520 matches
-
vest a țării acolo unde aveau loc provocările și atacurile prin surprindere ale militarilor unguri. Legiunea de Jandarmi Brașov a raportat, la 28 octombrie 1943, despre două atacuri de acest gen: primul a avut loc la ora 12:00, la pichetul de grăniceri nr. 107 din comuna Barcani, care a fost atacat de un pluton de vânători maghiari, iar al doilea s-a petrecut la ora 17:00, când a fost atacat un post fix român de pe dealul comunei Zagon. Schimburile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se tot uită la șopronul aflat la nici cinci metri de partea cealaltă a gardului și face tot felul de planuri cum să-și recupereze drujba. Și, poate, și motocicleta aflată tot acolo. În șura sa, Ăialalți au făcut un pichet provizoriu de graniță și Julius Zimberlan tratează cu un sergent să-i arunce peste gard drujba. Să-l plătească n-ar fi greu: ar prinde bancnota de o piatră și, cu ajutorul unei praștii, lucrurile s-ar rezolva. Da, dar cum
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
țăranilor” tocmai de către „tovarășii și frații țărani”! Pe 24 iulie 1956 începuse la Valea Rea campania de recoltare a păioaselor așa că președintele Ciurușniuc l-a numit pe „...tov. Fenciuc Neculai ca responsabil de arie pe timpul treierișului ce va răspunde de pichetele de incendiu, trasul paielor conform instrucțiunilor și celelalte obligații ce îi revin. Plata se va face în natură de către cetățenii care treieră”. Tot cu ocazia campaniei agricole de vară, președintele mai emite o decizie prin care îi numește pe „...tov.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Teremia-Mare, spre a mă trata la ștrandul termal de acolo, de lombosciatică. În jurul orei 15:00 am fost arestat împreună cu un prieten, cu care mă aflam în bazin, nespecificându-se motivul pentru care eram arestați. Am fost duși amândoi la pichetul de grăniceri de la Teremia-Mare. Locotenentul care era de serviciu a căutat să-mi smulgă o declarație pe care el mi-o dicta și pe care trebuia s-o semnez. Ajungând la punctul unde îmi cerea să declar că am venit
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
-i cît Victor? 35 kg? Pe puțin 45 kg. Pariez. Uitați-vă ce bot are! se grozăvește Victor. Ca prin minune apar grănicerii. Ce balaur ați prins! Tov. Colonel nu răspunde. O să răspundă el. Dar noi nu putem... Mergem la pichet și confiscăm peștele. Sîntem uzi, trebuie să fugim acasă la Ghireni. Nu ne putem înțelege? Profesorul nu mai impresiona. Era murat ca un șoarece și nici aplombul acela, caracteristic lui, nu mai era prezent. Ne bagă la pușcărie, dom' profesor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
într-o vie. Locuiam într-o căsuță cu trei odăi, o casă de țară. De la prispa casei, un drumeag cu bolovani cobora abrupt la Nistru. Foarte aproape de casa noastră, dar jos, în vale, chiar lângă apa fluviului, se afla un pichet de grăniceri. Cei câțiva ostași purtau o uniformă care mi se părea imperială. Veneau deseori la noi. Locuiam cu bunicii de mamă, iar bunica, o femeie care era de o mare frumusețe, frumusețe a chipului și a sufletului, le împărțea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mai zărea ici-colo câte un costum vechi, „ce s-a pierdut aproape cu totul și pe care nu-l mai poartă decât câțiva boieri bătrâni, care ar răci dacă ar înlocui blana orientală cu fracul sau cu haina ușoară de pichet“ (Din Modova). Într-un orășel din Muntenia, în ajunul Unirii, Pantazi Ghica înregistra și el prezența insolită a ultimilor „boieri bătrâni, cu biniș, giubea și șalvari, căror le lipsește numai ișlicul“ (Un boem român). Pe acesta din urmă, cum știm
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
mă văd de zece ori pe zi. Șucuran e pe primul plan al vieței mele de aici; e f. amuzantă. Dan i-a trimis o rochie foarte lungă, pe care o poartă Amidée; ea însă a oprit cordonul alb de pichet cu agrafă argintie, pe care îl pune pe piele înainte de a intra în apă; i-a mai trimes și o pereche mică de chiloți bărbătești americani, pe care îi adoră pentru că au o marcă a fabricei americane; intră în apă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
