1,380 matches
-
Posesiunile și practicile culturale ale părinților legate de cultura clasică - literatură, volume de poezie sau lucrări de artă - determină pozitiv rezultatele la testul de matematică. Fiecare punct din indicele posesiunilor culturale determină 12 puncte adiționale la testul academic aplicat în cadrul PISA. Un puternic dezavantaj indică rezultatele copiilor din familii de imigranți, mai ales în unele țări, cum este Belgia. Descompunerea statistică a influenței calității de imigrant arată că handicapul școlar al copiilor din această categorie poate fi explicat prin dezavantajul economic
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
numărul mare de copii -, atenția redusă a părinților fiind compensată în cazul familiilor cu copii numeroși de grija reciprocă dintre frați. Coleman prezentase deja cazul mamelor imigrante asiatice din SUA care învață acasă cot la cot cu copiii lor. Studiul PISA din 2000 a confirmat faptul că, în mai multe țări, elevii cu un singur părinte au performanțe semnificativ mai mici la testul de matematică decât cei cu ambii părinți, chiar dacă în analiză se controlează resursele socioeconomice (PISA, 2000). Același studiu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
copiii lor. Studiul PISA din 2000 a confirmat faptul că, în mai multe țări, elevii cu un singur părinte au performanțe semnificativ mai mici la testul de matematică decât cei cu ambii părinți, chiar dacă în analiză se controlează resursele socioeconomice (PISA, 2000). Același studiu a arătat importanța interacțiunii dintre părinți și copii, dar și dintre părinți și școală. Rezultatele au încurajat căutarea de politici care să stimuleze implicarea părinților în instrucția copiilor lor și comunicarea dintre ei și școli. Capitalul social
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care permite evitarea unor situații de risc școlar pentru elevi și chiar realizarea obiectivelor educaționale. Capitalul social extrafamilial este influențat negativ de mobilitatea geografică - măsurată prin numărul de schimbări de domiciliu - și de schimbarea frecventă a școlii de către elev. Datele PISA din 2003 (OECD, 2004) arată că elevii din familiile de imigranți au rezultate mai slabe decât „nativii” în mai multe dintre țările incluse în studiu. Ipotezele lui Coleman despre impactul capitalului social extrafamilial asupra rezultatelor școlare au produs o vie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
inegalitățile dintre școli, există diferențe în ceea ce privește tratamentul aplicat copiilor în cadrul aceleiași școli, diferențe care sunt puternic asociate cu linii de demarcație de natură socială (clasă, rasă, etnie, religie, sex). După câteva decenii, rezultatele de mai sus sunt confirmate de studiul PISA, care constată că performanțele la teste ale elevilor sunt influențate nu numai de statusul socioeconomic al părinților, ci și de compoziția socială a școlii: cu cât este mai mare proporția elevilor cu origine socială înaltă, cu atât mai bune sunt
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
diferențele ar rezulta din influența anturajului, din diferența de calitate dintre școlile frecventate de cei din diverse medii sau din faptul că atenția sau motivația profesorilor ar depinde de compoziția socială a școlilor la care predau. Analizele aprofundate pe datele PISA din 2000 (OECD, 2004) infirmă aceste presupoziții, pornind de la constatarea că diferențele dintre școli care au compoziții similare sunt determinate în primul rând de rezultatele elevilor dezavantajați social. Alcătuirea școlii din punctul de vedere al statusului socioeconomic influențează în mult
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școlile „bogate”, în care rezultatele tuturor categoriilor de elevi converg. Pe baza acestor rezultate se pot elabora unele recomandări privind politicile menite să stimuleze rezultatele celor din medii sociale defavorizate. Pentru elevii de condiție modestă din școlile „sărace”, autorii raportului PISA din 2000 (OECD, 2004) propun programe de educație compensatorie. Soluția pe termen lung este însă prevenirea segregării școlilor. 4.5. Activitatea la clasă a profesorilortc "4.5. Activitatea la clasă a profesorilor" Discutarea impactului strategiilor didactice și al comportamentului profesorilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
tip sondaj, care includ subeșantioane reprezentative de elevi din țările participante. România a participat la câteva dintre aceste studii internaționale, cum au fost, în ultima perioadă: TIMMS (Third International Mathematics and Sciences Students Survey), PIRLS (Progress in Reading Literacy Study), PISA (Programme for International Student Assessment) și studiul realizat de IEA (International Association for the Evaluation of Educational Achievement) privind cunoștințele, practicile și atitudinile civice. În general, în cadrul acestor studii elevii trebuie să rezolve diverse probleme din domenii considerate de o
