1,059 matches
-
exercițiul profesiei, memorialista resuscită aspecte de viață familială, dă contur unor siluete: fiul său, Dana Dumitriu, Gabriela Adameșteanu, Radu Petrescu și alți prieteni din lumea literelor. SCRIERI: Balada celor rău iubiți, București, 1973; Mai multe inele, București, 1979; Muntele de pietate, București, 1983; Cumpărătorii, București, 1985; Femeia din fotografie. Jurnal 1987-1989, București, 2002. Repere bibliografice: Zaharia Sângeorzan, „Balada celor rău iubiți”, CRC, 1973, 18; Ulici, Prima verba, I, 202-203; Dana Dumitriu, Un roman despre imaginație și iubire, RL, 1980, 24; Florin
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
București, 1985; Femeia din fotografie. Jurnal 1987-1989, București, 2002. Repere bibliografice: Zaharia Sângeorzan, „Balada celor rău iubiți”, CRC, 1973, 18; Ulici, Prima verba, I, 202-203; Dana Dumitriu, Un roman despre imaginație și iubire, RL, 1980, 24; Florin Manolescu, „Muntele de pietate”, CNT, 1983, 27; Paul Georgescu, Imprevizibila Eva, RL, 1983, 30; Iorgulescu, Prezent, 245-247; Nicolae Manolescu, Un roman original, RL, 1986, 1; George Pruteanu, Kafka-Stahl-Caragiale-Stahl-Kafka, CRC, 1990, 25; Grigore Scarlat, Inelele singurătății, ST, 1991, 12; Ulici, Lit. rom., I, 416-417; Popa
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
a doctrinei care a susținut-o sau, dimpotrivă, doctrina e o emanație a acestei literaturi? Se poate spune că programele tuturor publicațiilor sămănătoriste sunt axate pe ideea de continuitate și cheamă la preluarea moștenirii, la reînvierea tradițiilor, deplângând lipsa de pietate pentru valorile trecutului. „Culegeți și însuflețiți din nou vorbele acestea mari!...”, își îndemna Vlahuță confrații în numărul inaugural al „Sămănătorului”. Coșbuc, în numărul următor, îl acompania: „Să nu risipim ce au adunat părinții noștri, dacă nu putem noi înșine să
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
neglijați etc.; ura maternă; T. Ribot afirmă că „în societățile umane dragostea maternă este elementul universal, stabil, nodul vital”; când aduce pe lume ființe mici, asemănătoare ei, femeia se recunoaște în ele și apare un sentiment de simpatie și de pietate, dar și de proprietate; este un fel mascat de dragoste de sine, care schimbă egoismul în simpatie și instinctul de proprietate în impulsiune afectivă (T. Ribot); la femei, tendințele ostile față de copii se pot manifesta în două direcții: manifestări pasagere
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fi încredințat o misiune politică în Italia, la Pisa. V. a fost și el poet, dar, cu deosebită modestie, considerându-se „slab în condei și în idei”, a vegheat asupra nepotului său, Iancu Văcărescu, a strâns și a transcris cu pietate manuscrisele Văcăreștilor. Urmând menirea neamului său, este permanent preocupat să țină trează pasiunea nepotului pentru literatură. Cu Iancu întreține un schimb de scrisori care constituie prima corespondență literară, păstrată, în limba română. Epistolele lui dezvăluie sensibilitatea rafinată a unui izolat
VACARESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
cu alți boieri la Brașov. Atitudinea favorabilă mișcării lui Tudor Vladimirescu este evidentă în versurile Bunavestire, Cântec românesc, Glasul poporului subt despotism, Sfătuire și rugăciune, scrise atunci și puse sub titlul Sfătuiri patriotice. V. este cel care a păstrat cu pietate sabia lui Tudor Vladimirescu, încredințată mai târziu lui Ion Heliade-Rădulescu. La Brașov a făcut parte din Asociația Literară, continuată de la 1827, la București, de Societatea Literară, în care de asemenea era membru. În 1827 traducea Britannicus de Racine, piesă jucată
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
