7,871 matches
-
aceste cuvinte dunt șterse.) Pesta, anul 1869. Suplimentar declar că, până când economia mea de afară va fi proprietatea massei, locuințele acelea și partea din grădină cari le-am folosit cu familia mea, să rămână la dispozițiunea liberă a soției mele. Pesta, în 4 Novembre, 1869. (L.S.)Emanuil Gozsdu m. p. Subscrișii adeverim fidel, că fiind recercați prin Ilustratea Sa dl. Jude la suprema curie reg. ung. Emanuil Gozsdu, ne-am înfățișat cu toții împreună la dnia sa, care, trupește ce e drept bolnăvicios
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
Atanasiu Cimponeriu, m.p. secretar ministerial Simeon Popovici, m.p. septemvir pensionat Ioan Aldulean, m. p. jude la suprema curie r.u. Ca martori recerați. Nr. 5814/1870. Acest testament s-a publicat în mod legal în ședința judecătoriei a lib. reg. cetăți Pesta, ținută în ziua mai jos însemnată. Pesta în 3 Faur 1870. Ludovig Bogisich, m. p. jude primariu. Nicolau Györky, m. p. actuariu judecătoresc. S i b i u, 9 februarie 1899 Traducere de: Mateiu Voileanu asesor consistorial BIBLIOGRAFIE: - Ioan Lupaș, Emanuil Gojdu
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
m.p. septemvir pensionat Ioan Aldulean, m. p. jude la suprema curie r.u. Ca martori recerați. Nr. 5814/1870. Acest testament s-a publicat în mod legal în ședința judecătoriei a lib. reg. cetăți Pesta, ținută în ziua mai jos însemnată. Pesta în 3 Faur 1870. Ludovig Bogisich, m. p. jude primariu. Nicolau Györky, m. p. actuariu judecătoresc. S i b i u, 9 februarie 1899 Traducere de: Mateiu Voileanu asesor consistorial BIBLIOGRAFIE: - Ioan Lupaș, Emanuil Gojdu. 1802-1870. Originea și opera sa, în Analele
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
dintâi folclorist însemnat din Transilvania, Atanasie Marian Marienescu, se naște în Lipova, în comitatul Timișoarei de atunci, la 9/21 martie 1830. După cum însuși autorul mărturisește la începutul Dioariului (Jurnalului) intim, aflat în posesia Bibliotecii Județene „A.D.Xenopol” din Arad: „Pesta, luni, 21/9 Martie, ziua lui Sebastian, 40 de martiri, 1853. Tatăl său, comerciantul Ion Marian din Lipova, mama sa, Persida, din Nădlac, rudă apropiată cu eruditul dascăl Atanasie Șandor de la Preparandia din Arad, (unchi după mamă și naș la
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
cultural de atunci, în anul 1842, îl întâlnim la gimnaziul Minoriților din Arad, unde termină clasa a VI-a, întrerupând un an cursurile din cauza Revoluției de la 1848. Continuă clasa a VII-a la gimnaziul din Timișoara, iar ultima clasă la Pesta, unde se înscrie la Universitatea de drept. “Resolvându-se pentru studierea drepturilor, trei ani ascultă la universitatea din Pesta și al patrulea îl absolvă în 1856 la cea din Viena. Atunci- după ce făcu și cele două esamne, adică cel juridic de
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
a, întrerupând un an cursurile din cauza Revoluției de la 1848. Continuă clasa a VII-a la gimnaziul din Timișoara, iar ultima clasă la Pesta, unde se înscrie la Universitatea de drept. “Resolvându-se pentru studierea drepturilor, trei ani ascultă la universitatea din Pesta și al patrulea îl absolvă în 1856 la cea din Viena. Atunci- după ce făcu și cele două esamne, adică cel juridic de stat și cel administrativ- depuse doctoratul în drept, iar în mai 1862 făcu ambele censure administrative” (Revista Familia
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
