429 matches
-
nesfârșite. Despre astfel de călătorii amintește și o cruce mare, albă, care stă de mai bine de un veac și jumătate la hotarul Timișoarei, ridicată pentru a da de știre marea realizare care era într-adevăr ceva nemaipomenit: un drum pietruit în câmpia bănățeană. Chiar dacă la o primă vedere lucrurile stau dimpotrivă, se poate afirma pe bună dreptate că pietonii timișoreni sunt niște privilegiați. Să ne gândim: trotuarul e, de drept, domeniul lor; pot lua oricând troeibuzul, autobuzul sau tramvaiul. Conducătorii
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
repezeală un ceai fierbinte. Pictura este încărcată de atmosferă: zăpada, jobenul și poștalionul vopsit în galben... De astfel de călătorii amintește și o cruce mare albă, ridicată acum 170 de ani, să dea de știre despre marea realizare - un drum pietruit în câmpia bănățeană. Desigur, după pietruirea străzilor din Timișoara, marea problemă rămânea drumurile din afara orașului, care asigurau legăturile cu restul țării. La 1842, călătorul german I.G. Kohl găsea întru totul corespunzător realității ceea ce auzise despre drumurile bănățene - noroi fără fund
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
marmură albă, de apoximativ 60 de centimetri, așezată pe un soclu de marmură albă, pus pe o placă de un metru cub de beton. În zona monumentului au fost puse balustrade, drumul de acees din zonă spre Brațul Borcea fiind pietruit pe o distanță de aproximativ o sută de metri. Patronul producătorului de mezeluri Aldis, George Naghi (59 de ani), a decedat, duminică după-amiază, iar soția sa, Alina (54 de ani), a fost rănită grav în urma accidentului nautic care a avut
Sute de persoane îl conduc pe ultimul drum pe Gheorghe Naghi () [Corola-journal/Journalistic/25543_a_26868]
-
sărăcăcioasă, joasă; de acolo, cu „trenul tras de cai”, autorul a ajuns la porțile cetății, iar la o cârciumioară i s-a servit un lichid albăstrui pe post de „apă potabilă”. Casele erau joase, erau multe locuri libere, străzile erau pietruite, dar greu de circulat, podurile din lemn peste Bega erau jalnice. Momentul decisiv pentru viitoarea dezvoltare urbanistică avea să fie anul 1892 când, în urma negocierilor, încetează caracterul de oraș fortificat al Timișoarei. Lucrările de demolare a fortificațiilor, terasarea și umplerea
Agenda2004-6-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282029_a_283358]
-
de tehnologii și materiale de construcții, decorațiuni interioare, mobilier și servicii conexe „Confort construct“. Acesta va avea loc la modernul complex expozițional arădean. Detalii se pot solicita la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad (tel. 0257-216 520). ( D. B.) Drumuri pietruite Prin Hotărârea Guvernului României nr. 226 (publicată în „Monitorul Oficial“ nr. 147/6 martie 2003) a fost aprobată contractarea de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței a unui împrumut în valoare de 50 de milioane de U.S.D. Banii vor fi
Agenda2003-11-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280798_a_282127]
-
clipi iubito - în pleoape/ Stă moartea și teama că pleci." În registrul tragicului contemplația se preschimbă în melancolie, tăcerea într-un vizitator, cuvântul în cea mai sigură armură a singurătății, ritualul într-o umbră ce bate înainte pe un pavaj pietruit cu chipuri de sfincși: "Și acum în seara hărăzită trec/ Hohotind de gânduri, însetat de chin/ Nemișcat în forma zeului petrec/ Îmbătat de rouă în etern suspin"... George Virgil Stoenescu, Fratele meu, versuri, cu o prefață de Eugen Negrici și
Un sapiențial vitalist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16698_a_18023]
-
0,3%) reprezintă drumuri cu trei benzi de circulație și 1.353 km (1,6%) drumuri cu patru benzi de circulație. Drumurile județene erau în proporție de 46,4% cu îmbrăcăminți ușoare rutiere, iar 49,3% dintre drumurile comunale erau pietruite. La sfârșitul anului 2010, lungimea liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.020 km, în creștere cu 0,4% față de anul 2009 (+18 Km) și reprezentând 37,3% din rețeaua de cale ferată în exploatare. De asemenea
Din 82.386 kilometri de drumuri publice ale României, doar 30,6% sunt modernizaţi () [Corola-journal/Journalistic/26618_a_27943]
-
chioșcuri dar și multe alte oportunități de petrecere a timpului liber. În parc au fost plantați 8.000 de pomi, cinci hectare de gazon, au fost amenajate trei coline, un lac artificial care are 25 de izvoare, iar aleile sunt pietruite după model englezesc, rolul lor fiind unul decorativ, vizitatorii fiind invitați să meargă prin iarbă. Amenajarea parcului s-a făcut păstrând atmosfera medievală. Prin această amenajare parcul este singurul din București unde se pot organiza picnicuri. Aici se află și
