895 matches
-
o amantă cu cel puțin un metru mai înaltă, de preferat fără buletin, și care cântărea ceva mai puțin decât bijuteriile de la gât, încheieturi, glezne, buric, nas și... și în alte locuri, destul de vizibile și acelea, dar care mânca numai pizza cu brânză de melc și banane din Groenlanda. Poporul, rupt de fițele celor cu bani, juca și el la loto cu gândul că va câștiga milioanele care-i lipseau ca să fie la fel de ghiolban precum cei pe care-i vedea zi
EPIZOOTIA LA OAMENI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367815_a_369144]
-
în pădure și la lac, însă aici sobri de nu li se clintește nici un mușchiuleț de-al obrajilor, nici de rău și nici de bine, mă uit spre fereastră și citesc de-andoaselea firma, “Bombay Pizzeria” și desdesubt, “Indian Cuisine and Pizza”, cam jilav localul, dar foamea i-a pus Elenei ochelari “de cal”și nouă “orbul” găinii! ... Nu știu ce-am servit, am mâncat ca să nu zic că n-o fac, în orice caz și pizza, un fel de turtă sau
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
aduce împlinirea visului că nu degeaba predau matematica în liceul nostru și că străduința mea va fi încununată de succes prin voi. - Să sperăm, că așa va fi! Vom vedea peste două zile, când se vor afișa rezultatele. - Haideți la pizza! Toți trei se îndreptară spre centrul capitalei să găsească un restaurant cu specific italian, unde să poată servi în liniște o pizza caldă și un pahar cu o băutură răcoritoare. Fiecare dintre cele două fete se gândea la cu totul
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
amar și lăsă privirea în pământ. - Ei, haide, haide, gata! Lasă tulburarea și simte-te ca acasă... Ia, hai, mai bine îmi spuneți ce vreți să mâncați. Aduc ceva de la supermarket? Băieții se priviră zâmbind și amândoi spuseră în cor: - Pizza... Apoi izbucniră în hohote de râs. Femeia se ridică și dispăru pe ușă la fel de delicat precum apăru. - N-am înțeles niciodată de ce mama ta are accentul ăsta franțuzesc. - Suntem din Toronto. Acolo vorbeam franceza. Bine, să nu-ți imaginezi că
DRUMUL CĂTRE SUCCES de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363654_a_364983]
-
și care-i câïne?!//. Iată cântecul pentru care-și smulgea cămașa de pe el câte-un bătut de soartă. La apariția lui a fost foarte audiat și a zguduit multe suflete! Le mai zguduie și azi, cînd oamenii dau la câini pizza! Inerentul, repulsivul zgomot cere tot mai mult loc în viața omului, invadează, pe când liniștea, armonia interioară sunt zdrobite și surghiunite și de aceea ne e dor de Ionela Prodan!; căzuți în noi și noi neputințe, nu mai veghem la frumusețea
IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348560_a_349889]
-
din lume - cel care, peste Tibru, duce la castelul San Angelo. Proiectat de Bernini, are pe cele două balustrade statui superbe. Fiecare din zonele italiene are specialitățile ei. În nord mănânci cea mai bună înghețată. În sud - cea mai bună pizza. La San Marino, specialitatea casei este un lichior de migdale, celebrul Amaretto. La Capri, Limoncello, un lichior de lămîie foarte bun. Roma mi-a rămas în memorie pentru apă. Nu mă refer la fântânile celebre, cele din Piața Spaniei, Piața
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
niște turiști veșnic transpirați, care bat orașul pe jos, în luna august ? Revin la pizza, pentru a povesti o întâmplare petrecută lângă Napoli. Ne așezăm la o terasă, pentru masa de seară. În meniu, toate prețurile erau relativ normale, cu excepția pizzei, mult mai mari decât cele obișnuite. După câteva minute găsim explicația - unitatea de măsură era metrul. Ne uităm în jur și vedem, lângă o masă alăturată, un cărucior cu o tavă plină cu un dreptunghi de pizza, de un metru
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