geamie). Ceeace iarăși nu împiedică pe hoge să-i primească bine și să primească ofrandele. Ferești cu chenar de marmură cioplită frumos. Trecem mai departe aproape de graniță, cătră plaja dela Ecrene: coasta de argint. La stânga pădure. La dreapta înălțimi păduroase. Pichet grăniceresc. Plajă lină, cu năsip fin, cu horbotă de valuri, care vin necontenit spărgându-se lângă țărm. Departe, la miază noapte, în ceață, se vede Caliacra. Acolo ne ducem. Drum îndărăt. Mori de apă la marginea satului Ecrenè. Copii care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sălaș în al 14-lea veac Dobrotici, pirat care vămuia marea din acest cuib de vultur. Banditul acesta a devenit prinț luând o domniță dela Bizanț, fata împărătesei, și el însuși a fost socru lui Mircea, dându-i zestre Dobrogea. Pichet grăniceresc. Farul, clădire albă, deasupra mării, în bătaia vânturilor. Singurătate mare. (Drumul pe care am venit printr-un sat de găgăuzi, sat bogat și frumos Fântâna Creștinului ghiaur Suiuciuc înconjurat de un teren bolovănos. Enormă cantitate de bolovani împrăștiați. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ocupa, ca mai toată lumea de acolo cu pescuitul. La școală foarte mulți învățători cavaleri: Ciurtin Petre, Ismailescu Petre și Balmuș Constantin. Colege, mai rețin doar numele, Izotov, Cetvericov, Linte, Measnicovă Orașul avea între altele poștă cu telefon, trei școli, cinematograf, pichet de grăniceri, agenție NFR (Navigația Fluvială Română) și SRD (Societatea Română Dunăreană). Vapoarele NFR circulau ziua iar SRDurile noaptea. Două curse în 24 de ore între Brăila și Vâlcov. Agriscovii erau pescari de mare. De obicei veneau acasă la 2-3
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
să învingă frigul din salon? Așa că ia-o la drum. Mișcare. și așa am auns la apa Nistrului, hotar curgător între două țări. Dau să mă spăl pe față și iată-mă somat de un grănicer care mă duce la pichet. Ai acte? Am. De ce? N-am casă și casa-i la mine în buzunar ca la melc. Aha. Vrei să treci la sovietici. Te aranjăm noi. și m-au aranjat la masă. Mâncare ca lumea, nu ca la spital. Văzând
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de învățământ. Fă armata, dom'le, și te reangajezi ca subofițer! Aha. Nu te ia că ai debilitate?! Păcat. Mare păcat. Are verișoara o nepoată frumoasă, cam curvuștină, dar cu avere. Păcat, mă, păcat. După două zile de arest la pichet (aș fi stat eu și o lună) situația s-a lămurit dar am rămas cu prieteni de nevoie care m-au înzestrat și cu o foaie de drum cfr până la Tecuci. Norocul meu și în parte al părinților din Nicorești
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
graniță că ne intră-n stână. Pe semne-or stat și-or ascultat la ușă, și numai ce s-or repezit ca niște lupi la nenea Cârțan, l-or legat în lanțuri și l-or târât cu ei tocmai la pichetul din munții Porumbacului... Când l-am văzut după v-o săptămână era umflat tot de bătaie ; spunea că tâlharii i-au pus găteje între degete și lau strâns cu lanțurile peste mâini de i le-or umflat ca niște butuci
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
abdicat la 6 septembrie 1940 și s-a expatriat, cedând tronul fiului său Mihai I. Antonescu i-a oferit garanții de securitate lui Carol al II-lea, Elenei Lupescu și suitei lor și s-a ținut de cuvânt, protejând cu pichete militare trenul regal, asupra căruia legionarii au tras cu mitralierele. La 14 septembrie 1940 lua ființă « Statul național legionar român ». Horia Sima, șeful mișcării legionare, numit « vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, se considera creatorul și sufletul acestui guvern. Ulterior, Sima
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
era: în 1803, 1 galben = 8 lei și 30 parale; în 1812, un galben = 12 lei; în 1829, 1 galben franțuzesc = 31 lei și 10 parale. Progresele economice trebuie puse în legătură cu existența drumurilor și a „poștelor”. Pe drumul Iași-Huși erau pichete de pază. La fiecare pichet se afla un grup de slujitori călări, care însoțeau convoaiele. „Poștele” erau arendate de obicei marilor boieri, care încasau taxe; aici existau hanuri, locuri cu cai de schimb și slujitori. În anii 1850-1851, printre rutele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
8 lei și 30 parale; în 1812, un galben = 12 lei; în 1829, 1 galben franțuzesc = 31 lei și 10 parale. Progresele economice trebuie puse în legătură cu existența drumurilor și a „poștelor”. Pe drumul Iași-Huși erau pichete de pază. La fiecare pichet se afla un grup de slujitori călări, care însoțeau convoaiele. „Poștele” erau arendate de obicei marilor boieri, care încasau taxe; aici existau hanuri, locuri cu cai de schimb și slujitori. În anii 1850-1851, printre rutele existente figura și Bârlad-Huși. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