Se întâmplă şi la noi minuni! Şi sunt chiar la doi paşi de noi, în sectorul 4! Vezi o galerie foto cu cel mai modern parc din ţară () [Corola-journal/Journalistic/25476_a_26801]
-
ca niște colivii din care au zburat canarii, arse de apele reci, ca-n țipăt șoapta abia auzită, - nimeni în urma mea, așa cum, nimeni înaintea mea, un foșnet de stuf prin alcoolul învechit la buzele sub care mocnește vulcanul unei străzi pietruite de pași zburători ca liliecii în biserici de ceară, - vei auzi, atît, vei auzi cum vor duce la spălat, într-un rîu tulbure, cearșaful ca pe un giulgiu din care se vor desprinde chipurile noastre, carcase de aer tranșate de
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
și sperând în secret că, până la urmă, voi ajunge ceea ce-mi dorisem din copilărie : să fiu „scriitoreasă“... Cred și astăzi că fetița mea a venit pe lume la fix ca să-mi deschidă un nou drum, un soi de cărare pietruită cu cărămizi galbene, presărată cu peripeții și greutăți, dar care îmi promitea, la capătul ei, să mă ducă direct în Orașul lui Oz, acolo unde se împlinesc toate dorințele. Merg de atunci pe cărarea asta și, deși uneori drumul devine
Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Rosetti () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1779]
-
Primejdia că numărul copiilor ce se vor îndrepta în viitorul apropiat către muzica savantă să scadă devine, iată, manifestă în condițiile în care drumul absolvenților (și chiar a câștigătorilor unor astfel de competiții) nu este nicidecum unul asfaltat și nici măcar pietruit cu vagi nădejdi. 5) Mulțumirea tuturor participanților este un țel ce se amână sine die. Este încă o rațiune pentru care concursul trebuie să continue.
Primăvara artelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13825_a_15150]
-
Buddha, Amon-Ra și Confucius aveau multe lucruri în comun. De fapt, sînt presbiterian, dar lucrez cu credincioșii de pe toate continentele și de orice culoare. Lanark era prea obosit să vorbească. Nu mai mergeau pe gheață, acum urcau pe o pasarelă pietruită sub un acoperiș arcuit. — Rețineți, zise Ritchie-Smollet, mă opun sacrificiului uman, în afară de cazul în care este voluntar, cum a fost cazul lui Hristos. Ați călătorit bine? — Nu. — N-are importanță. Sînteți încă bine sănătoși și fiți siguri că vă așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mână prin păr, și prin răvășeala șuvițelor cafenii am întrezărit prima dată Minunea: universul multicolor gravat în pielea albă-sidefie a capului ei. Sub degetele mele se deschideau cărări parfumate, mărginite de mii de fire, prelungind rădăcinițele albicioase. Fiecare cărare părea pietruită cu dale albastre și violete și roz și galbene, asemenea literelor disparate dintr-un rebus convex. Pădure tăcută, vidă și singură, acoperind fundații străvechi. M-am imaginat un moment minuscul ca un păduche, explorihd pădurea cea stearpă, călcând pe solul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
a rețelei de drumuri arată astfel: - Drumul judeațean 208, asfaltat între 1967 și 1970, degradat din cauza intensificării fluxului de mașini și mai ales al celor de mare tonaj - este în proces de reabilitare; - Drumul județean (DJ 208A) Lespezi - Vânători este pietruit, dar degradat și greu accesibil pe timp nefavorabil; la fel sunt și drumurile spre Sirețel și Tătăruși; - Drumurile comunale și sătești sunt pietruite, fiind accesibile chiar și pe timp nefavorabil, fiind puține drumurile de pământ, neaccesibile; - Drumul spre Probota are
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
al celor de mare tonaj - este în proces de reabilitare; - Drumul județean (DJ 208A) Lespezi - Vânători este pietruit, dar degradat și greu accesibil pe timp nefavorabil; la fel sunt și drumurile spre Sirețel și Tătăruși; - Drumurile comunale și sătești sunt pietruite, fiind accesibile chiar și pe timp nefavorabil, fiind puține drumurile de pământ, neaccesibile; - Drumul spre Probota are nevoie urgentă de peste 2 km de asfalt. Gradul de vascularizare rutieră este de 0,582 km drumuri județene și comunale la 100 ha
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