stat și cel administrativ- depuse doctoratul în drept, iar în mai 1862 făcu ambele censure administrative” (Revista Familia Nr. 38, An III, luni 25 sept/7 oct. 1867). În epistola sa din Dioariu, cu data de 30 august 1853, de la Pesta, adresată amaților săi unchi după mamă- Ioan și Constantin, de la Nădlac, cărora le soloicita sprijin financiar, pentru continuarea studiilor, acesta mărturisește: “Precum bine știți,- eu de atâția ani sunt pe la școli;- 6 ani am fost în Arad la cholă, 1
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
de la Nădlac, cărora le soloicita sprijin financiar, pentru continuarea studiilor, acesta mărturisește: “Precum bine știți,- eu de atâția ani sunt pe la școli;- 6 ani am fost în Arad la cholă, 1 (an) în Timișoara, și de doi ani sunt în Pesta; iară pe anul viitor voi intra în al doilea an al legilor adecă în a 10 cholă.” Din totalul de 23 de studenți români, aflați în studii în străinătate la acea vreme, 14 urmau teologia, 7 științele juridice, 1 medicina
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
1861, de la 1 iulie, luându-și doctoratul-doctor untrusque jurist, stabilindu-se la Lugoj, este numit vicenotar al comitatului (județului) Caraș, la vremea în care comitele suprem era Emanoil Gojdu, fostul său mecena în casa căruia în perioada studiilor universitare de la Pesta poposea frecvent, o adevărată casă românească, unde românii erau primiți și sprijiniți! În anul următor este ales asesor la Tribunalul din Lugoj, “sedrila ofanală”, anul începerii carierei sale de magistrat. Este asesor apoi la Tribunalul din Oravița, unde se împrietenește
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
Albina. În Telegraful român publică lucrarea Învățătorul și poporul, lucrare recomandată de Șaguna carte de citire în școală în anul 1858. Primele sale culegeri de folclor apar în anul 1859, Poesie poporală. Balade culese și corese, (Broșura I) și Colinde, Pesta, 1859 și Balade, (Broșura a II-a),Viena, 1867, apărute pe cheltuiala unui alt mecena, nimeni altul decât “magnificul domn”Andrei Mocioni de Foeni. Apariția “acestui odor național” este evidențiată de către Iacob Mureșianu în paginile Foii pentru minte, inimă și
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
evidențiată de către Iacob Mureșianu în paginile Foii pentru minte, inimă și literatură din 25 februarie 1859: “ merită a fi îmbrățișat cu multă căldură, căci el cuprinde un suvenir scump din poeyiile conservate în sânul lui”. “Era anul 1857 și în Pesta depusesem esamenele de stat. Baladele poporale române adunate de dl. Vasile Alecsandri atunci le văzui pentru prima dată într-o broșurică. Plăcerea ce m'a cuprins la cetirea lor, aducerea aminte că acasă, la Lipova, am auzit asemenea cântece poporale
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
creștin. I. Datinile și sărbătorile Românilor vechi, II. Sărbătorile și datinile creștine, III. Urme de sărbători și datini păgâne în sărbătorile și datinile creștine de azi, IV. Mitologia daco-romană, lucrare, din păcate, rămasă neterminată de autor! În perioada studiilor de la Pesta este un cercetător pasionat și neobosit al arhivelor și bibliotecilor, de unde culege date istorice și topografice, dovezi ale originii și continuității poporului român. În anul 1970, la Editura Minerva, sub îngrijirea lui Ion Blăjan, îi apar pentru întâia oară baladele
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
și documente privind Istoria României. Vol. III. Banatul, Craiova, Editura Sitech, 2013, 631 pag., 50 lei; Cartea cuprinde 1073 documente inedite din perioada 1780-1886 privitoare la Banat, provenind din cancelariile bisericești, politice, militare și administrative din Vârșeț, Karloviț, Viena, Buda, Pesta, Sibiu, Timișoara, cât și un manuscris bănățean, - variantă locală din 1804 a lui Supllex Libellus Valachorum - , descoperit la Biblioteca Academiei Române din București. Primul volum din această serie a apărut în 2003 și în el au fost analizate aspectele istorice desprinse