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
țări participante. La studiile TIMMS, care au testat elevii din clasa a VIII-a la matematică, fizică, chimie, biologie și geografie, scorul mediu al elevilor din România îi plasează pe locul 25 din 38 de țări participante. 5.1. Studiul PISA+ 2000tc "5.1. Studiul PISA+ 2000" Rezultatele obținute la testele TIMMS și PIRLS sunt apropiate de cele obținute în studiul PISA+ din 2000, pe care le voi detalia în paginile următoare pe baza sumarului executiv al raportului național al României
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care au testat elevii din clasa a VIII-a la matematică, fizică, chimie, biologie și geografie, scorul mediu al elevilor din România îi plasează pe locul 25 din 38 de țări participante. 5.1. Studiul PISA+ 2000tc "5.1. Studiul PISA+ 2000" Rezultatele obținute la testele TIMMS și PIRLS sunt apropiate de cele obținute în studiul PISA+ din 2000, pe care le voi detalia în paginile următoare pe baza sumarului executiv al raportului național al României, disponibil până recent pe pagina
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
scorul mediu al elevilor din România îi plasează pe locul 25 din 38 de țări participante. 5.1. Studiul PISA+ 2000tc "5.1. Studiul PISA+ 2000" Rezultatele obținute la testele TIMMS și PIRLS sunt apropiate de cele obținute în studiul PISA+ din 2000, pe care le voi detalia în paginile următoare pe baza sumarului executiv al raportului național al României, disponibil până recent pe pagina web a Ministerului Educației 1. Studiul a inclus elevii cu vârsta cuprinsă între 15 ani și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de învățământ. Pe de altă parte, este destul de vizibil chiar și din tabelul anterior că performanțele elevilor, în comparație internațională, depind în mare măsură de prosperitatea țării, măsurabilă prin PIB. Această corelație subliniată insistent de autorii raportului național al studiului PISA+ 2000 este valabilă pentru comparația dintre țările OECD și cele nemembre OECD, însă nu mai este atât de convingătoare dacă ne restrângem la țările OECD. În cazul acestora observăm alte regularități, precum performanțele deosebite ale copiilor din țările sud-est asiatice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nces.ed.gov/ (accesată în septembrie 2000). Nigel, Thomas, 1976, „Child Endowments and the Quantity and Quality of Children”, The Journal of Political Economy, vol. 84, nr. 4, august, partea a II-a, pp. 143-162. OECD, 2004, First Results from PISA 2003, http://www.pisa.oecd.org/dataoecd/1/60/34002216.pdf (accesată în 10 august 2005). OECD, 2004, Messages from PISA 2000, http://www.pisa.oecd.org/dataoecd/31/19/34107978.pdf (accesată în 10 august 2005). Offe, Claus, 1996
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în septembrie 2000). Nigel, Thomas, 1976, „Child Endowments and the Quantity and Quality of Children”, The Journal of Political Economy, vol. 84, nr. 4, august, partea a II-a, pp. 143-162. OECD, 2004, First Results from PISA 2003, http://www.pisa.oecd.org/dataoecd/1/60/34002216.pdf (accesată în 10 august 2005). OECD, 2004, Messages from PISA 2000, http://www.pisa.oecd.org/dataoecd/31/19/34107978.pdf (accesată în 10 august 2005). Offe, Claus, 1996, „Designing Institutions in East
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
of Political Economy, vol. 84, nr. 4, august, partea a II-a, pp. 143-162. OECD, 2004, First Results from PISA 2003, http://www.pisa.oecd.org/dataoecd/1/60/34002216.pdf (accesată în 10 august 2005). OECD, 2004, Messages from PISA 2000, http://www.pisa.oecd.org/dataoecd/31/19/34107978.pdf (accesată în 10 august 2005). Offe, Claus, 1996, „Designing Institutions in East European Transition”, în Robert E. Goodin (coord.), Theory of Institutional Design, Cambridge University Press, Cambridge. Olson, Mancur
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
84, nr. 4, august, partea a II-a, pp. 143-162. OECD, 2004, First Results from PISA 2003, http://www.pisa.oecd.org/dataoecd/1/60/34002216.pdf (accesată în 10 august 2005). OECD, 2004, Messages from PISA 2000, http://www.pisa.oecd.org/dataoecd/31/19/34107978.pdf (accesată în 10 august 2005). Offe, Claus, 1996, „Designing Institutions in East European Transition”, în Robert E. Goodin (coord.), Theory of Institutional Design, Cambridge University Press, Cambridge. Olson, Mancur Jr., 1982, The Rise
