394 matches
-
natură a numărului (10 copruri cerești, 10 perechi de contrarii). Astfel, pitagoricii reprezentau grafic numărul 10 sub forma "tetraktys" -ului, care a devenit simbolul lor sacru; dispuneau primele patru numere în felul următor: Pentru a explica structura și ordinea universului, pitagoreicii pornesc de la cifra desăvârșită 10, baza sistemului zecimal, potrivit căreia ei caută să descopere cele 10 sfere cerești, purtătoare de astre. În felul acesta, ajung la o originală, dar abstactă construcție astronomică, în mijlocul căreia se află focul central, nu Pământul
Școala pitagoreică () [Corola-website/Science/302265_a_303594]
-
ale tesalianului Teognet și pitagoricului Chercops), "sothria" (de Timokles sau de Persinos), "krathres" (Zopyros), "tronismoi mhtrooi kai Bakxika" (de Nichias Eleatul), "eis Aidoy katabasis" (de Herodicos din Perint), "peplos kai diktyon" (de Zopyros sau de Brontinos), "pysika" și un imn pitagoreic despre coborârea în infern (Brontinos). Diversele teogonii orfice au putut fi datate înaintea anului 500 î.Hr., doar o "katabasis" dedicată lui Heracles ar putea fi de dată mai veche și este atribuită unui poet influențat de orfism, adept al misterelor
Orfism (religie) () [Corola-website/Science/304069_a_305398]
-
preluate de bacanalele romane. Din această cauză și datorită caracterului inițiatic, orfismul a fost interzis împreună cu toate cultele orientale și cu misterele din Eleusis în anul 382 d. Hr. de către împăratul roman Teodosiu I. În filosofie, orfismul a influențat Școala pitagoreică și pe Platon, acesta din urmă acordând sufletului ca instanță etică un loc central în gândirea sa. Platon preia însă foarte selectiv elemente orifce în dialogurile sale, considerând bunăoară viziunile mistagogilor de orice gen drept primitive datorită caracterului lor aparent
Orfism (religie) () [Corola-website/Science/304069_a_305398]
-
al pământului și al cerului înstelat; sunt însă sfârșit de sete și am să pier; dați-mi de aceea degrabă apă rece, din cea care curge din "Lacul amintirilor"". Asemenea instrucțiuni practice pentru viața de apoi se găsesc și la pitagoreici. În finalul "Republicii", Platon interpretează conform credințelor mai vechi această credință orfică: nu pentru a-și aminti, ci tocmai pentru a uita bea sufletul din așa-numitul "Râu al nepăsării" (Lethe). El trebuie totuși să aibă o anumită măsură, căci
Orfism (religie) () [Corola-website/Science/304069_a_305398]
-
unitatea imaginară. Definind un algoritm analog celui al lui Euclid, se poate arăta că întregii gaussieni au fiecare o factorizare unică, conform demonstrației de mai sus. Unicitatea factorizării este utilă în mai multe aplicații, cum ar fi calculul tuturor tripletelor pitagoreice sau demonstrația Primei teoreme a lui Fermat a sumei a două pătrate. În general, algoritmul lui Euclid este unul convenabil în asemenea aplicații, dar nu este indispensabil; de exemplu, teoremele pot fi adesea demonstrate prin alte metode. Algoritmul lui Euclid
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
