521 matches
-
limba la pianistă. Aceasta și compozitorul râd cu răutate) COMPOZITORUL: Lasă-i pe cei existenți în propria lor liniște cu lăturile astea fără sens. Renunță la subimaginile tale din imaginea impresiei totale. Renunță, renunță, renunță. Ca o piele de gaură pișată până sus, nu ai nici un drept să scoți la casare în chip serios un instrument, nici un drept la înălțimea Schwab, care l-a luat pe fratele tău, acest cordar slab și leneș... ca o zoologie elitară care împinge plină de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
personalități autentice a personajului feminin descris. Din păcate, Emilia rămâne izolată în perfecțiunea ei, acceptă tot ceea ce se decide pentru ea de către Tezeu, sub autoritatea căruia se află. Nu ia singură decizii, nu se revoltă („Nulla rispose Emilia”740; „Emilia piș niente disiava,/ se non onesta poterli parlare”741), este un simplu element al decorului, indispensabil pentru declanșarea intrigii, dar rămânând, mai degrabă, o umbră. Femeia în calitate unică de obiect dorit de 729 Ibidem, p. 391. 730 Ibidem, p. 54
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe care femeia nu ar fi vrut să o piardă. Chiar și personajul boccaccesc insistă pe această linie a păstrării unei independențe proprii: „Ed ora non è tempo de marito,/ e se pur fosse, la sua libertate/ servare è troppo piș savio partito.”1001 O femeie îndrăgostită reprezenta o femeie în pericol de a-și pierde statutul social, de aici reticența personajului feminin în a accepta propunerile amoroase trebuie interpretată ca o dovadă de cumpătare, de echilibru, de înțelepciune practică.” 1002
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
personalități autentice a personajului feminin descris. Din păcate, Emilia rămâne izolată în perfecțiunea ei, acceptă tot ceea ce se decide pentru ea de către Tezeu, sub autoritatea căruia se află. Nu ia singură decizii, nu se revoltă („Nulla rispose Emilia”740; „Emilia piș niente disiava,/ se non onesta poterli parlare”741), este un simplu element al decorului, indispensabil pentru declanșarea intrigii, dar rămânând, mai degrabă, o umbră. Femeia în calitate unică de obiect dorit de 729 Ibidem, p. 391. 730 Ibidem, p. 54
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe care femeia nu ar fi vrut să o piardă. Chiar și personajul boccaccesc insistă pe această linie a păstrării unei independențe proprii: „Ed ora non è tempo de marito,/ e se pur fosse, la sua libertate/ servare è troppo piș savio partito.”1001 O femeie îndrăgostită reprezenta o femeie în pericol de a-și pierde statutul social, de aici reticența personajului feminin în a accepta propunerile amoroase trebuie interpretată ca o dovadă de cumpătare, de echilibru, de înțelepciune practică.” 1002
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Ea se compune dintr-un litru de vin și un sifon. Cei care beau vinul sec, pot suferi însă consecințe neplăcute. Chiar la Păstorel, un boier cere valetului să-l descheie la pantaloni. Acesta observă neutru: „Conașule, iar te-ai pișat pe dumneata.” O diversitate enormă de băuturi, majoritatea alcoolice, consumă protipendada de la curtea Princepelui lui Barbu. Boierii simpli sau „veliți” se îndoapă sau chiar „toarnă în ei” lichioruri, vinuri seci și dulci, vodcă (vutcă în grafia autorului), rachiu, mastică, țuică
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
frunze, să fierbi cu vin, Într-o ulcea de o jumătate de oca (un litru și un sfert) de vin și să bea pe nemâncate, dimineața și seara. Alta: gutui, zahăr și piper fierte cu vin cald. Care nu poate pișa (urina): bureți de mare Îi usucă și să-i pisezi și să-i dai să bea cu lapte dulce, când te doare. De durere de cap: frunză de pelin alb, să opărești cu oțet undezat (diluat) și leagă la cap
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și vezicali): sămânță de cardan să pisezi, s-o amesteci cu miere și să iei. Pentru umflătură de boașe (testicule): frunză de răchită și drojdie de vin, să le amesteci și să pui pe umflătură. Omul ce nu se poate pișa (urina): să pisezi bine sămânță de curcubețică, ca făina și să bea cu miere, 4 dimineți, pe nemâncate. Când frângi mâna sau picior: să razi sopon (săpun) bun În albuș de ou, să amesteci și drojdie de vin, să facă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
