50,172 matches
-
De altfel - știți, eram bun prieten cu Borges, - lui nu i-au plăcut deloc romanele mele. R.B.: Am să citez din nou una din așa-zisele "prostii" care s-au spus pe marginea romanului dumneavoastră: acțiunea din La Reprise se petrece în Berlinul imediat postbelic, distrus de război, fapt care în plan simbolic ar putea corespunde alternanței deconstrucție-reconstrucție. Romanul este însă și o autobiografie fictivă - sunt de părere criticii literari. A.R.-G.: Este o autobiografie care nu este totdeauna fictivă
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
publicarea ei la Éditions de Minuit. Existau unii editori de acest fel, în Franța dar și în Germania cum era de pildă bătrînul Fischer. Un ziarist l-a întrebat pe Fischer ce însemna pentru el meseria de editor. Asta se petrecea în anii '20. Și după ce s-a gîndit a dat următorul răspuns: să publice cărți pe care publicul nu le dorea. Ceea ce este minunat, nu-i așa? Pe cînd acum, există un fel de supunere față de imperativele pieții. Există chiar
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
Marina Constantinescu Lire sterline. Vă dau și adresa exactă unde se petrece acest lucru incredibil: Str. Sf. Dumitru nr. 2, în Teatrul de Comedie din București. Pentru că sînt mulți și neașteptați, pentru că dramaturgul Ray Cooney i-a ales ca protagoniști ai farsei sale pe domnul și doamna Perkins, banali și insipizi londonezi
Cad bani din cer by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15226_a_16551]
-
în întregime a doua parte, inițial numită "Condițiile bolii", care devine "Nebunie si cultură"). La fel se întâmplă și cu Nașterea clinicii (1963) pe care o va modifica în 1972, suprimând terminologia cu conotație structuralistă; în fine, același lucru se petrece cu Nebunie și nesăbuință. O istorie a nebuniei în epoca clasică, care la prima ediție, în 1961 la Plon, avea o prefață lungă ce a dispărut asemenea titlului inițial în momentul republicării în 1972 la Gallimard, dar căreia Foucault i-
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
sau din Tunisia. Arhiva foucauldiană - arhiva celuilalt Dacă Foucault își distrugea manuscrisele, în schimb își păstra miile de note de lectură adunate zilnic în biblioteci. Acestea alcătuiesc arhive imense, formate din fragmente din biblioteca imaginară a filosofului Foucault care își petrecea, după cum se știe, toate săptămânile la Biblioteca Națională, iar atunci când mergea în străinătate, mai ales în America de Nord, frecventa asiduu bibliotecile de acolo (ne gândim în principal la New York Public Library). Spre sfârșitul vieții, deoarece nu mai putea suporta cozile de la
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
să ne gândim la evoluția prezenței sale în lucrări ca Moi, Pierre Rivière, Herculine Barbin, La vie des hommes infames, și în fine Le Désordre des familles. Autorul Foucault dispare din aceste lucrări progresiv, arhiva celuilalt dobândind întâietate. Totul se petrece ca și cum s-ar produce o investire a operei de către arhiva celuilalt, arhivă a murmurului lumii, dacă putem spune așa. De fapt, sînt arhivele unui strigăt. Arhivele strigătului deținuților din anii '70, ale strigătului polonezilor, arhive ale prezentului nostru...
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
muncesc într-un fel sau altul. Ca într-un roman prost, în ziua în care Tartagă s-a predat, tatăl lui provoacă un accident de mașină în care moare o persoană. Tartagă fiul a făcut tot ce a putut ca să petreacă în pușcărie cît mai puțin timp. Mi se pare de înțeles. Chiar și amărîtul care conduce o Dacie veche de 20 de ani încearcă să scape cît mai ieftin după un accident de mașină. Spre meritul Justiției române, amărîtul înfundă
O viață de om la ultima strigare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15256_a_16581]
-
împrumuturile străine, George Pruteanu susține că acelea dintre ele care nu au echivalent în română se vor stabiliza, în timp, la forma fonetică, aducînd drept dovadă pulovăr, abajur, șezlong și altele. Mă tem că se înșeală. "împămîntenirile" trecute s-au petrecut la nivelul unei populații puțin instruite și în cvasi-absența variantelor scrise. Cine poate crede că se va scrie vreodată pretaporte (și eventual se va citi cu accentul pe penultima silabă, specific limbii noastre!), tocșou sau imeil !? Numai domnul Pruteanu... De
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
tramvaiul. La Sibiu, pe cînd eram elev, tramvaiele erau deschise la capete - pe platformă, cum i se spunea, stăteai la aer - rudimentare și lente. Zăngăneau din toate încheieturile. Cum exista o singură linie, se așteptau în fiecare stație, unde se petreceau. De la Dumbravă la Rășinari, era o minune. Prin pădure, kilometri buni, apoi pe marginea rîului Șteaza, puteai privi, cînd te apropiai de satul lui Goga și Cioran, munții. Proaspăt student, în toamna lui 1956, luam tramvaiul 4 sau 19 spre
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]
-
