930 matches
-
valoroase balade ale lui A., sunt asimilate motive romantice europene - din Lenore a lui A. G. Bürger sau Fuga lui Mickiewicz - și bogate elemente folclorice românești. O atmosferă fantastică învăluie cavalcada nocturnă, tenebros-macabră, a perechii fantomatice, Ana și But, spre muntele Pion. Legendele Jijia și Sirena lacului cultivă misterul și toposul romantic al poeziei „lakiștilor”. În Jijia se ascunde „schitul cufundat” (contaminare a motivului „cetății scufundate” sau Orașul în mare, la E. A. Poe), în care s-au salvat de pângărire fecioarele-călugărițe. Sirena
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
iminenta reprimare din partea Ministerului. N-am timp de povești! Și totuși, dacă mă uit în jurul meu și bag de seamă pe ciudatul Cronicar și pe acest Romb Argintiu ce pare că nu este mai mult decât o slugă sau un pion, lumea lui Cosmeho dădea semne că se pregătea să mă includă și pe mine cât de curând în ea. Nu m-am uitat înapoi. Eram atât de nervos încât nu am băgat de seamă când am ajuns înapoi în subsolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Oare cum să ne răzvrătim? Cum să-i conving pe elevi să mă urmeze? Toate piesele sunt așezate pe tabla de șah și toate știu ce trebuie să facă și cum, dar toate, inclusiv eu, care sunt un doar un pion în viață, speră ca ziua în care trebuie să acționeze să nu vină niciodată. Toți se tem de acea zi, inclusiv reginele, caii și nebunii vremurilor noastre. Păstrez demult o teamă în suflet cu privire la clipa aceea, rugându-mă ca ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
citească teama în ochi. Se înșală subestimând-o pe Livia. Nu face niciodată lucruri gratuite. Evident că dorește să lovească cu bună știință în el. În el...? Nu neapărat în el, ci în familia lui. Scribonius Libo e doar un pion neînsemnat. Prin el, vrea să-i compromită pe ei toți. Deși, cine știe? Fiind vorba de descendentul Scriboniei... Nu îndrăznește să-și ducă gândul până la capăt. Clipește con vulsiv, cuprins de panică. Nu se poate! Nu e cu putință să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
trage de mantie. Îi simte degetele până și pe bentița de pe cap. Și bolborosește întruna. O s-o audă până la urmă principele! Ezită. Ce să facă? Într-un final, se decide. Scoate de sub cingătoare o calotă emisferică de piatră. Este un pion, din cele folosite la jocul cu zaruri. Nu știe să joace, e prea complicat pentru ea, dar îi place să aibă în mână jucării robuste. Cele prea sofisticate probabil o frustrează, căci le distruge imediat. Fata se liniștește. Pare mulțumită
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în viață. Și ăsta mic ce va să vină. Își înăbușă cu greu un vaiet de deznădejde. La atât se reduce rolul lui. Armăsar de prăsilă, bun să o lase borțoasă. Să-i facă copii. El nu e decât un pion în lupta ei pentru putere. Un pion pe care îl împinge tot timpul în față. Îl mână din urmă ca pe un servitor. Nu cu biciul sau cu ocara, cum face cu sclavii, ci cu gheața din suflet, cu focul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să vină. Își înăbușă cu greu un vaiet de deznădejde. La atât se reduce rolul lui. Armăsar de prăsilă, bun să o lase borțoasă. Să-i facă copii. El nu e decât un pion în lupta ei pentru putere. Un pion pe care îl împinge tot timpul în față. Îl mână din urmă ca pe un servitor. Nu cu biciul sau cu ocara, cum face cu sclavii, ci cu gheața din suflet, cu focul orgoliului și al trufiei ce se ascund
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
padișah Victoriile chiar să-i placă. Și a avut ca partener Un prieten, pe șahistul, Vecinul lui de cartier, Profesionistul. Acum nu-și mai încape-n pene, Se crede mare campion. Atunci când mută tura, geme La fel când mută un pion. Se laudă că el e campionul, Că variante știe zeci, El toarce-n barbă ca motanul, Prin față nu mai poți să-i treci. Pe toți îi bate zi și noapte, Aplică scheme, strategii, Zicând că toți sunt papă lapte
?ahistul by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83199_a_84524]
-
Lui Blănaru Lică Tu la birou când te așezi Pioni și ture-n față vezi, Regina cum îți dă târcoale Și caii te lovesc în șale. Tresari și crezi că un șahist îți ia nebunii Și că pe tabla ta de șah vin hunii, Transpiri și nu ai poftă de