principal. Din nou, reciproca nu este adevărată: nu orice astfel de domeniu este inel euclidian. Unicitatea factorizării în inelele euclidiene este utilă în mai multe aplicații. De exemplu, unicitatea factorizării întregilor gaussieni este convenabilă la calculul formulelor pentru toate tripletele pitagoreice și la demonstrarea teoremei lui Fermat privind suma a două pătrate. Unicitatea factorizării este și element cheie într-o tentativă de demonstrare a Ultimei teoreme a lui Fermat publicată în 1847 de Gabriel Lamé, același matematician care analizase eficiența algoritmului
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
un număr care nu este nici întreg (ex:1;2;...), nici măcar raportul dintre două numere întregi (precum fracțiile:1/2,7/6,45/90,etc., care sunt cunoscute în ansamblu drept numere raționale), adepții faimosului matematician grec Pitagora și anume pitagoreicii au fost extrem de șocați. Concepția pitagoreică despre lume se baza pe o extremă față de arithmos - adică proprietățile intrinseci ale numerelor întregi și ale fracțiilor lor - și presupusul lor rol în cosmos. Înțelegerea faptului că există numere care precum Φ se
Secțiunea de aur () [Corola-website/Science/311883_a_313212]
-
întreg (ex:1;2;...), nici măcar raportul dintre două numere întregi (precum fracțiile:1/2,7/6,45/90,etc., care sunt cunoscute în ansamblu drept numere raționale), adepții faimosului matematician grec Pitagora și anume pitagoreicii au fost extrem de șocați. Concepția pitagoreică despre lume se baza pe o extremă față de arithmos - adică proprietățile intrinseci ale numerelor întregi și ale fracțiilor lor - și presupusul lor rol în cosmos. Înțelegerea faptului că există numere care precum Φ se repetă la infinit fără a prezenta
Secțiunea de aur () [Corola-website/Science/311883_a_313212]
-
și ale fracțiilor lor - și presupusul lor rol în cosmos. Înțelegerea faptului că există numere care precum Φ se repetă la infinit fără a prezenta nici o repetiție sau regularitate a pricinuit o adevărată criză filozofică. Unele surse susțin chiar că pitagoreicii au sacrificat 100 de boi din cauza numărului. Totuși acest lucru pare extrem de improbabil deoarece ei erau vegetarieni stricți. Pitagoreicii erau neîndoielnic convinși că existența unor numere precum Φ era atât de înfricoșătoare încât ea trebuia să reprezinte un fel de
Secțiunea de aur () [Corola-website/Science/311883_a_313212]
-
repetă la infinit fără a prezenta nici o repetiție sau regularitate a pricinuit o adevărată criză filozofică. Unele surse susțin chiar că pitagoreicii au sacrificat 100 de boi din cauza numărului. Totuși acest lucru pare extrem de improbabil deoarece ei erau vegetarieni stricți. Pitagoreicii erau neîndoielnic convinși că existența unor numere precum Φ era atât de înfricoșătoare încât ea trebuia să reprezinte un fel de eroare cosmică, o informație care ar trebui suprimată și ținută secret. Faptul că există numere iraționale a implicat și
Secțiunea de aur () [Corola-website/Science/311883_a_313212]
-
violentă cu privire la această descoperire: ""Ei spun că primul om care le-a dezvăluit natura incomensurabilității celor nedemni de a o cunoaște a fost atât de detestat, încât nu numai că a fost exclus din asociația si modul de viață al pitagoreicilor, ci i s-a construit și mormântul, ca și cum fostul lor coleg ar fi plecat dintre cei vii.""
