622 matches
-
sonetul). Romanele lui B. - Canapeaua cu pisici (1971), Să mai câștigi o zi (1972) - constituie un fel de completare prozastică a poemelor, ținând de aceeași viziune „măruntă”, hedonistă, intimistă, intensiv și neconvingător „sinestezică”, cu scurte, rapid istovite elanuri generalizatoare și pilduitoare. Pe ample porțiuni, proza scriitorului se plasează la limita dintre reportaj și consemnarea diaristică. Priceperea exprimării și o oarecare înzestrare pentru observația detaliată nu sunt susținute de aptitudinea construcției romanești. Prozatorul practică un descriptivism atent și omniprezent: se succedă peisaje
BELDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
și un membru important al comitetului Astrei, secretar și prim-secretar al asociației, redactor, între 1892 și 1895, al revistei „Transilvania”. Aici publică articole referitoare la educația prin școală și biserică, numeroase schițe biografice ocazionale, unde panegiristul creionează portrete morale pilduitoare ori sintetizează adecvat activitatea personalității omagiate. Volumul Cuvântări funebrale și memoriale (1889) adună discursuri de această factură, relevând talentul oratorului, iar cele trei volume intitulate Semințe din agrul lui Christos (1898-1899), premiate de Academia Română, al cărei membru corespondent B. devenise
BOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]
-
evoluția bolii, rezultatele analizelor etc. și răspunde la întrebările puse de bolnav. Desigur ca el are o poziție dominanta față de bolnav, tocmai prin faptul că această relație intelectuală - rezumată - se realizează în planul sau profesional. Dar așa cum au lăsat un pilduitor exemplu marii clinicieni, medicul nu trebuie să limiteze relațiile să le intelectuale cu bolnavul doar la domeniul său profesional, ci el trebuie să abordeze și alte probleme, în special din activitatea pacientului, spre a mări zona de comunicare și a
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Pentru a evita acțiunea eronată care, dată fiind înălțimea de unde este promovată, se poate dovedi dezastruoasă pentru regat. Nevoia de a exista cineva care, în acest caz, "să se împotrivească" îi apare vitală înțeleptului chinez. Iată un dialog cu valoare pilduitoare: Principele Ding întreabă: "Se poate ca o singură vorbă să facă înfloritor un regat?" Maestrul răspunde: "O singură vorbă nu poate avea un asemenea rezultat. Totuși, ar fi o zicere: "E greu să fii Principe, dar nici slujitorul său să
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
modul cum se construiește imaginea de țară. Sunt multe exemple pe care le-am putea da în ceea ce privește preocuparea liderilor chinezi de a ridica o putere soft impresionantă, la nivelul puterii economice. Dintre toate, am ales unul care pentru noi este pilduitor. Primul ministru al Chinei are o conferință de presă o dată pe an. Are purtător de cuvânt, cabinetul furnizează regulat comunicate etc. Dar primul ministru își expune personal punctul de vedere o dată pe an. În rest, el se ocupă de dezvoltarea
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
manieră expresivă, simbolică în cadrul unor mesaje cu o mare încărcătură emoțională. Ei fac apel la analogii și metafore pentru a angaja gândirea, imaginația și valorile oamenilor, fascinează și coagulează sentimente, idei, aspirații și valori, concepând și relatând anecdote și povestiri pilduitoare, adaptându-și permanent stilul de comunicare în funcție de particularitățile, nevoile și interesele auditorului. Liderii carismatici au capacitatea de a inspira încrederea grupului. Maniera expresivă și fascinantă în care își prezintă viziunea convinge oamenii de propria determinare în înfăptuirea ei. Aceștia sunt