Campionul by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83200_a_84525]
-
Tresari și crezi că un șahist îți ia nebunii Și că pe tabla ta de șah vin hunii, Transpiri și nu ai poftă de mâncare, Te doare capul și cazi din picioare Și dacă tu, din întâmplare, câștigi câte-un pion, Te și vezi mare campion. Colegii sunt în mare sărbătoare Și-n cor îți zic câte-o urare. Și dacă au îndrăznit amicii să te bată, Să facă experiență câteodată, Nu cred că-n anul care vine O să mai fie
Campionul by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83200_a_84525]
-
nesăbuință, dar și un punct de vedere religios care a intervenit aici. Asta voiam eu să știu. Părerea mea este că doar Asahara și Murai Hideo puteau să-mi explice de-a fir a păr. Ceilalți membri erau doar niște pioni, dar ei doi nu. Dădeau ordine și decideau lucrurile având în cap niște ținte sigure. Poate motivația lor era tocmai faptul că eram singurul care lupta și se ridicase împotriva lor. Majoritatea celor care au acționat în cazul atacului ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
în conceptul idioților, fiindcă numai conducerea poporului nu e, ceea ce căuta să ne predea ei). Poate nici nu scriam aceste rânduri dacă nu aflam din presă că a dat ortul popii, cu succes deplin de sută la sută, unul dintre pionii folosiți la convertirea spre prostie continuă a poporului acesta. Este vorba despre un ratat incurabil, boschetar cu vechi state de serviciu, care purta numele de Cristian Pațurcă. Numele lui este legat și poate va fi legat în continuare de acel
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
colecție, descrie un tânăr văduv, dintr-o suburbie, care într-o noapte șade pe pajiștea din fața casei, îmbrăcat în pijama și halat de casă, și privește luna plină. O pisică albă, plictisită, aparținând, clar, gospodăriei și, aproape sigur, un fost pion important al casei, vine lângă el, se rostogolește pe spate, și omul o lasă să-i muște mâna stângă, în timp ce el contemplă luna. Acest din urmă poem, de fapt, poate să prezinte un plus de interes pentru cititorul meu obișnuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
contopiți într-un tot sub poarta sărutului poticniți în calcarele infinitului trăgând după noi tăcerile căutăm masa aducerilor-aminte joc... mă arde gelozia așteptărilor la fiecare bătaie de puls. am obosit să joc “nu te supăra frate”. zaruri aruncate la noroc, pioni depășindu-ne unii pe alții într-o zonă interzisă, din care nu vom gusta niciodată; reguli impuse de societate bolnavă. mai bine am juca ruleta rusească a sorții care ne desparte. lasă-mi mie glonțul deznădejdii ia libertatea, ia iubirea
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
alb Privesc la viața mea ca la o tablă de șah invadată de nebuni și de cai sălbatici. Trimit numai gândul la înaintare și aflu că au fost nimiciți de propria nebunie. Pe tabla mea de șah mai cad încă pioni nevinovați. Nebunia, boală molipsitoare a cuprins tot regatul dar carul "reginei de alb" se înființează la palat. Și ce mândru era regele negru! Știa cât urăsc războiul dar și cât îmi plac caii sălbatici... Ploile Vorbim amândoi deodată, ne aprindem
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
devenire: cu timpul îi vor privi cu superioritate. Dar paralel cu îmburghezirea, se naște pentru ei iluzia puterii, convingerea că, spre deosebire de vremurile dinainte, sunt egali cu conducătorii lor pentru că le spun „tovarăși”, fără să-și dea seama că sunt doar pioni pe o mare tablă de șah, la discreția acestora, că libertățile lor fundamentale nu mai există. - Sunteți prăpăstios, domnule judecător. Eu nu-mi prea bat capul cu de-astea, nici nu despic firu-n patru. Oamenii sunt oameni peste tot, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