a păstrat rangul până la moarte, folosindu-și autoritatea pentru a consolida sistemul monastic răsăritean. A conceput, în acest sens, un regulament riguros, de fapt, un nou curriculum monastic care durează și astăzi în mănăstirile ortodoxe din Răsărit. A întărit idealul pietății, a impus izolarea călugărilor de lume, a abolit fanatismul și autoflagelările și a formulat reguli precise - dar mai puțin severe - pentru viața în comunitatea mănăstirească. În Occident sunt celebrați ca întemeietori, doctrinari (și, am spune noi, constructori de curriculum religios
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a liricii religioase românești. Invocat drept făcător și stăpân al lumii („Potentissimo Dio del sommo, et imo, / Tu che creasti il ciel, la terra e’l mare...”), ca dăruitor generos (și nerăsplătit) și ca mântuitor, Dumnezeu este conjurat cu o pietate în care duhul ortodox răzbate limpede: „Îmi iartă, Doamne, grelele păcate/ Și-atât de mare ai milostivire / Spre mine, sluga ta cea vinovată, / Ca să trăiesc cu tine-n nemurire / Și fă-mă, Doamne, vrednic de răsplată...”. SCRIERI: Capitolo del Prencipe
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
de gâște plutind”, iar apoi „se sfâșie în pustie”, după ce și-a îndemnat semenii să nu ia în deșert numele Domnului, domină ciclurile din Frigul și frica. Poemele afirmă nădejdea creștină, susținută de „bucuria întrebării”, care caută să descifreze secretul pietății și al fervorii create în jurul divinității, iubirea și ardoarea în a celebra „mormântul gol”. Autorul „amalgamului entuziast” prezent în culegerea Admirații ortodoxe (2003) știe că metafizica poetică echilibrată duce mult mai direct spre întâlnirea cu divinul decât versurile ce repetă
PINTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
cronicărească. Sunt, pe alocuri, și izbucniri vehemente, de mânie, care dau o anumită tensiune acestor epistole. În 1871, în forul academic, P. dă citire discursului de recepție Giorgiu Lazăr și școala română. E o schiță biografică alcătuită cu admirație și pietate pentru marele său înaintaș. Unele date, cum sunt acelea care privesc evenimentele de la 1821, au și implicații autobiografice. SCRIERI: Giorgiu Lazăr și școala română, București, 1871; [Discursuri pedagogice], în A. Vasculescu, Petrache Poenaru - organizatorul școalei române, București, f.a., 17-32, în
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
1. 1033. Budis Florica, 5 apartamente, București, B-dul Dacia 27. 1034. Bazgan Ion, 5 apartamente, București, str. Constantin Nacu 3; str. Batiștei 5. 1035. Busulinga Anton, 5 apartamente, București, B-dul Ana Ipătescu 25. 1036. Bârsan Dumitru, 5 apartamente, București, str. Pietăți 21; Într. Popescu Păun 8. 1037. Balaban Maria, 4 apartamente, București, str. M. Eminescu 80. 1038. Bița Mihail, 7 apartamente, București, str. Vatra Luminoasă 35; str. Lt. Ionescu Baican 58. 1039. Belingsteanu Corneliu, 6 apartamente, București, str. Știrbei Vodă; str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
22, str. Eliade între vii 26. 1134. Corlanescu Ioan, 8 apartamente, București, str. Hatmanul Arbore 13. 1135. Costinescu Emil, 6 apartamente, București, Într. Urali 6, str. Danile Berceanu 34; Sinaia, calea Codrului 5. 1136. Cotaru Ștefan, 3 apartamente, București, str. Pietății 18. 1137. Caciulescu Ion, 3 apartamente, București, str. Av. Iliescu 22. 1138. Candrea Berta, 4 apartamente, București, Într. V. Păun 1. 1139. Constantinescu Radu, 4 apartamente, București, str. Vasile Stroescu 46, calea Moșilor 189. 1140. Carp Ana, 3 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, București, str. Anastasie Sima 2. 3303. Gheorghe Eremia, 3 apartamente, București, str. Borzești 4. 3304. Ghitescu Silvia, 3 apartamente, București, str. Dumbrava Roșie 1, B-dul N. Bălcescu 3, str. 13 Decembrie 4. 3305. Grecu Virginia, 8 apartamente, București, str. Pietății 27, str. Miliției 27. 3306. Grigoriu Alexandru, 7 apartamente, București, B-dul Ilie Pintilie 10 A. 3307. Grinberg Moritz și Faeing, 5 apartamente, București, str. Boteanu 3, Calea Dudești 78. 3308. Georgescu Lt. Col. și văduva Elenă, 12 apartamente, București, str. Republicei