Parlamentul României, iar multe dintre ideile expuse ni se potrivesc, mutatis mutandi, ca o mănușă - credem oportună publicarea acestui interviu, cu atât mai mult cu cât José Luiz Fiorín, profesor la Departamentul de Lingvistică al Universității din Sao Paulo, a petrecut 6 luni în România, ca bursier, prilej cu care a învățat uimitor de bine românește și și-a făcut mulți prieteni. Interviul, consemnat de Eliane Azevedo, a avut drept titlu Limba portugheză OK. Proiectul de lege al deputatului federal Aldo
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
Frisch, fac din lectura cărții nu numai un roman de amor-aventuri-psihologie, ci și delectare pentru erudiți. Contrastul dintre obiectivitate/spirit științific și miezul poetic-mitologic constituie "miza" cărții. Schimbarea lui Faber din tehnocrat rațional în actor pasionat, "pe mâna destinului", se petrece în etape și subtil, fiind o tălmăcire a cuvântului faber în alt sens al aceluaiași (de la tehnician la creator). Postfața semnată de Andrei Corbea sintetizează magistral această poveste a pedepsei târzii pentru păcatele tinerețelor, a transformării din "om al faptei
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
și sârguincios elaborată de societatea asta a noastră, în care progresul științific și tehnologic au exilat pe un teritoriu îndepărtat morala și sensibilitatea omului. Entropia, haosul au luat forma din ce în ce mai înspăimântătoare a exploziei demografice. Eu am avut norocul să-mi petrec copilăria în Evul Mediu, în acea epocă "dureroasă și rafinată", cum zice Hauysmans. Material - dureroasă, spiritual, rafinată. Exact invers decât azi. Tobele din Calanda Există în câteva sate din Aragón un obicei probabil unic în lume, cel al tobelor din
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
al Doilea Război Mondial (explicație respinsă în prefața la a doua ediție a romanului chiar de către Tolkien, care nu putea suferi alegoriile: "Alegoria îmi displace, în mod cordial - ce-i drept, în toate manifestările ei și lucrul acesta s-a petrecut încă de cînd am crescut suficient de mult pentru a fi în stare să-i detectez prezența. Prefer de departe istoria, adevărată sau inventată [...]"). Cît despre autor, el ar fi fost hărțuit telefonic de sute de admiratori ai operei sale
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
citit de Nona Ciobanu, care încearcă să țină pasul și ritmul cu volutele autorului. Ficțiunea și realitatea s-au confundat definitiv în mintea mea, pierzîndu-și identitatea. Cu cîteva ore înaintea începerii spectacolului de la Teatrul Mic se încheiaseră cele 24 h petrecute de TV5 la București. Reporteri, prezentatori, cameramani, ingineri de sunet au încercat într-un interval incredibil de scurt să prindă pe peliculă conturul chipului României, de la aurolaci și cerșetori pînă la elementele de tradiție și spiritualitate. Unii s-au arătat
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
baza experimentelor făcute pe prizonieri în timpul războiului, căci "întreaga știință actuală se bazează pe aceste experimente" spune dramaturgul Den Fujita. Piesa debutează cu întâlnirea dintre cei doi bătrâni, o reîntâlnire dureroasă pentru Kamata, deoarece Tani redeșteaptă amintirile grotești ale zilelor petrecute în China. Acțiunea se petrece în anul 2000, cei doi au peste 80 de ani. Japonia trece printr-o profundă criză economică. Fiul fostului colonel Kamata Hiroshi și nepotul sunt șomeri, companiile la care lucrau dând faliment. Nepoata este gravidă
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
în timpul războiului, căci "întreaga știință actuală se bazează pe aceste experimente" spune dramaturgul Den Fujita. Piesa debutează cu întâlnirea dintre cei doi bătrâni, o reîntâlnire dureroasă pentru Kamata, deoarece Tani redeșteaptă amintirile grotești ale zilelor petrecute în China. Acțiunea se petrece în anul 2000, cei doi au peste 80 de ani. Japonia trece printr-o profundă criză economică. Fiul fostului colonel Kamata Hiroshi și nepotul sunt șomeri, companiile la care lucrau dând faliment. Nepoata este gravidă și nu e hotărâtă să
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
trebuie exorcizat. Nu se vorbește despre războiul din trecut, nu se vorbește despre criza economică actuală și ce e mai dramatic, pe tineri nu-i interesează deloc politica, tot ce îi interesează este doar persoana lor, nimic din ceea ce se petrece în societate. Acest dezinteres îl găsesc periculos și lor mă adresez când scriu. L.V.R.: N-aș vrea să închei fără a sublinia un paradox: o piesă în care sunt abordate subiecte tabu, pe care autoritățile de la Tokio le trec sub
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
de la început (sau, măcar, în dinamica ulterioară), ca putând fi "elastice", "extensibile". Timpul sporește cantitatea ("materia primă" - publicațiile) și "consumatorii" (ar fi mai frumos spus "beneficiarii") - cititorii. Nu pare să se înțeleagă, de cei care conduc o țară, că se petrece ceva iremediabil - în cazul BA și BN? Fără aceste spații (nu mai amintesc de fondurile pentru "achiziții"), sunt: miliarde irosite, șobolani care "rod" - și biblioteci pe cale de a-și da duhul.