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
Dr. Al. Stănciulescu-Bârda, Studii și documente privind Istoria României. Vol. III. Banatul, 631 pag., 50 lei; Cartea cuprinde 1073 documente inedite din perioada 1780-1886 privitoare la Banat, provenind din cancelariile bisericești, politice, militare și administrative din Vârșeț, Karloviț, Viena, Buda, Pesta, Sibiu, Timișoara, cât și un manuscris bănățean, - variantă locală din 1804 a lui Supllex Libellus Valachorum - , descoperit la Biblioteca Academiei Române din București. Primul volum din această serie a apărut în 2003 și în el au fost analizate aspectele istorice desprinse
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
ele între aproape-departe Secunda infamă cred că ne desparte Cicoarea se-albăstrește rușinată Vîntul i-a spulberat rochița de fată O fecioară despletită ca o walkirie Este o-ncîntare, par Dieu, o reverie! Să se stingă focul din inima pădurii Pînă peste dincolo de marginea urii Să ne iubim ca frunzele măturate De furia ploi pe alei curate E castanie noaptea, troznește de plăcere Se întinde ca un voal peste coapsele tale Trece o corabie prin nisip, rage o cămilă Acolo, departe, pe
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
de ce așa, altfel decât dintr-o nesățiasă vanitate, o teribilistă tocmire, o rătăcire și îndepărtare de valorile consacrate, o desconsiderare a tradițiilor de unde vin cuplurile, o pripeală fără nici un fundament logic? Nevoia de conveniențe a plictisit și “umplut paharele” până peste ca să încercăm alte “forme fără fond” fără relief, tributare unor rânduieli sau vremuri anomice, fără temeinicii ancestrale și fundament civic și comunitar sau chiar religios!? Dar noi nu judecăm aici, ridicăm la fileu mingea neagră (!), poate nevăzută și neînțeleasă în
ALTARUL ÎNLOCUIT DE CASINO-URI LA SFINŢIREA CĂSĂTORIILOR ÎN LAS VEGAS ! (X) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364728_a_366057]
-
Să nu mai existe scăpare? Într-un târziu, a pus în funcțiune televizorul. A trecut peste câteva canale cu filme și desene animate, apoi s-a oprit la știri: „Evul Mediu reînvie. Ciuma bubonică lovește centrul Capitalei. Toate medicamentele contra pestei au dispărut, în mod misterios, din spitale. Medicii se declară depășiți de amploarea epidemiei și de numărul mare de victime”. A rămas blocat, interzis, incapabil să mai aibă vreo reacție. Așa ceva nu i se mai întâmplase decât demult, când, în
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
muriți? Contează dacă vă execută cineva cu un glonț, dacă vă trimite la spânzurătoare sau dacă muriți de ciumă bubonică? M-am gândit că nu e mare diferență. Și astfel mi-am împlinit și visul, de a reînvia epidemia de pestă (răspândind intenționat bacteria și distrugând medicamentele din spitale), și m-am răzbunat și pe cei vinovați. Fiindcă toți sunteți vinovați! Statisticile noastre arată că nu există nici măcar un singur calculator de pe care să nu fi fost descărcat un film sau
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
au vrut să-i consulte, să vadă dacă sunt contaminați și eventual să le ofere ajutor medical, dar lui Silviu i-a fost teamă că s-ar putea îmbolnăvi chiar de la medici, care umblaseră deja prin multe case lovite de pestă. Ignorând avertismentele acestora, au luat-o la fugă și au ajuns, după mai multe ore, la marginea orașului. Acolo au trecut printr-o pădurice și au intrat, extenuați, în gară. Deja nu aveau cum să știe dacă s-au contaminat
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
