1,564 matches
-
ca autor pe Boris Crăciun, romancier, dramaturg, reporter, editor, membru al U.S.R. Acesta menționează că „Și astăzi în diferite locuri ale comunei se poate vedea, în special după ploaie, un strat subțire brun-roșcat care acoperă pământul, mai ales în locurile pietroase” și consideră că numele localității provine de la acest fenomen. Pe de altă parte, iată și o a treia sursă, anume documente moldovenești din timpul domniei lui Ștefan cel Mare și Sfânt, care poartă înscris numele unui iaz existent în localitate
MARIAN MALCIU LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374480_a_375809]
-
mă uimește iarăși cu frumusețea ei,... XVIII. ACASĂ, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1634 din 22 iunie 2015. Mă cheamă vară acasă, Cu ochi de mure răscoapte, mustind, Cu gust de frăguțe pe buze, La urechi cu cireșe pietroase, Cu chip de floarea-soarelui râzând ștrengărește, Cu glas de domnită bucălata și bălaie, În părul căreia sălășluiesc basmele copilăriei mele, Scrijelite pe petale de maci sângerii, Prinși în cununa-i de regina a tinereții și belșugului. Mă cheamă dealurile verzi
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
ștrengar, Ce-mi fredonează cântarea vieții Și-a locurilor ce-am lăsat. Mă cheamă părinții, S-ajung ... Citește mai mult Mă cheamă vară acasă,Cu ochi de mure răscoapte, mustind,Cu gust de frăguțe pe buze,La urechi cu cireșe pietroase,Cu chip de floarea-soarelui râzând ștrengărește,Cu glas de domnită bucălata și bălaie, În părul căreia sălășluiesc basmele copilăriei mele,Scrijelite pe petale de maci sângerii,Prinși în cununa-i de regina a tinereții și belsugului.Ma cheamă dealurile verzi
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
aflată în sus, însă partea care stătuse către pământ mai păstra o pată din sângele scurs din trupul celui răstignit. Își ridică privirea încet de la baza stâlpului și văzu cum sângele încă se mai scurgea pe lemn picurând pe pământul pietros. O crăpătură considerabilă, cam de o palmă lățime se căscase acolo în urma cutremurului întinzându-se și în spatele crucii și în fața ei pe zeci de picioare distanță. Privi picioarele lui Iisus bătute în cuie pe un mic suport din lemn. Urmele
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
palma. Doar degetul arătător rămăsese îndreptat în sus arătând cerul. - Cu adevărat acesta este fiul lui Dumnezeu! exclamă Gaius. Ceilalți legionari care priveau și ei nedumeriți când spre cerul care se întuneca când spre crăpătura care se desfășurase pe solul pietros remarcaseră în cele din urmă privirea lui Gaius. - Ei Gaius! spuse unul dintre ei, se pare că ești limpede la ochi! - Vezi oare cu adevărat? întrebă un altul. Albeața a dispărut de pe ochii tăi! Sunt limpezi Gaius ! Te-a vindecat
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
A vorbit : DOMNUL IISUS : "Ieșit-a semănătorul, pe-al său ogor la semănat Cu o sămânță bine-aleasă din grâul cel mai curat ! Unele, mai din greșală, pe lângă drum au nimerit : Sub călcătură de picioare și păsărescul ciugulit... Altele pe loc pietros, pământ puțin...au răsărit, Dar neavând o rădăcină, sub arșiță, s-au veștejit... Alte semințe-n mărăcini, din mâna lui s-au prăvălit... Spinii crescând, după o vreme, spicele-au înăbușit... Altele-n pământul bun, au ajuns și au dat
PILDA SEMĂNĂTORULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374031_a_375360]
-
Cristina Chichernea pentru ceea ce au făcut și fac în viața lor consacrată slujirii lui Dumnezeu și aproapelui cu timp și fără timp, în toate modurile, mai cu seamă prin sămânța cuvântului cu putere multă pe care-l seamănă în pământul pietros și nedesțelenit al sufletelor noastre, pentru faptul că ei există și că am avut marea șansă de a-i cunoaște, cât și pentru eforturile depuse spre progresul duhovnicesc și dezoltarea acestei mănăstiri - care este un puternic centru pastoral - misionar și
MUREŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375340_a_376669]
-
celui răstignit. -Nu este nevoie căpitane! Priviți! spuse Gaius... Vârful suliței a pătruns mai mult de o palmă în trupul acestui om! Nimeni nu mai spuse nimic și toți priveau acum sângele care țâșnise din trupul celui răstignit înroșind solul pietros de la baza crucii. Împinsă cu putere de jos în sus, vârful suliței pătrunsese atât de adânc prin plămân încât nimeni n-ar fi rezistat chiar în cazul în care n-ar fi pierdut prea mult sânge. Iar dacă ar mai
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