soarelui, pe care le scuipau pe unde se nimerea. Au mers glonț la laboratorul de analize. Au intrat și fără să dea măcar bună ziua, întreabă pe asistenta ce le ieșise în întâmpinare: „Ascultă fă, aicea șade doctorul care gâcește în pișat?”. Asistenta le-a răspuns politicoasă: „Aici este laboratorul de analiză a urinei, dar domnul doctor, momentan lipsește”. La care balaoacheșele îi pun în vedere: „Noi o să plecăm fă, pentru că avem nește alte afaceri, dar când vine doctoru’ spunei că l-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să ne bem vinișorul...! Gh. P. doi: Dacă ți-e greu, spune-ți ție..., încet, abia să te-auzi..., numai spune-ți... eu nu te-aud... Gh. P. unu:...și pîrjoluțele... proaspete... Gh. P. doi: Lasă șmecheriile..., știu că te piși pe tine de frică... Spune-ți ție, și după aia o să ai curajul să-mi spui și mie..., și altora... Hai, încearcă! (îl ia de guler) Gh. P. unu: Ho!, ești nebun? Dă-mi drumu'! Ce dracu' te-a apucat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ascult..., da, înțeleg... da... asta e... e om și el... (pune floarea la loc ca pe un receptor de telefon) Era să-i spun "rămîi sănătos... Doamne!" (către Obiectiv nr.) Mi-a mai spus că tu... în afară de faptul că te piși pe tine, ești cam jigodie... Obiectiv nr.: Du-te, măi, dracului! Ce tîmpenii! Sursa dublă: (lîngă masa plecatului) Bravo, tăticu', ce bine ai făcut că ai murit... Ai scăpat de toate... și de întrebări, și de răspunsuri, și de sala
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
strînsoare și se vede că "pistolul" era doar degetul plutonierului; Plutonierul se amuză) Ce, te-ai speriat? Îmi pare rău... scuză-mă...(Obiectiv nr., cu sacoșa în mînă, se precipită spre WC) După cît e de disperat, sigur s-a pișat pe el! Sursa dublă: (către Plutonier) Auzi... vreau să te întreb ceva... Plutonierul: Zi, hai, zi. Sursa dublă: După ce făceai... ce făceai, cum puteai să mai trăiești? Plutonierul: (liniștit) Păi uite cum...: intra unul cărăușul îi spuneam... care îl căra
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
care se întoarce de la WC) Gata, ți-ai schimbat pamperșii? Obiectiv nr.: (furios și neputincios în același timp) Dom'le, eu nu înțeleg de ce nu facem o cerere... să ne scape de criminalul ăsta! Plutonierul: De ce, măi pișărcosule, că te piși pe tine nu din cauza vezicii... ci din cauza sufletului..., te piși mai mult din suflet decît din vezică (toți încep să rîdă, întîi pe înfundate și apoi din ce în ce mai sonor, transformînd rîsul în ceva paroxistic; pe bandă se aude regulamentul; încetează rîsul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Obiectiv nr.: (furios și neputincios în același timp) Dom'le, eu nu înțeleg de ce nu facem o cerere... să ne scape de criminalul ăsta! Plutonierul: De ce, măi pișărcosule, că te piși pe tine nu din cauza vezicii... ci din cauza sufletului..., te piși mai mult din suflet decît din vezică (toți încep să rîdă, întîi pe înfundate și apoi din ce în ce mai sonor, transformînd rîsul în ceva paroxistic; pe bandă se aude regulamentul; încetează rîsul pînă la tăcere) Sursa dublă: Păi ce mama dracului, că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de lei... și m-am ales și cu o sancțiune... Sursa dublă: Pentru imoralitate, nu? Plutonierul: Nu, Nae, pentru abateri ideologice (rîde). Obiectiv nr.: Monstru cu apucături de om... Plutonierul: Mă, tu să taci, că și vorbele-ți put a pișat. Trimisul lui Dumnezeu: (se duce la Plutonier; calm, duhovnicesc) Dacă tot n-ai ajuns la tribunal... și la pușcărie..., ți-a dat prin cap să te duci la un preot? Plutonierul: (după o pauză) Nu, nu mi-a dat prin
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
luna trece pe lîngă soare și Dumnezeu îl întunecă ca să n-o vadă. (Gh.F.C.) Pe Calea-Laptelui, ori Drumul-Robilor, merg oamenii la Judecata de Apoi; pe acolo trec sufletele morților în rai. (Gh.F.C.) Cerb Atunci încep a îngheța apele, cînd se pișă cerbul în apă întîi. Cerc Nu e bine cînd tot plesnesc cercurile de la cofă ori poloboc. Cercel Femeile să nu poarte cercei schimbați, adică unul de la o păreche și altul de la alta, căci își vor schimba și bărbatul. La fete