în acest scop, Societatea pentru fond de teatru român. Între susținătorii financiari ai proiectului, așa cum rezultă din rapoartele financiare anuale, publicate scrupulos de Vulcan, președintele și apoi secretarul Societății, sunt prezente numele politicienilor români de frunte, membri în Dieta din Pesta. Aceștia, ajunși în Dietă, nu au trădat interesul națiunii române oprimată politic. Au sprijinit crearea de școli românești, au susținut biserici, au subvenționat constituirea unui fond de teatru român, au acordat burse elevilor și studenților români merituoși. Nici un gest de
DE CÂND A INTRAT IOSIF VULCAN ÎN DIZGRAŢIE? de IULIA PĂCURAR în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348992_a_350321]
-
între aproape-departe Secunda infamă cred că ne desparte 8 Cicoarea se-albăstrește rușinată Vîntul i-a spulberat rochița de fată O fecioară despletită ca o walkirie Este o-ncîntare, par Dieu, o reverie! Să se stingă focul din inima pădurii Pînă peste dincolo de marginea urii Să ne iubim ca frunzele măturate De furia ploi pe alei curate 9 E castanie noaptea, troznește de plăcere Se întinde ca un voal peste coapsele tale Trece o corabie prin nisip, rage o cămilă Acolo, departe
POEME DE DRAGOSTE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349003_a_350332]
-
mai de seamă lirici ai literaturii naționale, Mihai Eminescu. În Transilvania, la revista enciclopedica și de literatură Familia, una dintre cele mai valoroase publicații din a doua jumătate a secolului 19, apărută sub conducerea lui Iosif Vulcan mai întâi la Pesta și apoi la Oradea, Mihai Eminescu a debutat cu versuri patriotice și de dragoste. În numărul din februarie-martie al revistei, din anul 1866, Iosif Vulcan îi schimbă și numele din Eminovici în Eminescu. Apoi, timp de treisprezece ani, Eminescu a
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
ce să cumperi. Cine crâcnea dispărea. Pleca, nu se știe unde. Circulau niște băieți cu grade invizibile. Trăgeau de limbă pe unii, pe alții. Mergea. Bumbăcea cel Mare, geniul carpatin se cam chinuia cu situația internațională, cu agenturile care năvăleau pesta țară. Avortul era interzis, câteva femei au murit de la intervenții băbești. Treaba mergea. A venit decembrie 1989, Dumnezeu a mai bumbăcit o dată România, fără cutremur, l-a luat pe Genialul Bumbăcea și l-a dus la ceruri, să facă și
ŢARA LUI BUMBĂCEA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349358_a_350687]
-
a întâmplat și la Budapesta. Am parcurs acest traseu cu plăcere, fără să ne obosim, căci de la Košice până la granița cu Ungaria erau doar 20 de kilometri. Am fost bucuros să vizitez cele două părți ale capitalei Ungariei, Buda și Pesta, unite printr-un pod care traversa Dunărea. Cădirea Parlamentului de pe malul Dunării m-a impresionat puternic, dar în rest, orașul vechi semăna cu Bucureștiul, având niște clădiri mari și solid înfipte în pusta ungurească, de secole întregi. A fost singura
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
secrete austroungare încă de la venirea lui la Viena. Imediat se înscrie în cele două societăți românești “România” și “Societatea literară și științifică” La 20 octombrie 1869 a fost proclamat membru ordinar, publicând articolul “O scriere critică” în ziarul Albina din Pesta (1870)sub pseudonimul Varro. Acum în sânul naționalităților din monarhia austroungară se agită idea fărâmițării dualismului, urmând ca fiecare naționalitate, inclusiv Transilvania să-și ceară autonomia. După acest articol, Eminescu este citat să dea explicații la judecătoria de instrucție. Urmează
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]