pământ mai păstra o pată din sângele scurs din trupul celui răstignit. Își ridică privirea încet de la baza stâlpului și văzu cum sângele amestecat cu picăturile de apă de ploaie încă se mai scurgeau pe lemnul crucii, picurând pe pământul pietros. O crăpătură considerabilă, cam de o palmă lățime se căscase acolo în urma cutremurului, întinzându-se și în spatele crucii și în fața ei pe zeci de picioare distanță. Gaius privi picioarele lui Iisus bătute în cuie pe micul suport de lemn fixat
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
de dincolo de nori. - Cu adevărat acesta este fiul lui Dumnezeu! exclamă Gaius cu voce tare arătând spre Iisus. Ceilalți legionari care priveau și ei nedumeriți când spre cerul care se întuneca repede, când spre crăpătura care se desfășurase pe solul pietros, remarcară în cele din urmă privirea lui Gaius. - Ei! Gaius! spuse unul dintre ei, se pare că ești limpede la ochi! -Vezi oare cu adevărat? întrebă un altul. Albeața a dispărut de pe ochii tăi! Sunt limpezi Gaius ! Te-a vindecat
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iulie. Puteai foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
de mers cu anevoie prin tunelele săpate rudimentar, urcând dar mai ales coborând, Baraba ajunse la locul cel mai primejdios al traseului. Intră în apă până la genunchi într-un lac subteran și înaintă cu precauție. Apa se scurgea din tavanul pietros în mica cuvetă apoi se scurgea mai departe peste un prag de piatră luând calea adâncului. Ajuns la acest prag se urcă cu anevoie și păși în lungul acestuia cu atenția sporită. Tavanul se înălța brusc în acel loc și
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
mâner de fier înțepenit acolo în roca dură de cei care săpaseră tunelul. Dacă n-ar fi fost informat că acea scoabă de metal se află acolo n-ar fi putut trece căci ea se afla în spatele unui mic dâmb pietros. Pipăi cu mâna în locul indicat și găsi mânerul de fier. Mai înainte de asta își puse însă la adăpost făclia pe care o stinse și o înveli într-o fâșie de pânză împregnată în rășină uscată. Trecu încet, pe întuneric, pipăind
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
vreme pe pantă însă după ce ajunse într-un punct aflat probabil cel mai jos se târî sub un tavan care îl obligă să-și scoată încărcătura din spate. Ieși din acea gâtuitură a stâncilor și începu să urce pe poteca pietroasă într-un loc mai larg. Întâlni din nou un râu subteran, poate același, care se avânta în adâncuri pe o mare piatră, plată și înclinată amenințător spre direcția de curgere. Plafonul era în acest punct foarte coborât și obliga pe
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
de sânge care se strecura pe dinții ei sidefii, îmi răspundea cu un potop de sărutări, și avea ochii presărați de mărgăritarele fericirii. Este nemaiînchipuit de identică idila, ba te bănuiesc de "fraudă sentimentală"... păi același gust al fructuli "cireșele pietroase din pomul fericirii" aveau "fructul pasiunii" și mi se părea că atingeam bolta cereului, iar ființele noastre se transformau în îngeri; dar cinstit îți spun, amice, nu mă gândeam că străbunul Adam ar fi păcătuit. Pe atunci... nici prin gând
PARTEA A II-A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345876_a_347205]
-
literare, cugetări...Iată câteva amprente literare ale poetului: Timpul tău, femeie,/ este cerneala din care/ poeții îmbătați de roua luminii/ scriu înălțătoare versuri...Cerul trupului tău de poezie-femeie/ aprinde feștila stelelor albe... Mesaj/ pentru domnișoara/ care urcă Soarele/ între sânii pietroși ai Lunii... Prin clepsidra clipei/ curge omeneasca planetă. Victorița Duțu, ca orice scriitor care se respectă scrie roman, poezie, paticipă la activități colegiale, în plus pictează și are expoziții prin lume. Voi aduce din psalmul în 17 secvențe, numit CUVÂNTUL
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
în: Ediția nr. 749 din 18 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului VIBRAȚII - dialog cu pictorița Maria Pelmuș - Precum cadâna ce își ascunde cu grație frumosul chip cu feregeaua, tot așa, sub aparența de prerie aridă, cu ierburi uscate, cu dealuri pietroase profilându-se golașe în zare, vegheate de ruine antice ce se contemplă gânditoare în enigmatice oglinzi de ape, ținutul nord dobrogean a știut să-și ascundă cu grijă adevăratul chip și ca într-un ritual săvârșit pentru o divinitate păgână
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]
-