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nr. 5, pp. 623-641. Zeletin, Ștefan, 1991, Burghezia română, Editura Humanitas, București. Znaniecki, Florian, 1975, „Obiectul sociologiei educației”, în Fred Mahler (coord.), Sociologia educației și învățământului. Antologie de texte contemporane de peste hotare, Editura Didactică și Pedagogică, București, pp. 53-62. ***, 2002, PISA. Programul internațional OECD pentru evaluarea elevilor. Raport național. Executive summary, www.edu.ro (accesată în aprilie 2005). ***, 2005, „O treime din soluțiile tribunalelor sunt greșite”, Adevărul, http://www.adevarul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nu atragă prea multă atenție. Dacă în secolul al XV-lea Florența și-a cheltuit o proporție atât de mare a resurselor pentru artă, aceasta se datorează, în parte, concurenței dintre conducătorii orașului și rivalii lor din Siena, Lucca și Pisa, pe care încercau să-i întreacă prin frumusețea bisericilor și a piețelor publice (Heydenreich, 1974). Motivul pentru care fizica energiilor înalte a devenit un domeniu atât de important după al doilea război mondial este că, practic, fiecare națiune dorea să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dintre invitați a fost cuprinsă de asemenea groază, Încît i s-a-ntors stomacul pe dos și a făcut febră, fără putință de a fi salvată...Iar lui Carol, rege al Boemiei, și Împărat, i s-a prezentat o fată de lîngă Pisa, păroasă și zburlită, pe care maică-sa spunea că a născut-o astfel din cauza unei icoane a sfîntului Ioan Botezătorul, ce-i atîrna deasupra patului”. * „Dorința e lipsită de generozitate.” (Emile Faguet) Într-adevăr, cu cît „dorința” e mai puternică
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mod curent. Când spermatofagiile - mijloace contraceptive eficace... - nu erau considerate ca suficiente și nici precauțiile medicale, gnosticii mergeau până la capătul ontologiei negativului realizat pentru a-l suprima: ei extrăgeau manual fătul din pântecele barbelognosticei însărcinate. După ce recuperau avortonul, ei îl pisau într-o piuă, îl amestecau cu miere, cu condimente, cu piper și cu uleiuri parfumate pentru a face astfel un fel de pateu. Evident, în cursul ceremoniilor în care sperma și sângele menstrual curg în valuri, dacă e să-l
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ochilor”.) Cine moare și cui Îi trage clopotul. (Neprevăzutul, cu surprizele lui, plăcute sau neplăcute, ne arată că viața nu Înseamnă numai previziuni lucide: „De-ar ști omul ce-ar păți, nici din casă n-ar ieși”.) Cu cât se pisează mai mult usturoiul, cu atât miroase mai tare. („Cine adoarme bârfind - ne spune un alt proverb - se trezește calomniind.”) Bățul scurt se rupe greu. (Cu cât cineva trăiește, de exemplu, Într-un dialog mai mult cu sine Însuși, cu atât
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lui Gheorghe Lazăr, M. (cunoscut la început și sub numele de Simeon Marcu) a devenit un susținător al lui I. Heliade-Rădulescu și al tuturor inițiativelor sale culturale. După studii de filosofie, filologie și matematică, urmate între 1822 și 1827 la Pisa și Paris, unde a fost trimis ca bursier al Eforiei Școalelor, se consacră învățământului, mai întâi ca profesor de matematică, apoi de franceză și, pentru mai mulți ani, de retorică, la Colegiul „Sf. Sava” din București. A fost un profesor
MARCOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288004_a_289333]
-
și introd. Ion Scurtu, București, 1905, 329-330; Ion Bianu, Întâii bursieri români în străinătate, „Revista nouă”, 1888, 11; Urechia, Ist. șc., I, 112; Petre Grimm, Traduceri și imitațiuni românești după literatura engleză, DR, 1922-1923; Alexandru Marcu, Un student român la Pisa și Paris către 1820: Simion Marcovici, Vălenii de Munte, 1929; Alexandru Marcu, Torquato Tasso în romantica românească, I, București, 1937; Ciorănescu, Lit. comp., 154-155; I. Verbină [I. Pervain], Simeon Marcovici, traducător și teoretician al problemelor sociale și literare, SL, 1948
MARCOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288004_a_289333]
-
București, 1924; Solitudine romena, București, 1924; V. Alecsandri și Italia, București, 1927; L’Italia in cerca della latinità dei Romeni, București, 1927; Un prieten uitat: G.V. Ruscalla, București, 1927; V. Alecsandri e l’Italia, Roma, 1929; Un student român la Pisa și Paris către 1820: Simion Marcovici, Vălenii de Munte, 1929; Romantismul italian, București, 1929; Athènes ou Rome? À propos de l’influence italienne en Roumanie vers 1820, Paris, 1930; Cavour și Unirea Principatelor, București, 1930; Conspiratori și conspirații în epoca
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
mai mult, în cursul secolului XII, cavalerii au făcut apel, pentru a traversa marea, pentru a-și asigura proviziile necesare și nu mai puțin pentru asediul cetăților maritime din Orientul Apropiat la serviciile centrelor comerciale italiene, îndeosebi Veneția, Genova și Pisa, și la mijloacele lor navale; servicii indispensabile, răsplătite copios cu privilegii comerciale în teritoriile cucerite din Siria și Palestina. Una dintre consecințele cele mai însemnate ale participării la cruciate a centrelor maritime italiene a fost rapida și masiva lor dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]