a fi ordonate în formule sau algoritmi. În aceste condiții, ponderea informațională, în fond tot ceea ce se perpetuează prin natură, cu efect benefic și/sau perturbator este energie, energia lui A FI, care vindecă sau declanșează boli (prin deficit și/sau exces energetic). În acest fel, o mare parte din energia posibilă devine preponderentă, sub formă de (info)energie (nimic nu se pierde, nimic nu se

I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523

fi concepute niște alternative în funcție de care întreprinderea, ca orice câmp social (grupuri rurale sau urbane, rețele de sociabilitate, blocuri HLM etc.), să se deschidă etnologului fără stipulări excesive, sau etnologia, fără un control strict, s-ar putea dovedi periculoasă și perturbatoare pentru întreprindere? Aceste deliberări rămân în parte suspendate de evoluția ulterioară a cercetărilor etnologice în întreprindere. Totuși, o serie de experiențe, cum ar fi de exemplu cele făcute de C. Marcadet și G. Althabe într-o subdiviziune a societății Electricité

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

Acceptând aceste premise, se pare că în condițiile nevoii de stroke-uri, de semne de recunoaștere, în lipsa celor pozitive (premiale), mulți oameni sunt nevoiți (sau se văd nevoiți) să caute aproape inconștient (ca și când "le-ar prefera") stroke-uri negative (punitive, dezorganizatoare și perturbatoare). Din păcate, în multe structuri organizaționale predomină dacă nu indiferența atunci stroke-urile negative. Fie că sunt conducători sau subordonați, colegi sau colaboratori, soți, frați/ rude, părinți sau fii/fiice, mulți indivizi nu-și cultivă tendința de a-și transmite semne

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
au știut niciodată ce înseamnă sau ce ar putea însemna așa ceva. Ea este resimțită ca un disconfort; mai precis, ca "o senzație puternică și stânjenitoare de a fi în centrul atenției" (Brillon, 2010, p. 47). Rușinea ne informează despre efectul perturbator al unei întâlniri sociale asupra persoanei noastre. Ea este un sentiment neplăcut de inferioritate, de lipsă de demnitate sau de scădere în ochii celorlalți. Sentimentul de a nu fi ca ceilalți precizează Fr. Lelord și Ch. André (2003) este o

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]