8,421 matches
-
55, în Mi-bemol major, „Eroica” (1803-1804), incluzând sonatele pentru pian de la Sonata pentru pian nr. 14, op. 27, nr. 2, în do-diez minor („Sonata lunii”) și până la Sonata pentru pian nr. 27, op. 90, în mi minor, Concertul pentru pian și orchestră nr. 3, op. 37, în do minor (1800-1801), incluzându-le și pe următoarele două, nr. 4, op. 58, în Sol major (1805-1806), și nr. 5, op. 73, în Mi-bemol major, „Imperialul” (1809-1810) etc. (3) A treia perioadă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
4, op. 58, în Sol major (1805-1806), și nr. 5, op. 73, în Mi-bemol major, „Imperialul” (1809-1810) etc. (3) A treia perioadă - a creației târzii - este cuprinsă între anii 1815-1827. Dintre lucrările reprezentative putem menționa: ultimele cinci sonate pentru pian, între op. 90, în mi minor (1814) și op. 111, în do minor (1822), ultimele șase cvartete, între op. 127, în Mi-bemol major (1823/24) și op. 135, în Fa major (1826), precum și Simfonia nr. 9, op. 125, în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
unei culturi mai mari, mai vechi și, în virtutea acestui fapt, mai consistente și mai puternice, înspre culturi de dimensiuni mai mici, mai puțin „rodate” în sens cronologic și conceptual-stilistic. Astfel, devine explicabil etosul deloc norvegian sau rus al concertelor pentru pian scrise de Grieg, Ceaikovski sau Rachmaninov, modelul deloc finlandez (Sibelius), ceh (Dvořák) sau rus (Ceaikovski, Scriabin) a ciclului sonato-simfonic. Nedumirește însă această unanimitate în alegerea modelului stilistic austro-ungar, într-o totală indiferență față de celelalte tradiții istorice, și recunoașterea la fel de unanimă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
pe acesta din urmă într-o lumină totalmente diferită de concepția atât de postmodernă a „documentarului peisagistic” al compozitorului italian. Specificul acestei diferențe poate înțeleasă în termenii unei comparații (metaforice) între rolul convențional al pasajelor de virtuozitate în Concertele pentru pian de Mozart și resemnificarea funcțională a virtuozității din retoric în tematic în Concertele pentru pian de Beethoven. În Sinfonia lui Luciano Berio rolul citatului (stilistic) poate fi asemuit cu rolul convențional al pasajelor de umplutură (cu caracter de virtuozitate improvizatorică
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
documentarului peisagistic” al compozitorului italian. Specificul acestei diferențe poate înțeleasă în termenii unei comparații (metaforice) între rolul convențional al pasajelor de virtuozitate în Concertele pentru pian de Mozart și resemnificarea funcțională a virtuozității din retoric în tematic în Concertele pentru pian de Beethoven. În Sinfonia lui Luciano Berio rolul citatului (stilistic) poate fi asemuit cu rolul convențional al pasajelor de umplutură (cu caracter de virtuozitate improvizatorică) la Mozart, iar reformularea funcțională a acestui procedeu în tematic la Beethoven o putem asocia
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
lui Schnittke (scrisă între anii 1969-1972) nu debordează de citate precum Sinfonia lui Berio. Începând cu imaginea haosului primordial din care se „nasc” citate din muzica lui Beethoven, din muzică barocă amestecată cu idiomuri jazzistice (free jazz), din Concertul pentru pian și orchestră în si-bemol minor de Ceaikovski și din valsul Dunărea albastră de Johann Strauss, segmente muzicale organizate în stil serial, sau marșul funebru din Sonata nr. 2, op. 35, partea a doua, de Chopin, totul se încheie cu