Secțiunea de aur () [Corola-website/Science/311883_a_313212]
-
1493-1541), părintele iatrochimiei. Acesta dă o nouă direcție alchimiei eliberând-o de ocultism și se îndreaptă spre experiment și observație științifică, mai ales pentru a înțelege corpul uman. Respinge tradițiile magice și gnostice, îndreptându-se spre filozofia ermetică, neoplatonică și pitagoreică. Susține că alchimia ar trebui să producă elemente compuse utile pentru omenire. Conform teoriei sale iatrochimice, corpul uman ar fi un sistem chimic în care elementele de bază - sulf, mercur, sare - joacă un rol primordial. Consideră ca boala este cauzată
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
pasaj ca pe o intenție de a-l așeza pe Zalmoxis, și prin el întreaga cultură geto-dacă în tradiția spiritualității grecești. Se descriu în continuare faptele lui Zalmoxis-omul după întoarcere: introducerea dogmei imortalității omului și alte rituri (tot de esență pitagoreică: ospețele comune) și actului retragerii într-o locuință subterană, urmat de apariții periodice ale sale. La încheiera pasajului chiar Herodot își exprimă neîncrederea în unele detalii exprimate de el, mai ales asupra legăturii directe dintre Zalmoxis și Pitagora. Totuși pasajul
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
2001), "" Teoria cosmologică a big bang-ului. Implicații filosofice"" (2002), ""Noua orientare cosmologică impusă de teoria relativității generalizate și de fizica cuantică-o șansă de întâlnire între teologie și știință"" (2002), ""Simbolistica religioasă-o trăsătură comună cosmologiei filosofilor ionieni și pitagoreici"" (2002) etc. Lector dr. Adrian Lemeni a fost numit în data de 27 ianuarie 2005 în funcția de Secretar de Stat pentru Culte în cadrul Ministerului Culturii și Cultelor. El a fost nominalizat pentru această funcție de către Partidul Umanist Român, fără
Adrian Lemeni () [Corola-website/Science/306369_a_307698]
-
devenind elevul lui Porfir în Italia. Se spune că era mai puțin talentat decât maestrul său în arta expunerii, dar îl depășea în forța comprehensivă. A modificat profund doctrina metafizică neoplatonică. Lucrările sale poartă titlul generic de „Compendiu al doctrinelor pitagoreice”. El accentuează și mai mult decât Porfir caracterul magic și teurgic al doctrinei salvării, încercând de asemenea să aducă completări asupra teoriei emanației. Proclus a fost cel mai sistematic dintre neoplatonicieni, supranumit „scolasticul neoplatonismului”. El a trăit în secolul al
Neoplatonism () [Corola-website/Science/305392_a_306721]
-
iar Anaximene considera "aerul" ca fiind materia originară a tuturor lucrurilor. Spre sfârșitul aceluiași secol, centrul filosofiei se mută din partea estică a lumii grecești în cea vestică datorită lui Pitagora, care locuia într-o colonie grecească din sudul Italiei. Filosofia pitagoreică face ca filosofia să dobîndească un caracter mai puțin fizic, mai matematic. Se naște o altă configurare a ideii de principiu decât ca substanță (apă, aer ca la milesieni), ideea principiului conceput ca formă, numărul sau relația dintre numere. Începând
Presocratici () [Corola-website/Science/301484_a_302813]
-
a mânca un animal neeclozat. Dietele lacto-vegetariene sunt populare printre mulți adepți a tradițiilor religiilor estice, precum ale hinduismului, jainismului, budismului sau sikhismului. Cea mai mare pondere de astfel de vegetarieni este în India și în teritoriile mediteraneene clasice, unde pitagoreicii sunt/au fost lacto vegetarieni.
Lacto vegetarianism () [Corola-website/Science/314427_a_315756]
-
a lui Euclid. Prin dovedirea imposibilității de a măsura rapoartele de lungime ale laturilor unui poligon regulat, au demonstrat că numerele raționle sunt insuficiente pentru determinarea acestor lungimi. Geometria, teoria muzicii, teoriile calendarului și ale rapoartelor astronomice, elaborate de școala pitagoreică au rămas valabile până după sfârșitul evului mediu. Într-o formă elementară, Heraclit pune bazele dialecticii cu două milenii înaintea lui Hegel. Celebra maximă "" Totul curge"" (πανα ρει, "panta rhei") aparține lui Heraclit, precum și aserțiunea "" Nu poți intra de două
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