satelor de pe malul Prutului s-a acentuat în anii 1840-1841. Unii locuitori erau izgoniți, deoarece încurajau răzvrătirea în sate sau amenințau viața proprietarilor. Răzeși, ale căror pământuri fuseseră luate de proprietari, s-au stabilit în târguri, dar au fost alungați. Pichetele de soldați din miliție, așezate la distanțe mari, nu puteau asigura un control permanent și eficace. De aceea, cel puțin în perioadele critice, paza era întărită cu mazili, obligați să facă cu schimbul, câte 15 zile de serviciu pe graniță
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
personal al societății specializate de pază a regulilor de prevenire și stingere a incendiilor și să știe să folosească mijloacele și materialele de stingere a incendiilor; - conducerea societății de pază, președintele comisiei tehnice de prevenire și stingere a incendiilor, șefii pichetelor de pază și stingere a incendiilor răspund de prevenirea și stingerea incendiilor, precum și de buna funcționare a instalațiilor și construcțiilor din cadrul sediilor pentru a preveni producerea incendiilor; - activitatea de prevenire și stingere a incendiilor este condusă de comisia tehnică de
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
instalațiilor și construcțiilor din cadrul sediilor pentru a preveni producerea incendiilor; - activitatea de prevenire și stingere a incendiilor este condusă de comisia tehnică de prevenire și stingere a incendiilor; - la sediul fiecărei societăți de pază și filială se constituie câte un pichet de prevenire și stingere a incendiilor, format din agenți de pază care își desfășoară activitatea în aceste locuri; - în absența șefului pichetului, în caz de incendiu, pichetul se subordonează șefului dispeceratului societății de pază și activează la ordinele acestuia; - agentul
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
de prevenire și stingere a incendiilor; - la sediul fiecărei societăți de pază și filială se constituie câte un pichet de prevenire și stingere a incendiilor, format din agenți de pază care își desfășoară activitatea în aceste locuri; - în absența șefului pichetului, în caz de incendiu, pichetul se subordonează șefului dispeceratului societății de pază și activează la ordinele acestuia; - agentul de pază numit cu prevenire și stingere a incendiilor este subordonat președintelui comisiei tehnice P.S.I.; - căile de acces spre sursele de apă
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
incendiilor; - la sediul fiecărei societăți de pază și filială se constituie câte un pichet de prevenire și stingere a incendiilor, format din agenți de pază care își desfășoară activitatea în aceste locuri; - în absența șefului pichetului, în caz de incendiu, pichetul se subordonează șefului dispeceratului societății de pază și activează la ordinele acestuia; - agentul de pază numit cu prevenire și stingere a incendiilor este subordonat președintelui comisiei tehnice P.S.I.; - căile de acces spre sursele de apă, precum și toate aleile trebuie să
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
plasată în mijlocul estuarului, nu mai era de altfel o insulă. De câtva timp, aluviunile fluviului o împinseseră în celălalt mal. Conform legilor internaționale, ar fi trebuit cedată țării vecine, dar se prefăcuseră că nu au băgat de seamă și menținuseră pichetul gărzilor de frontieră. Curios, Marele Vecin nu reclamase insula. Vigilența sporise cu atât mai tare. Acostară pe insula devenită peninsulă, sub un soare radios. O patrulă raportă că nu era nimic de semnalat și își continuă rondul. Se îndreptară spre
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
încetarea completă a tuturor proceselor vitale, cu moartea individului. De o deosebită importanță pentru igiena mintală este analiza modului de comportament al individului în cursul bolii. Pe plan psihologic, orice boală se caracterizează prin trei elemente (J. Delay și P. Pichet): îngustarea universului; egocentrism; o atitudine alcătuită atât din tiranie, cât și dintr-o stare de dependență. Toate aceste aspecte pot fi sintetizate în câteva tipuri principale, reprezentate de dependență, evaziune și exaltarea Eului. Le vom analiza în continuare. Dependența în
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să momească motanul, că poate măcar el va înșfăca știuca. Dar în zadar - motanul era sătul de capuri de pește. Mare a fost mirarea grănicerilor când au găsit știuca departe de mal, dincoace de sălcii. L- au chemat pe șeful pichetului de grăniceri. Cei veniți la fața locului au descifrat enigma. Pe tata l-au găsit în câmp, l-au arestat pentru o noapte. A doua zi l-au eliberat și Ionică și-a primit pedeapsa bine meritată. La un moment
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]