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și flagornerie. Ea presupune neapărat încredere și fidelitate, deci optimism, dar nu optimismul mincinos și laș al ipocriziei, ci optimismul uneori exultant, dar alteori dureros și chiar tragic al conștiințelor superioare. Așa e iubirea virilă și eroică a lui Jebeleanu: pilduitoare din acest punct de vedere ar fi cu osebire, dacă am putea totuși alege din această vastă carte în care nici un rând nu coboară mai jos de culme, poemele: Atrizii, Izvoare, Desprindere. Fiindcă această carte consacră convergența lui Eros cu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și pentru aproapele, ceea ce vrem să facem cât mai bine pentru noi Înșine.) Apa trece, pietrele rămân. (Dezamăgirile și momentele de restriște trec o dată cu Împrejurările și cu oamenii care le-au trăit, dar victoriile obținute cu mari sacrificii rămân mereu pilduitoare.) Ușa cea mai bine Încuiată e aceea pe care o putem lăsa deschisă. Când există Încredere și respect Între oameni, aceștia nu mai trebuie, desigur, să-și cenzureze intențiile sau aprecierile.) „Trebuie să trăim ca și cum am trăi În văzul lumii
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
explicăm ce este, de fapt, starea de fericire, ne-am simți mai fericiți. Μ Unii oameni au Întâmplări de viață interesante, pline de semnificație, dar nu știu să profite de pe urma lor; nu știu să le transforme În experiențe de viață pilduitoare, care să-i ajute să Îndrepte ceva din comportamentul lor (sau să-și proiecteze mai bine viitorul). Existența unor astfel de oameni Îndreptățește, o dată În plus, ideea despre rolul unor mentori În procesul construcției de sine. Μ Cel supus unui
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
diplomatice, survenite după Primul sau al Doilea Război Mondial, care au provocat apariția românilor sîrbi, a românilor bulgari, a românilor unguri, a românilor greci, a românilor ucraineni etc. Istoria românilor americani este nu numai interesantă din perspectivă științifică, dar și pilduitoare pentru istoria zilelor noastre. Așadar, orice lucrare ce abordează această temă va suscita, fără Îndoială, atît luarea-aminte a specialiștilor, cît și curiozitatea stîrnită de sondarea trecutului, În general. Am văzut că despre cei numiți Îndeobște români americani - și nu din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
senzaționalist” spectaculoase), iar din sfera cultă a formației sale - rețetele literaturii „simple”, ușor digerabile, ale povestirii pitorești ori, după caz, ale „romanului popular” (de tip Eugène Sue, cu recurs la elemente caracteristice: violența, delincvența, fatalitatea, dramele pasionale etc.), cu deznodământ pilduitor, uneori prea vizibil „adus din condei”. Se degajă din scrierile lui I. un anumit mesaj demofil, populist, de justiție socială, însă susținut cu intermitență, nu în mod tezist-sâcâitor. Abia din volumele anilor ’60-’70 răzbat încercări - înduioșătoare prin naivitate - de
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
cu diavolul”, povestea poate fi considerată paradigma întregii literaturi a lui G. pe tema goanei după avere. Bogățiile și plăcerile lumești nu sunt, în viziunea scriitorului, decât, cum spun textele sfinte, „umbră și vis”. Un fantastic desfășurat cu o intenție pilduitoare mai estompată include povestirea În pădurea Cotoșmanei. Dintre nuvelele cu eroi stăpâniți de eros, cea mai izbutită e De la noi, la Cladova. Abordând tema din perspectiva creștină, scrierea înfățișează o biruință a principiului moral asupra ispitei vinovate. Preotul Tonea e
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
interesul cititorului pentru culisele unui trecut fie ocultat, fie prezentat în mod deformat, dorința de recuperare a unei perioade cenzurate sau chiar interzise, deconspirarea minciunii. Totodată, interesul pentru istoria adevărată ce poate fi, în sfârșit, reconstituită generează setea de biografii pilduitoare, implicațiile justițiare decurgând firesc. Literatura memoriei devine o instanță morală demascatoare și acuzatoare atât a istoriei, cât și a ficțiunii oficiale publicate în totalitarism, pusă în relație cu „romanul obsedantului deceniu”, care oferise doar iluzia adevărului mărturisit. În primul număr