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oaspeți. Cînd urlă cînele, femeia să întoarcă papucii pe dos, că stă îndată de urlat. Cînd scurmă cînele în prispă, ai să ai scîrbă*. Cînd cînele se feștelește* înaintea scării, are să fie bine în acea casă. Cînd ți s-a pișa cînele pe păreți însemnează că unul din soți nu prea trage cu casa; cățaua vestește patima femeii, cînele, pe a bărbatului. Cînd cînii simt așa ceva, apoi la cel necredincios soț nu se gudură cînd intră în ogradă. Cînd se udă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
al altuia, că superi pe Dum nezeu și-ți ia pomana făcută. Dărnicie Dacă apuci copilul, după ce s-a născut, trei zile în șir de mîna dreaptă, el va fi darnic. Deget Să nu te uiți la altul cînd se pișă, că-ți crapă degetele. Se crede că dacă-i îngălbenesc cuiva degetele, în familia aceluia se va întîmpla un caz de moarte. Se crede că dacă cineva își întinde așa degetele că pocnesc, ele la bătrînețe vor tremura. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se pună foc peste foc, adică să se ia foc de la o vatră și să se pună peste alt foc de la altă vatră, căci e rău de aprins casa. Să nu umbli sara cu foc în mînă, că te piși în pat. Copiii au obicei de a lua cîte-un gătej* aprins și-l învîrtesc, făcînd arcuri de foc. Nu-i bine să-i lași, că se pișă în pat. Femeia însărcinată să nu calce cu piciorul pe foc, căci va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de aprins casa. Să nu umbli sara cu foc în mînă, că te piși în pat. Copiii au obicei de a lua cîte-un gătej* aprins și-l învîrtesc, făcînd arcuri de foc. Nu-i bine să-i lași, că se pișă în pat. Femeia însărcinată să nu calce cu piciorul pe foc, căci va ieși pe copil un fel de foc, numit „foc viu“*. Se crede că dacă îi dă cuiva foc, apoi îi arde și umbra, și el apoi nici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd fumul din sobă năvălește uneori în casă e semn că vre mea o să se schimbe. Cînd fumul din hogeag* se suie drept în sus e semn de vreme bună; cînd se împrăștie pe pămînt, va vremui. Să nu te piși în drum, că-ți dă fumul în ochi. Furcă Cînd iese înaintea unui bărbat vreo femeie cu furca torcînd sau de se duce cu furca la niscaiva muncitori care lucrează pe cîmp, în acea zi va merge acelor lucrători rău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mătura în casă, iar a doua zi cînd ai mă turat, du gozul acela la pomi, că vor fi roditori. Gunoiul se cară pe cîmp numai la lună nouă, ca să înnoiască pămîntul și să nu facă viermi. Să nu te piși în gunoaie, că e rău de buboaie. Gunoiul amestecat cu păr, fie de la scărmănat lîna, fie de la tuns, nu se dă afară ducîndu-l cu mătura pînă-n tindă ori pe prispă, că-i rău, ci trebuie să-l dai din casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îl înfioară pe om i s-a uitat moartea-n ochi. Să nu se scalde cineva unde se întîlnesc două ape, căci e rău de moarte. Nu stînge lumina în noaptea de Crăciun, că-ți moare cineva. Să nu te piși în baltă ori în apă curgătoare, că moare mă-ta. Să nu tai sîmbăta nici un fel de animal, că-ți moare cineva din casă. Cînd îți iese ursu-n cale e a moarte. Cînd îngenunche boul la nuntă e rău de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și el negei. Dacă vrei să scapi de negei, ține mîna la gura calului după ce bea apă, și cu apa ce-i cade din gură spală-te pe mîni. Dacă ai negei pe mîni, ca să scapi de ei, să te piși pe ei duminecă dimineață pe nespălate, înainte de răsăritul soarelui, trei dumineci pe rînd. Ca să-ți treacă negeii, să te bați cu coada lingurii de trei ori pe mînă sau pe picior atunci cînd toacă la biserică și să zici: „Popa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gît de ulcior, că-ți trece. Să nu te speli pe față din ulcior, că faci urcioare la ochi. Ca să-ți treacă, să iei cînii și să ieși cu ei afară din curte pe un loc, și să dai cu pișat de-al lor pe la ochi. Se crede că dacă are cineva urcior la ochi și voiește să se vindece curînd, apoi trebuie să fure de undeva cîteva fire de orz și apoi să le arunce în foc, și să alerge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]