întrebă fiica stăpânei de la Târgșor. — Mergem cu voi, toți trei. — Bine, țineți-vă după noi, și femeile plecară pe cealaltă ușă a cuhniei dând în curtea palatului. Ieșind în noapte, Selin a rămas încântat. Grădina cu arbuști înfloriți avea aleile pietruite cu piatră măruntă de râu, luminate de lampioane mici din fier forjat cu geamuri de sticlă albă, în care ardeau lumânări scunde de seu. Femeile au luat-o înainte spre palat, iar Selin după ce a făcut câțiva pași și-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu învățătura, domn nu se știe dacă o să ajungă, dar nici comis n-o să rămâie. Auzi ce-i trece prin cap năzdrăvanului... feciorul lui Mavrocordat - și doamna Stanca schiță un zâmbet. Ajungând la Mogoșoaia, fură surprinși la vederea pe aleea pietruită din spatele palatului a unei calești negre foarte elegante, cu șase armăsari nervoși, înhămați gata de plecare. Pe peronul cu dale de piatră aștepta Mihai Cantacuzino, fostul mare spătar, îmbrăcat foarte îngrijit după moda vremii. Ștefan sări sprinten de la locul lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în trap nebun, că se simte obosit și ar dori să doarmă pe drum. Se urcă în caleașca luxoasă, dar când să dea cu mână semnalul de pornire strigă cu putere: — Stați! Se dădu jos și o porni pe aleea pietruită spre palat. Lăsa pe dreapta în urmă cuhnia cu fumul cuptorului înălțându-se căci nu era nici o boare de vânt. Larmă de glasuri venea din toate părțile și dinspre corpul de gardă și dinspre grajduri, doar palatul așa cum bătea soarele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mult aur. Toca la biserica lui Mircea Vodă Ciobanul, cea de pe colina lui Bucur. Au ajuns la zidul mânăstirii și nu-și putea da seama ce-i veni să-i spună surugiului să oprească. De jos, măsură din ochi poteca pietruită cu piatră rotundă de râu ce ducea spre biserică și nu i se păru anevoioasă, așa că făcu semn feciorului că vrea să urce până sus. Cum se vedea bisericuța văruită în soarele aflat spre apus, cu pridvorul adăugat de curând
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
un "Tatăl Nostru", Marius face semn oamenilor care se reped într-o fugă nebună. Se trântesc la pământ. Nimeni nu mai respiră. Nu se aude nici un foc de armă. Sunt foarte aproape, lângă gardul viu, în spatele căruia se disting aleile pietruite din parc și băncile frumos aliniate. Clădirea întunecată pare în continuare adormită. O unghie de lumină se zărește la etaj, din spatele unui stor, acolo unde o fereastră se închide și se deschide bătută de vânt. Marius își mușcă buzele, preocupat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
rămân aici. Cred cu tărie că, dacă România va avea 10 ani de liniște, va fi departe. „Mulți unguri vin să ia apă de aici. Am donat o plăcuță în biserica lor lutherană. Când am venit aici, străzile nu erau pietruite, erau mărăcini pe câmp. Toți primesc o tonă și jumătate la hectar. Noi facem cea ce trebuie, spune gospodarul din apus. În Transilvania, doar românii, spune, domnule părinte, fiindcă românii nu aveau voie să învețe carte. Numai preotul știa să
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în cuvertura care, în ciuda temerilor, ține. Rușinos ghemuit (suflă în mine o voce străină), ultimă umilire... Mai simte el această umilire, că e lipsit de demna înțepeneală a morții, de acea înfiorătoare înțepeneală demnă ? Și așa îl duc prin curtea pietruită cu cărămizi bătrâne, printre care se strecoară tulpinile viclene și alburii ale florilor de piatră. Jos, peste cărămizile tocite ale curții, peste florile mov-galben-roz, este sicriul lucios, în care l întind. La fel ca și cu cearșaful, acum trag de sub
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
zâmbească. Și să facă semne cu mâna. Apoi, se confruntă cu lumea. Indieni și englezi. Bărbați englezi și doamne. Doamne indiene? Nu. Toți discută adunați în ciorchini, ca o enormă cultură socială de spori, un experiment desfășurat aici pe farfuria pietruită din mijlocul pajiștii bine udate a celor doi Privett-Clampe. Servitori cu mănuși albe poartă niște tăvi de argint. O orchestră de viori cântă muzică clasică lângă noul pavilion din grădină, o inovație arhitecturală a doamnei Privett-Clampe. Într-o parte, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
lor le dăduse voie să se ducă. Când fetele dăduseră la o parte draperiile în acea sâmbătă dimineața, lumea exterioară era cenușie și umedă. Nori negri pluteau peste deal, iar apa de ploaie se scurgea în mici pârâiașe pe strada pietruită de sub ferestrele dormitorului lor. Nu aveau ce face. Excursia a fost anulată. Lui Malcolm Johnstone aproape că-i venea să se ia singur la șuturi de disperare. Întotdeauna repeta asta, când povestea ce s-a întâmplat atunci. Îmi venea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
toți respiră ușor în mijlocul nopții, eliberați pentru scurtă vreme de sub domnia tiranică a soarelui. Peste numai câteva ore se va coborî din nou asupra lor, dar până atunci, pot vorbi în șoaptă pe la spatele lui, privesc strada pustie, care îmi pietruiește inima, o durere îngrozitoare mă cuprinde, încotro se grăbește la ora aceasta, cum are de gând să ajungă în sud, uitasem amănuntele cele mai simple, dintr-odată nu mai știu nimic despre el, după ce multă vreme fusesem obișnuită să știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]