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
Ghica, „obiect” al panegiricului, bun, generos, prudent, pios, priceput în ale politicii și furnizor al unor sfaturi pline de înțelepciune, „pedepsit” în științe și preferând zbuciumului de la curte liniștea conacului său, unde medita și „scriia”, este transformat într-o „efigie” pilduitoare ce trebuie impusă viitorimii. Oamenii, regnul vegetal și cel mineral, slujitorii lui Dumnezeu, țara sunt îndemnați să deplângă dispariția acestui mare bărbat: „Zic, dară, și voi pietrilor și liamnelor, să plângeți, / Și tuturor săracilor, de jale să vă stingeți! / Și
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
divină - „poate fi pentru păcatele creștinilor acelui pământ”, se rostește „candid” G. -, dușmanul lui Constantin Brâncoveanu fusese întâi „herghelegiu”, „apoi lefeciu, apoi și ceauș la steagul spătărescu aici în țară”. Demersurile acestor inepuizabili agenți ai răului sfârșesc lamentabil în eșecuri pilduitoare. Ținta lor, voievodul, descris și proiectat fără șovăire în spațiul de lumină emanând de la preceptul ordonator al întregii „istorii”, îi aruncă ireversibil într-un con de umbră. Iar Brâncoveanu are, la sfârșitul lecturii, o biografie. Domnitorul, departe de a fi
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Chișinău. A fost și redactor la Enciclopedia Sovietică Moldovenească (1971-1979). L. debutează editorial în 1972, cu volumul de povestiri Clopoțeii primăverii, urmat de alte câteva cărți dedicate micilor cititori: Inimi înflăcărate (1973), Brânduș (1975), Vulcan (1976), care urmăresc, în spiritul pilduitor al genului, procesul de formare a caracterului. A scris și nuvele (Moara ciorii, 1981), epigrame, parodii și fabule ( Din desaga cu ciulini, 1988), precum și două romane istorice, Sub cârma vremii (1986), consacrat domniei lui Vasile Lupu, și Zbucium (1989), dedicat
LESNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287782_a_289111]
-
Drept contrapondere, se propune, firesc, panegiricul. Patetic în tot ce întreprinde (și în culpabilizări, și în entuziasme), reașezând valorile într-o lume care nu mai este a istoriei, ci a povestirii, cronicarul face din eroul exemplar o efigie impusă viitorimii. Pilduitor este nu Șerban Cantacuzino (singurul din neam ce atinsese până atunci suprema poziție ierarhică), ci tatăl acestuia, postelnicul Constantin Cantacuzino, căruia îi sunt elogiate bunătatea, înțelepciunea, prudența, generozitatea, abilitatea și priceperea politică, patriotismul. Durerea pricinuită de dispariția nedreaptă a acestui
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
Postat și în această zonă a scrisului, C. Hușanu a respectat și respectă adevărurile vieții, el nu răstălmăcește, nu aproximează, nu improvizează, chiar atunci când alături de analiza textului folosește și pamfletul, precum în cazul ce urmează și care pentru mine rămâne pilduitor. La un moment dat, la Iași, un tânăr cadru didactic universitar, uitând sau neștiind că în Moldova lui Ștefan cel Mare, un bătrân Mitrea de la Tarcău plângându-se lui Cuza Vodă de desconsiderarea unor tineri, domnitorul l-a liniștit, i-
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
prin nebunie, ceilalți doi prin moarte violentă. Hipolit insistă asupra ideii pocăinței și convertirii acestora în fața morții. Ei își recunosc vinovăția și îndrăzneala de a fi gândit să se măsoare cu Dumnezeu, singurul stăpân al lumii. Prin aceste trei destine pilduitoare, Hipolit face aluzie, în realitate, la epoca sa. El sugerează posibilitatea oricărei schimbări de atitudine din partea autorităților romane în privința creștinilor (ideea convertirii) și, în același timp, îi amenință cu pedepse pe împărații care nu vor pune capăt persecuțiilor. Venirea Anticristului