Moroșenilor, iar în vest comuna Lăpușul Românesc, în care se poate ajunge trecând Dealul Obreja”(p. 15)...cu un relief deluros-muntos (p. 18) ... numeroase izvoare și pâraie ce coboară de pe crestele munților, tăindu-și cu îndârjire albia prin relieful stâncos, pietros, toate obstacolele fiind învinse, fapt caracteristic tuturor apelor de munte. Beneficiază de o climă temperat-continentală, cu veri destul de răcoroase și ierni friguroase și lungi, ce țin aproape cinci luni, de pe la sfârșitul lui noiembrie și până în aprilie” (p. 19), iar în
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
stângă o furnica, semn că spondiloza își făcea din nou prezența. Își frecă energic brațul.” Mi-e bine!” - se îmbărbătă și râse copilăros. Ce noapte minunată!... Tăcerea plutește peste cătun. Nu se zărește nimic. Toți dorm duși; sus în coasta pietroasă, mai aproape de cer, risipiți, morții cu morții, jos în vale, mai aproape de pârâul dătător de viață, laolaltă, viii cu viii.” Din depărtări răzbătu în ecou: ”Tu-tu!” - țipătul unui tren de noapte. Pe ecranul negru al cerului, imaginația proiectă un
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
nu puteam închide gramofonul din mine și dacă știam că nu mai ai nevoie de informațiile mele. Uneori repetăm informații superflue chiar și conștient. Vidurile așteaptă să fie umplute. Problema: crăpături există mereu, dar nu orice var se potrivește. ... Dâmbul Pietros la dreapta, blocul numărul 41 la stânga. Etajul 4, ultimul, l-am escaladat cu forțe ascunse, ușa ne aștepta descuiată, am putut să mă prăbușesc direct în pat, aruncându-mi ghetele din picioare pe covorul persan. -Ce ați pățit dragii mei
PODUL SUSPENDAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345081_a_346410]
-
fost legate de interpretarea textelor de către actrița renumită, plină de hâr, Doina Ghițescu, de piesele muzicale interpretate cu talent de dl Gheorghe Cărbunescu, pe versurile poetului nepereche, Mihai Eminescu, de romanțe din repertoriul național, plămădite sub faldurile ocrotitoare de lumină pietroasa ale munților Făgăraș, dar însoțite de pioasa recunoștință adusă celor trei împărați ai spiritului: spiritul voievodului martir Constantin Brâncoveanu, ctitorul impunătoarei zidiri, spiritul ieromonahului Arsenie Boca, fost stareț al mănăstirii, cel numit de Părintele Dumitru Staniloae „Ctitor de frunte al
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
sacră a lăcașului sfânt . Manole ,Manole n-o auzi cum plânge , Și după ani sute zidul tot o strânge , Pe Ana ta dragă, soție iubită, În cea mănăstire ,de tine clădită ? Aud de departe tot vaiete-n noapte , Pe poteci pietroase în odăi pioase , Îmi pare că Ana te roagă tăcut , Să nu pui altar pruncul nenăscut . Manole ,Manole în eternitate Ai intrat ,ducând-o pe Ana spre moarte , Degeaba a plâns și te-a implorat , Zidind o iubire ai comis
MANOLE , MANOLE ! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376061_a_377390]
-
de mișcările sale languroase. Deținea o fascinație specială, care canaliza privirile curioase asupra fizicului său. Așa cum apărea în lumina difuză de pe ring, părea o femeie frumoasă și chiar era. Fesele tari și bombate se reliefau prin subțirimea materialului rochiței. Sânii pietroși, rotunzi ca două portocale, tresăltau la fiecare mișcare gata să sară din cupele parcă prea mici pentru a-i stăpâni. O parte a rozetei din jurul mamelonului își făcu apariția din sutien, atrăgând ca un magnet privirile flămânde ale celor din
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376629_a_377958]
-
În scrin găsi o cutie dreptunghiulară din același lemn închis la culoare cu ornamentat cu simboluri solare și când îl deschise în el găsi, un fel de hrisov ale cărui ornamente îi amintea de ornamentele găsite pe piesele tezaurului de la Pietroasa. Datorită pasiunii pentru relicve ale culturii antiche, admirase de multe ori acele ornamente, care povesteau o istorie mult mai veche decât cea pe care el o studia în cărțile de școală și care îl fascinase. Studiase cu migală arhaicele simboluri
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > CRISTIAN PETRU BĂLAN - TROIENE DE SPERANȚĂ (POEME) Autor: Cristian Petru Bălan Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului ÎNFRUNTĂ-MĂ... Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate, Pietros, fragil și aprig, râvnit de-al meu păcat, Căci sunt o spiță-a roții din carul încărcat Din care curg rubine în fulgere-mbrăcate. Provoacă-mă cu-n zâmbet, aruncă-mă-ntr-un pat Unde să plâng cu tine c-am săvârșit păcate Și-
TROIENE DE SPERANŢĂ (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375181_a_376510]