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a fi racordat la informația fierbinte, ancorat deopotrivă în interstițiile cele mai subtile și delicate ale actului creator, dar și ale celui restitutor, în calitate de pianist Sever Tipei constituia o foarte convenabilă promisiune a școlii muzicale românești. Am absolvit secția de pian a Conservatorului din București în 1967 și m-am înscris imediat la secția de compoziție. Am plecat din țară în 1971, rămânând, pe de o parte recunoscător lui Aurel Stroe, care m-a introdus, printre altele, în universul formalizării fenomenului
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
Frunză, m-am ales cu cîteva senzații. Puternice. A trebuit să revin însă, ca să-l pot vedea cu adevărat. Ceva extrem de ciudat s-a întâmplat atunci în seara aceea... O doamnă de lîngă mine, de cîte ori muzica, în special pianul, începeau să cînte live , îmi dădea un cot zdravăn - n-aș fi zis să aibă atîta putere în fizicul delicat - și-mi șoptea clipind amețitor din gene: "O vedeți pe roșcata aceea de la pian? E fata mea..." M-am emoționat
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
de cîte ori muzica, în special pianul, începeau să cînte live , îmi dădea un cot zdravăn - n-aș fi zis să aibă atîta putere în fizicul delicat - și-mi șoptea clipind amețitor din gene: "O vedeți pe roșcata aceea de la pian? E fata mea..." M-am emoționat. Și pentru că simțeam că vrea să împartă cu mine succesul, apariția în sine. în fine, momentul. în condițiile acestea de înghionteală aproape permanentă, muzica fiind un protagonist, nu am văzut coerent mare lucru. Orice
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
coerent mare lucru. Orice încercare îmi era întreruptă de atenționarea doamnei de lîngă mine. M-am lăsat păgubașă și nu mi-am luat ochii de la femeia cu părul roșu ca focul, frumoasă, care transmitea prin muzica ei, prin interpretarea la pian, o energie fabuloasă. Era un centru pe scenă. Un punct solid, inedit pentru mine. Un personaj implicat pînă în adîncul ființei și al spectacolului. De cîte ori se înfigea în clapele pianului, mă făcea să mă înfior de emoție. Sînt
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
care transmitea prin muzica ei, prin interpretarea la pian, o energie fabuloasă. Era un centru pe scenă. Un punct solid, inedit pentru mine. Un personaj implicat pînă în adîncul ființei și al spectacolului. De cîte ori se înfigea în clapele pianului, mă făcea să mă înfior de emoție. Sînt două cîntece pe care le fredonez și astăzi. Cu aceleași senzații proaspete, nemodificate. Așadar, prin '92 sau '93, am văzut un spectacol cu zeci de actori pe scenă pentru un singur personaj
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
Am descoperit un mare artist care a trăit, a visat, a compus, a rîs, s-a încruntat, care a existat pentru muzică, pentru teatru. Pe scenă ardea. Era un partener excepțional al actorilor și al spectatorilor, deopotrivă. Prezența ei la pian - ca și compozițiile ei - era dramatică, ludică, exprima o forță enormă, o sensibilitate, aș spune, maladivă. Pianul a însoțit-o fidel, a acompaniat-o tot așa cum ea i-a acompaniat, pe scenă, pe actorii cu care a lucrat, cărora le-
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
care a existat pentru muzică, pentru teatru. Pe scenă ardea. Era un partener excepțional al actorilor și al spectatorilor, deopotrivă. Prezența ei la pian - ca și compozițiile ei - era dramatică, ludică, exprima o forță enormă, o sensibilitate, aș spune, maladivă. Pianul a însoțit-o fidel, a acompaniat-o tot așa cum ea i-a acompaniat, pe scenă, pe actorii cu care a lucrat, cărora le-a prelungit stările sau, dimpotrivă, le-a provocat să se nască, să ardă. Ca ea însăși. își