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Hurezi figurează cinci: Ilinca, Ancuța, Maria, Stanca și Bălașa - ori șase - câte sunt în „siraua” din Ghenealoghiia banului Mihai Cantacuzino; sursele se contrazic), care, toți, vor ajunge mari dregători, caz unic în istoria țării Românești - observa Nicolae Stoicescu -, sunt aproape pilduitoare în acest sens. Drăghici (nu las la o parte - pentru integralitatea proiectului - căsătoriile ce se consumaseră în timpul vieții postelnicului Constantin Cantacuzino), fiul cel mare, care - abil într-ale politicii și precaut - își făcuse rost în 1658 de o diplomă de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Pățaniile soldatului Neață) și un foileton-ilustrat (Epistoliile fruntașului Neață) de Neagu Rădulescu etc.; ultima pagină conține informații de pe front sub titlul „Faptele săptămânii”. Sumarul a mai cuprins temporar „Poșta «Sentinelii»” și alte câteva rubrici. Se publică proză de Eugen Jebeleanu (Pilduitoarea viață a domnului Ștefan cel Mare și Sfânt), Damian Stănoiu (Cel dintâi ofițer pe care l-am cunoscut), I. C. Vissarion (Boul lui Dumnezeu), I. Popescu-Băjenaru (Viața Mântuitorului), Gh. Brăescu (Soldatul Busuioc), I. Valerian (Biserica din Târgul bucuriilor), dar și versuri
SENTINELA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
Un artist adevărat are de pătimit într-o orânduire marcată de „lupta dintre cele două culturi”. De aceea - stăruie dogmatic V. - se cuvine ca el să ia atitudine împotriva „oficialității reacționare” (care inspiră „mânie” și „ură”), oferind viitorimii un „profil pilduitor de artist-cetățean”. Încercarea de sinteză intitulată Istoria teatrului românesc, apărută în 1972 într-o colecție de uz școlar, va cunoaște o reeditare revizuită și amplificată în 1995. Elaborată mult mai târziu, se vrea a fi o „privire sintetică” curățată de
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
parțial în Cele mai frumoase nerozii (1981), în Școala tăcerii (1991), precum și în Pe scurt - Bref, volum bilingv. Aforismele sunt ghidușe, istețe, deloc marcate de pedanterie, combinând fericit rigorile tonului gnomic cu dexteritatea manipulărilor lexicale, semantice și sintactice, neprevăzute și pilduitor hazlii („A greși e omenesc, a persevera în omenesc e diabolic”, „Peștele de la cap se parfumează”, „Cine sapă groapa altuia riscă să dezgroape pe altcineva”). Dicționarul falitului (1993) și Dicționar romîn-român (1995) cuprind „definiții umoristice”, texte scurte de pseudolexicografie, înrudite
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
1683 o tipografie românească la Sebeș, mutată în 1685 la Bălgrad (Alba Iulia). Prima tipăritură aparținând lui Z., Sicriul de aur. Carte de propovedanie la morți (1683), este o lucrare de omiletică funebră, cu originea în textele sfinte. Motouri, trimiteri pilduitoare sau pasaje epice sunt preluate din Noul Testament (1648) și din Psaltirea (1651) apărute la Bălgrad, iar citatele din Vechiul Testament sunt traduse după o Biblie maghiară de la Vizsoly, din 1590. Cele cincisprezece predici, diferențiate tematic și după auditoriu, au în vedere
ZOBA DIN VINŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290745_a_292074]
-
o notă de originalitate anumitor concepte, autorul nu depășește decât rareori nivelul unor însemnări de lectură. Interesul paginilor stă în capacitatea de sistematizare teoretică, dublată de modalitatea metaforică a expunerii. Ca romancier, după Vatra legendelor (1970), o narațiune pitorească rememorând pilduitor timpuri legendare, abordează actualitatea în Ianus (I-II, 1980-1983). Protagonistul-narator e un inginer a cărui evoluție e surprinsă din momentul îndepărtării sale de la conducerea unei importante intreprinderi ieșene pentru a fi transferat într-o fabrică din Pașcani, de fapt inexistentă
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]