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
6038. Papagaga Victoria, 3 apartamente, București, str. Radu Vodă 29 6039. Petrescu Cornelia, 3 apartamente, București, str. Av. Teodor Iliescu 73 6040. Popescu Cecilia, 2 apartamente, București, str. Masarik 21, calea Victoriei 25. 6041. Pantazi Alexandrina, 4 apartamente, București, str. Pietății 23 6042. Prunescu Natalia, 4 apartamente, București, str. Polona 106 6043. Preotu I. D. și Rodica, 7 apartamente, București, str. Gh. Barițiu 31, 32, 34, str. Petru Maior 81. 6044. Paraschivescu Stela, 3 apartamente, București, str. Maior Sontu 5. 6045. Pori
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
19, Predeal G-ral Magheru 19 6508. Rădulescu Șerban, 26 apartamente, București, str. Visarion 13 6509. Rădulescu Ț. Dumitru, 28 apartamente, București, str. Visarion 16, 18, str. Iuliu Tetrad 27, str. Dr. Tornescu 15, 6511. Rezeda D-tru, 7 apartamente, București, str. Pietății 15, str. Dionisie Lupu 12 6512. Racs Lupu, str. Armeneasca 10 imobil complet 6513. Rotman Isac, 2 apartamente, Galați, str. G-ral Berthelot 100, București, str. Isvor 8 6514. Rădulescu I. Ana, 2 apartamente, București, Piața Rosetti 3, Brașov, str. Vlad
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, București, str. Stanislav Cihoschi 6, str. Buzești 60 7523. Ștefănescu Sofia, 5 apartamente, București, str. Icoanei 36 7524. Seinescu Emilia, 6 apartamente, București, str. Slt. Spiridon 2 7525. Șerbănescu Nicolae, 14 apartamente, București, str. Clopotarii Vechi 4, 11, str. Pietății 2, str. Cuza Vodă 19; Predeal str. Vasile Alexandri 9; Vasile Roaita 7526. Ștefănescu Petre, 5 apartamente, București, str. Bunătatea Samariteana 21, 23 7527. Ștefănescu Gloria, 11 apartamente, București, str. V. Lascăr 102, str. Văcărești 20, 64 7528. Șerbănescu Dan
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Sachini Maria, 5 apartamente, București, str. Bis. Popa Chițu 15, str. Gemeni 2. 7582. Serbescu Florian, 4 apartamente, București, str. Sf. Constantin 27 7583. Ștefănescu Dumitru, 3 apartamente, București, str. Popa Nan 12. 7584. Ștefan Angela, 4 apartamente, București, str. Pietății 17 7585. Știr Mauriciu, 4 apartamente, București, str. Bateriilor 35, 40 7586. Ștefănescu Henriete, 4 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 106, str. Vasile Conta 7-9. 7587. Smilovici Iosif, 4 apartamente, București, str. Justiției 20 7588. Ștefănescu Mitică, 6 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
aură mitică plutește peste lucruri și ființe, dând strălucire și fosforescență sensurilor cuvintelor, care se deschid spre lumea nevăzută a ființei și pe care poetul știe să le capteze în materialitatea sonoră a stanțelor: „Șoptite săbii, recele nețărm!/ Memoria nocturnă pietate./ Stinse surâsuri somnu-i învelesc,/ Îmbălsămat pentru singurătate.// Pe cine am pierdut aici cândva?.../ Genuni tăcerea!... Lacrimă, luceafăr/ Gândului meu și azi neprihănit,/ În infinitul alb, adie teafăr.// Miresme de vestminte netrupești!/ Ninsoarea, revelată castitate,/ Nupții sub imnul necuvântător/ Intrărilor, de-
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