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
Mihaela Rădescu în one-woman-show-urile de la Green Hours sau de aiurea. îmi trec prin fața ochilor atîția actori și îi aud cîntînd compozițiile Dorinei Crișan Rusu. Ei înșiși parcă se modificau și se îmbogățeau sub influența acestei muzici. Incandescentă. Ca și ea. Pian, saxofon, viori, voci sau numai ea și pianul ei. Era foarte severă cu ea însăși, în primul rînd. Perfecționistă. Chipul ei căpăta o lumină nemaipomenită cînd vorbea despre muzică, despre pian, despre teatru, despre ea în raport cu sunetele, cu exercițiul neîncetat
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
de aiurea. îmi trec prin fața ochilor atîția actori și îi aud cîntînd compozițiile Dorinei Crișan Rusu. Ei înșiși parcă se modificau și se îmbogățeau sub influența acestei muzici. Incandescentă. Ca și ea. Pian, saxofon, viori, voci sau numai ea și pianul ei. Era foarte severă cu ea însăși, în primul rînd. Perfecționistă. Chipul ei căpăta o lumină nemaipomenită cînd vorbea despre muzică, despre pian, despre teatru, despre ea în raport cu sunetele, cu exercițiul neîncetat pe care un muzician îl face toată viața
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
îmbogățeau sub influența acestei muzici. Incandescentă. Ca și ea. Pian, saxofon, viori, voci sau numai ea și pianul ei. Era foarte severă cu ea însăși, în primul rînd. Perfecționistă. Chipul ei căpăta o lumină nemaipomenită cînd vorbea despre muzică, despre pian, despre teatru, despre ea în raport cu sunetele, cu exercițiul neîncetat pe care un muzician îl face toată viața. Și părul îi lua foc, se făcea și mai roșu. Și toată ființa ei ardea și se topea în muzică. Și atunci muzica
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
de Lukas Foss, November Steps (1967) de Toru Takemitsu, Ludwig Van (1968) de Mauricio Kagel, Credo (1968) de Arvo Pärt, Requiem (1968) de Berndt Aloysius Zimmermann, Sinfonia (1968-1969) și Opera (1970) de Luciano Berio, Sonata nr. 2 pentru vioară și pian (Quasi una Sonata) (1968) și Simfonia nr. 1(1968-1972) de Alfred Schnittke, operă Votre Faust (compusă între 1961 și 1967, prezentată în 1969) de Henri Pousseur și Eight Songs for a Mad King (1969) de Peter Maxwell Davies. Al doilea
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Nat era și pasiunea ei, i-ar fi plăcut să-l asculte chiar și de pe culoar. Firește c-am invitat-o în casă. Era unul din primele noastre discuri. Totul se petrecea exact acum 47 de ani! Întrețin iluzia, ascultând pianul lui Yves Nat, că dacă aș lua un taxi sau un autobuz și aș ajunge acolo, în 14, rue Cassini, totul mi-ar fi redat". Împreună cu cele două volume de memorialistică (La apa Vavilonului) jurnalele Monicăi Lovinescu se constituie în
Sfârșit de mileniu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10095_a_11420]
-
program: duminică, 7 septembrie, ora 19, sala Operei Române Timișoara, concert simfonic susținut de orchestra Filarmonicii „Banatul“, dirijor Kurt Schmid (Austria); luni, 8 septembrie, ora 11, foaierul Operei Române, vernisajul expoziției Johann Strauss; ora 17, Colegiul „Ion Vidu“, recital de pian susținut de Csiky Boldiszar; ora 20, sala Operei Române, „Liliacul“ de Johann Strauss, spectacol al O.R.T.; marți, 9 septembrie, ora 17, Colegiul „Ion Vidu“, recital de pian Adrian Stoica; ora 20, sala Operei, concertul Filarmonicii „Banatul“, solistă Simina Ivan