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
dintre noi, și dispariția acelui spirit al răului tribal care a creat și întreținut sistemul de-a lungul existenței sale; comunismul poate să vină și să treacă, spiritul național rămâne. Dacă s-a putut spera, totuși, că lucrurile se vor petrece altfel este pentru că noi refuzăm să luăm notă de natura și originea răului colectiv, continuând să-l căutăm fie în afara noastră, fie în persoana câtorva indivizi, dar niciodată acolo unde el se află, adică în spiritul tribului însuși, singurul care
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
între 20 și 30 de ani. Anul acesta, scriitorul a adăugat două noi titluri bibliografiei sale: un fel de ghid insolit al orașului său, Portland, intitulat Fugitives and Refugees (Ed. Crown Publishers, New York) și un thriller a cărui acțiune se petrece pe insula imaginară Waytansea, Diary (Ed. Doubleday, New York). Fugari și refugiați trece în revistă locurile bizare din Portland, muzeele lui de ciudățenii, industria sexului și lumea marginalilor. Între capitole sînt inserate „cărți poștale” acide, din care fanii lui Palahniuk pot
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
un trecut fabulos. - Deci, să mă duc, șopti. Dar să știi că voi vota împotrivă. - Excelent. Totul e să votezi, restul se aranjează pe urmă. - Dar să știi că mi-e gura amară! - Te vei îndulci, îți garantez. L-am petrecut până la ușă, eu n-am mai intrat: m-am dus la primul bistrou, m-am așezat la o mesuță de un singur loc, unde am comandat cea mai scumpă bere, Corona, mexicană. La orele douăzeci, când părăseam localul, încă douăzeci
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
adormită în legende”, din vechea istorie a orașului. Eroul din Caseta, numit cu o simplă inițială: P., hoinărește pe străzile bătrânei urbe, știind trecutul caselor bogate, dar și pe acela al vechii cârciumi vestite a lui Tache Paranghilopulos unde se petrecuse teribila istorie a unui bandit din vechime pre numele său Ostafie cel negru, teroarea orașului. Totul povestit ca dealtminteri și în celelalte narațiuni, pe un ton aburit de ironie, de umor. Remarcabilă este bucata În mijlocul verii. Aici proza poetică și
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
protestului - cele mai mari din țară! - să se retragă. l Răsfoind Fracturi (la o nouă... ediție), ne dăm seama că mulți scriitori (din toate generațiile, nu doar din cea imberbă) sînt convinși în sinea lor că tot ce s-a petrecut în decembrie ’89 a avut drept scop obținerea dreptului la pornografie. E și ăsta un drept, nu zic, dar parcă ar fi și altele mai importante. De care scriitorii români n-au auzit. Sau care nu-i interesează. l Și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
lui Mario că felul în care descrisese aroma se apropia de ceea ce așteptase ea. Mai era nevoie de încercări, trebuia să echilibreze niște lucruri subtile. Soții Mañara îi spuseră lui Mario că Delia nu se mai așezase la pian, că petrecea ore întregi pregătind lichiorurile, bomboanele. N-o spuneau cu reproș, dar nici nu era mulțumiți; Mario bănui că risipa Deliei îi necăjea. Îi ceru atunci Deliei în secret o listă cu esențele și substanțele necesare. Ea făcu ceva ca niciodată
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
A. E. Baconsky și alții - citez cu prudență numele, poetul mărturisește că: „Eu însumi am suferit pe vremea aceea - dar interesează asta pe cineva? - de mari invidii.” Fabuloase și nenumărate paranteze ritmează poemele lui M. Ivănescu. Lumea poeziei sale se petrece, tipografic vorbind, între paranteze verticale alternate de altele orizontale. Lumi întregi se ivesc și dispar între aceste paranteze-oglinzi, deschizându-se și închizându-se. Autorul ar putea renunța la o parte din universul specular resemnându-se la folosirea unui delir de
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]