fi în locul tău... Aia ce e? un set de popice, sau ce? — Aia? Un joc de șah, pentru numele lui Dumnezeu. Onix, am spus eu. Luă o piesă la întâmplare din cutia de jad. — Asta ce e? Rege sau regină? — Pion. Ce e cu tine? — Joci mult? — Da. Am jucat. Și tu joci, nu? Ești bun? — Firește, spuse el. Ce-ai zice de o partidă? Trece timpul mai ușor. — Sigur că da, am spus eu și m-am simțit învăluit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ta aventură din New York, spuse el în timp ce calul lui sărea înapoi, în rândul al doilea. Cred că am înțeles despre ce e vorba. Vrei să-mi asculți teoria? Ia mai taci o clipă. Mă concentrez. Desfășurarea mea era avansată, dar pionii erau într-o dezordine cam mare. Jocul a continuat tăcut cu două mutări, în timp ce ne făceam ordine prin ogradă, executând amândoi rocade în ritm vioi, pe partea regelui. Eram în căutare de planuri, de tipare și formule, când el s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
tăcut cu două mutări, în timp ce ne făceam ordine prin ogradă, executând amândoi rocade în ritm vioi, pe partea regelui. Eram în căutare de planuri, de tipare și formule, când el s-a lansat într-o serie de atacuri anoste asupra pionilor mei avansați. Confruntarea nu era mare lucru, dar a trebuit să-mi retrag armele din zona regelui său, dar și din centru, unde Martin începuse să-și adune câteva piese mici - iar calul, un nebun util pe pătratul negru... O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
înăbușită de slugile ei paranoice. Era un adevărat coșmar de prindere în clești, de fixare în ace, furci și frigări. Am înghițit niște scotch și am încercat să descopăr căi de ieșire. Erau două, fiecare cu marile ei amenințări - un pion blocat, un culoar deschis care ducea până la turn, care atunci... Taticule, puteam pierde chiar în momentul ăla! E groasă, mi-am zis eu, și mi-am dus o mână la fața-mi vătămată. — Ținând cont de starurile pe care le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
băga în mine, cel puțin o singură mutare. Dă-i ’nainte cu vorba. Cu un ochi pe ceas și manifestând nerăbdare sau nervozitate, mi-am scos regina din cuibul ei. Martin a rămas gânditor, după care a împins liniștit un pion. — Continuă. — Fetele alea despre care spuneai că-ți făceau ochi dulci. Erau și ele pe statul de plată. Ori că erau angajate, ori dădeau probe. Dar tu nu erai chiar așa de tâmpit sau beat, cum a sperat el. Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
problemă pentru mine. Eram convins că am timp la dispoziție cu duiumul - era ca și cum aș fi jucat cu Selina, făcând cu albele scheme frumușele pe pătratele îndepărtate. Nu mai întâmpinam nici o rezistență. Martin a continuat să mă preseze calm cu pionii din partea reginei, aparent neimpresionat de arsenalul exploziv pe care i-l masam din stânga. Acum nebunii mei corelați își îndreptaseră lanternele spre regele lui, iar dolofanele mele ture erau gata să dea cu el de pământ pe singurul culoar liber. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Dublă. Nici tipului ăstuia nu-i păsa. Îmi scapă mie ceva? Am revăzut la repezeală așezarea pieselor lui și căile lor de atac. Zero - nici vorbă de vreun sacrificiu savant, sau vreo combinație sofisticată, n-am descoperit nimic măreț acolo. Pionii avansați din fața reginei ar putea să-mi dea niște bătăi de cap mai târziu, dar... Mai târziu? Iisuse. Se spune că pionii sunt sufletul șahului. Asta ar putea fi o explicație de ce nu le acorzi niciodată parcă multă atenție, până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
atac. Zero - nici vorbă de vreun sacrificiu savant, sau vreo combinație sofisticată, n-am descoperit nimic măreț acolo. Pionii avansați din fața reginei ar putea să-mi dea niște bătăi de cap mai târziu, dar... Mai târziu? Iisuse. Se spune că pionii sunt sufletul șahului. Asta ar putea fi o explicație de ce nu le acorzi niciodată parcă multă atenție, până la sfârșitul jocului, când nu mai ai cum să nu te gândești la propriu-ți suflet. Acești patru skin-heads albi veneau spre mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
era prins în plasă. În plasa ficțiunii, a artei. Voia să meargă până la capăt. Toți vrem asta. Actor ratat, își dorea răzbunarea unui actor. Și s-a răzbunat pe viața adevărată. Lucrurile au început să se încingă pe flanc, când pionii și-au început marșul lor triumfal. Asta trebuie să ne fi stârnit apetitul pentru carnagiu, căci bătălia decisivă, când s-a produs, a fost doar „zdrobește și înșfacă“. Pionii ăia dispăruți au insuflat viața nouă în piesele lui adormite: am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]