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
Române, vernisajul expoziției Johann Strauss; ora 17, Colegiul „Ion Vidu“, recital de pian susținut de Csiky Boldiszar; ora 20, sala Operei Române, „Liliacul“ de Johann Strauss, spectacol al O.R.T.; marți, 9 septembrie, ora 17, Colegiul „Ion Vidu“, recital de pian Adrian Stoica; ora 20, sala Operei, concertul Filarmonicii „Banatul“, solistă Simina Ivan, dirijor Christian Schulz; miercuri, 10 septembrie, ora 11, Domul din Piața Unirii, recital de orgă Franz Metz; ora 17, Colegiul „Ion Vidu“, spectacol de operetă „Rund um die
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
A. M. Guttenbrunn“, lansarea cărții „O călătorie spre Orient. Concertele lui Johann Strauss în Banat, Ardeal și București“ de Franz Metz și a Lucrărilor simpozionului internațional „Viața și opera lui Johann Strauss“; ora 17, sala Colegiului „Ion Vidu“, recital de pian David Lutz și invitații săi - tenorul Thomas Ebenstein și baritonul Jan Leibnitz; ora 20, sala Operei Române, concert simfonic al Filarmonicii „Banatul“, solistă Patricia Seymour, dirijor Kurt Schmid; vineri, 12 septembrie, ora 11, parada costumelor populare din Banat; ora 17
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
largă a specializărilor incluse în planul de școlarizare pe 2003/2004 face din Școala de Arte o adevărată rampă de lansare profesională. La Secția de Muzică, există clase de Canto-muzică clasică, populară, ușoară (durata studiilor, 3 ani), vioară (5 ani), pian (5 ani), instrumente de suflat - flaut, clarinet, torogoată, nai, saxofon, trompetă (3 ani), inițiere fanfare (3 ani), chitară, chitară bas, mandolină (3 ani), țambal (3 ani), percuție (2 ani), orgă electronică (3 ani), jazz (3 ani), muzică religioasă - cantori (2
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
ora 20; Concert simfonic. Orchestra Filarmonicii „Banatul“, 11. 09, ora 20; Decernarea premiilor de excelență și Concertul de gală. Participă orchestra Filarmonicii „Banatul“, 12. 09, ora 20 (Sala Cazinoului Militar Timișoara). C.N.A. „Ion Vidu“: Festivalul Internațional „Johann Strauss“ - Recital de pian - Csiky Boldizsár, 8. 09, ora 17; recital de pian - A. Stoica, 9. 09, ora 17; „Rund und die Liebe“ de O. Strauss, 10. 09, ora 17; Concert susținut de Grupul „Eurondo“ (Germania), 10. 09, ora 20; Recital de pian - D.
Agenda2003-36-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281430_a_282759]
-
ora 20; Decernarea premiilor de excelență și Concertul de gală. Participă orchestra Filarmonicii „Banatul“, 12. 09, ora 20 (Sala Cazinoului Militar Timișoara). C.N.A. „Ion Vidu“: Festivalul Internațional „Johann Strauss“ - Recital de pian - Csiky Boldizsár, 8. 09, ora 17; recital de pian - A. Stoica, 9. 09, ora 17; „Rund und die Liebe“ de O. Strauss, 10. 09, ora 17; Concert susținut de Grupul „Eurondo“ (Germania), 10. 09, ora 20; Recital de pian - D. Lutz și invitații săi, 11. 09, ora 17; Recital
Agenda2003-36-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281430_a_282759]
-
de pian - Csiky Boldizsár, 8. 09, ora 17; recital de pian - A. Stoica, 9. 09, ora 17; „Rund und die Liebe“ de O. Strauss, 10. 09, ora 17; Concert susținut de Grupul „Eurondo“ (Germania), 10. 09, ora 20; Recital de pian - D. Lutz și invitații săi, 11. 09, ora 17; Recital - A. Prisăcaru, 12. 09, ora 17. Domul romano-catolic: Festivalul Internațional „Johann Strauss“ - Recital de orgă - Franz Metz, 10. 09, ora 11. Teatrul Maghiar“: „Fram, ursul polar“ de C. Petrescu, 6
Agenda2003-36-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281430_a_282759]