existență independente într-o sferă superioară, sunt eterne și singure reprezintă adevărul, în timp ce lucrurile nu sunt decât imaginea ideilor din care derivă. Filosoful, singur capabil să contemple ideile, este destinat să guverneze cetatea. Platon credea în metempsihoză (inspirat de concepțiile pitagoreice). Corpul omenesc nu ar fi decât un receptacol temporar al sufletului, care este nemuritor și - prin moartea trupului - devine liber în lumea Ideilor. El se poate reîncarna într-o lume sensibilă. Platon a creat ""Academia"" (Ακαδημεια) în anul 387 î
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
paralelelor și meridianelor, care a servit multe secole în orientarea pe hărți. Tot lui Ptolemeu i se datorează unele denumiri geografice, de exemplu Alouion pentru Marea Britanie. Lui Ptolemeu i se mai datorează lucrarea "Harmonik" de teorie a muzicii, bazată sistemul pitagoreic al numerelor. În optică ("Optik") descrie unele proprietăți ale luminii, în special reflexia, refracția și explicația culorilor. Lucrarea de filozofie "Peri kriteriou kai gemonikou" (, ) este un amestec al concepțiilor neoplatoniciene cu morala stoică. Cercetări recente au arătat că multe din
Ptolemeu () [Corola-website/Science/298397_a_299726]
-
lui Pitagora", existente și în traduceri românești, aparțin unei epoci ulterioare. Ideea filosofică principală a pitagorismului este că numerele reprezintă esența lucrurilor, iar universul este un sistem ordonat și armonios de numere și raporturi numerice. Aristotel spune că în concepția pitagoreică „numărul constituie substanța tuturor lucrurilor” ("Metafizica", 987a) și că „lucrurile constau din imitația numerelor” ("ibid"., 987b), adică numărul este un fel de paradigmă a cărei imitație sunt lucrurile. Punctul de plecare al teoriei pitagoreice despre principiul numeric al lumii este
Pitagora () [Corola-website/Science/297222_a_298551]
-
numerice. Aristotel spune că în concepția pitagoreică „numărul constituie substanța tuturor lucrurilor” ("Metafizica", 987a) și că „lucrurile constau din imitația numerelor” ("ibid"., 987b), adică numărul este un fel de paradigmă a cărei imitație sunt lucrurile. Punctul de plecare al teoriei pitagoreice despre principiul numeric al lumii este "unitatea" sau "monada" ("he monas"). "Monada" este principiu, esență a lucrurilor, deoarece orice lucru este unu (este o unitate). În acest sens, Unitatea nu este număr, ci "generatoare a numerelor". Proprietățile fundamentale ale numărului
Pitagora () [Corola-website/Science/297222_a_298551]
-
2+3+4=10). Din acest motiv numărul zece este numit "tetradă" sau "tetraktys" (forță eficientă), deoarece funcționează ca bază și odată cu el reîncepe numărătoarea prin adăugarea succesivă a unității. Astfel, "numărul zece" este considerat "numărul perfect", iar membrii ordinului pitagoreic jurau pe acest număr. Astfel iau naștere numerele. Monada este asociată punctului, diada corespunde liniei, triada semnifică suprafața, iar tetrada corpul geometric (spațialitatea). Spațialitatea este modelul matematic al corpului sensibil dar și condiția de posibilitate a corporalității. În acest moment
Pitagora () [Corola-website/Science/297222_a_298551]
-
cerești este exprimabilă prin raporturi numerice necesare. Sub înrâurire orfică, pitagoricienii profesau credința în natura distinctă a sufletului față de acea a trupului. Pitagora credea că sufletul este pur și nevinovat, dar se află închis în trup ca într-un mormânt. Pitagoreicii au încercat explicații numerice inclusiv în concepția despre suflet. Sufletul este definit ca acordul sau armonia dintre diferitelor sale facultăți, această armonie fiind la rândul ei exprimabilă numeric. În etică se consideră că există zece virtuți, în acord cu numărul
Pitagora () [Corola-website/Science/297222_a_298551]
-
la Megara, îl cunoaște pe filosoful (450 - 366 î.Hr.), un alt discipol al lui Socrate. Realizează mai multe călătorii: în Egipt se familiarizează cu matematica; în Cirene intră în legătură cu matematicianul Teodor; în coloniile din Italia de Sud face cunoștință cu pitagoreicii; în Sicilia, la Siracuza este invitat de tiranul Dionysios cel Bătrân. O tradiție spune că Dionysios cel Bătrân l-a vândut pe Platon ca sclav în Egina deoarece îi considera supărătoare prezența, dar prietenii l-au cumpărat și eliberat din
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]