între dânșii pe oamenii ce căutam. Am intrat în locașul lui Dumnezeu, am observat cu conștiință clerul înalt și pe cel proletar. Dar vai! Ce dezamăgire... Acolo unde credeam că voi găsi toiagul și traista, sacrul simbol al umilinței și pietății creștine, am găsit ignoranța întronată, invidia, mândria, lăcomia și alte păcate morale, pe care ne oprim a le descrie, căci legea de presă - fără îndoială - ne-ar condamna la zece ani de ocnă... Două decenii mai târziu, publicistica realistă a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Mulți ajung să creadă că drumul spre sfințenie cere mai întâi fabricarea unui clei moralist de tip puritan. Mutarea atenției de la chestiunea prefacerii noastre lăuntrice întru Hristos și a creșterii noastre în Trupul Bisericii către registrul obiectivabil de aparențe ale pietății (cum ar fi numărarea crucilor, a mătăniilor sau a baticurilor regulamentare din biserică) reprezintă semnul sigur al acestei derive. O religiozitate adogmatică, emoțională și sentimentalistă (cu hramul Veronica Micle și loc de pelerinaj la mormântul acesteia de la Văratec) pune în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
La originea primei cărți semnate de arhimandritul Sofronie s-a aflat opacitatea cu care diverși membrii ai intelighenției ortodoxe din Paris (incluzând un teolog de talia lui Vladimir Lossky) au întâmpinat scrierile Sfântului Siluan. Considerându-le niște simple documente de pietate individuală, fără vreo relevanță dogmatică specială, acești universitari ratau de fapt întâlnirea cu un mare eveniment teologic. Limbajul extraordinar de elaborat în care părintele Sofronie și-a redactat faimoasa introducere la scrierile cuviosului Siluan nu surprinde printr-un grai provincial
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
iubirea de vrăjmași. Cu atât mai puțin va înțelege experiența interioară a îmbrățișării întregii creații în rugăciunea liturgică a Bisericii. Pocăința psihologică ignoră dimensiunea eclezială a acestui gest întemeietor, taina spovedaniei fiind percepută într-un sens individualist, ca act de pietate privată în cadrul unei religii civice. Mărginită în aceste cadre, spovedania, de pildă, se centrează în jurul problemei lichidării acelui moi haïssable despre care vorbea Pascal; această înțelegere îngustă a mărturisirii păcatelor nu depășește limitele subiectivismului modern. Credinciosul nu știe și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu Duhul, pe toate umplându-Le, ca Cel ce este necuprins”. Dorința lui Hegel de a nu edulcora Crucea printr-un decor trandafiriu a fost deplin respectată de bizantini. Ocolind atât crucea goală a protestanților, cât și crucea doloristă a pietății medievale (devenită simplu suport pentru un cadavru), icoana cinstită de răsăriteni face saltul în universalitate. Lipsită de orice interes față de hematologia morții lui Iisus, reprezentarea Patimii Domnului pe Cruce este, de fapt, o hermeneutică a unei drame cu reverberații cosmice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
începutul creștinismului coincide cu refuzul privatizării credinței. Fără să asume o formă de colectivism agresiv și militant - după modelul american contemporan al faimoaselor Jesus Camps -, mărturisirea lui Hristos în sintaxa liturgică a Bisericii timpurii nu putea rămâne un act de pietate strict individuală. Credința se naște întotdeauna printr-un act de comuniune și trimite, strict în această ordine, către nașterea unei comunități. Martirii au refuzat ambiguitatea faimoasei păci romane care, în plan religios, cerea uniformizarea socială a tuturor credințelor din Imperiu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fost gândită ca o marfă de succes, ca o investiție de timp, bani și imaginație menită să aducă profit. Să nu uităm că romanul e scris la comandă, că primul său impuls nu a fost nici pe departe gestul de pietate, admirație sau emulație. E posibil ca acest lucru să fi existat în cazul unui W.M. Thackeray când a scris urmarea la Ivanhoe, după cum e sigur că a existat și la un Radu Albala, un „matein” împătimit. El a funcționat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]