cărucior cu o tavă plină cu un dreptunghi de pizza, de un metru și jumătate lungime. Ospătarul venea periodic și umplea farfuriile cu pătrate decupate din tavă. Când a venit la noi la masă, am încercat să-i explic: - Due pizza, una quatro stagioni e una calzone, ma non la metru... - A, piccola ! - Si, si, piccola ! am exclamat eu, fericit că m-am făcut înțeles. Ei bine, e drept că pizzele aduse erau rotunde și nu pătrate, dar numai piccole nu
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
la noi la masă, am încercat să-i explic: - Due pizza, una quatro stagioni e una calzone, ma non la metru... - A, piccola ! - Si, si, piccola ! am exclamat eu, fericit că m-am făcut înțeles. Ei bine, e drept că pizzele aduse erau rotunde și nu pătrate, dar numai piccole nu erau. La sfârșit, dacă tot n-am mâncat tot, am regretat că n-am comandat un metru de pizza. Tot lângă Napoli am avut parte de un lucru imposibil în
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
ci” în engleză]. La „Cărămida roșie”: pizza, bere și ... fizică! Radiind de bucurie, „amețit” de succes, am plecat împreună cu inginerul Dave File (care asistase la ambele prezentări ale mele și mi-a cerut să i le trimit) la Red Brick Pizza (Pițeria „Cărămida roșie”; mă rog, „Dicționarul explicativ al limbii române” a preluat termenul cu grafia din limba italiană, pizzerie, dar eu prefer să-l scriu cum se pronunță, deci să românizez acest italienism), ca să bem bere și ... fizică (!) D. F.
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
Trebuia să fie și o ultimă picătură. Mereu era o ultimă picătură până în pragul nebuniei. George sunase la o pizzerie din capitală. Cu siguranță exista o stradă a Muncii și în capitală. Se surprinse întrebându-se cine avea să savureze pizza cu pui și berea pe strada Muncii din capitală? Pentru că, pe strada Muncii din Tg.Mureș, de pe consola din dreptul biroului unui tip aflat în pragul deprimării, tocmai se prelingea ultima picătură... cea care avea să umple paharul. Referință Bibliografică
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
în buzunar, De ani de zile, n-am mai „rupt” O filă din calendar... Cei „normali”, trec drept „nebuni”, „Nebunii” sunt „savanți” Cei ce studiază sunt „tâmpiți”... Și „hoții” sunt „giganți”... Copiii nu știu ce-i o ciorbă, Trăiesc din „Cola”, „Burger”, „Pizze”, Îți mestecă în față „guma” Și scot „baloane” pe gurițe... Părinții, le dau „Retalină”, Să nu fie „hiperactivi”... Ei, să poată să se plimbe Și să-I educe-n mod „pasiv”... Școala e un loc cu „pată”, Cine mai are
POEME NOSTALGICE (1) de ADA SEGAL în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366129_a_367458]
-
dădeam niciodată greș. În general, îi găseai în magazinele, restaurantele sau tarabele de pe arterele din centru, bătute de turiști. Țin minte un ospătar simpatic, tânăr, cred că student după cum vorbea engleza, care după ce ne-a întrebat cum ne-a plăcut pizza (chiar ne plăcuse), ne-a comunicat amabil: - Service not included. Dar cel mai bine m-am înțeles cu o vânzătoare tinerică dintr-un magazin din Piața Venceslas. Ca o paranteză, din magazinul respectiv mi-am cumpărat o halbă de bere
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
fără spagheti. De sfintele sărbători, Crăciun, Anul Nou, Paște, la nunți, aniversări, nu lipsesc preparatele din spagheti așa cum nu lipsesc la noi sarmalele! În ceea ce privește panificația, în afară de câteva specialități, folosesc pâinea de brutărie. Și mai au o specialitate de larg consum: pizza! Italia este renumită în vinuri foarte bune. Dar cel mai mult italienii consumă cafea la machinetă, puțină în ceșcuță, fierbinte și foarte tare de-ți țiuie urechile până te înveți cu ea. În general italienii mănâncă mult mai sănătos ca
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
prezent, concertează pe scene de prestigiu ale genului, având numeroase prezențe în Elveția, Spania, Israel, Belgia, Turcia, Franța, Italia, Anglia și Olanda. Apariții recente includ cele din cluburi celebre europene, cum ar fi: Music Village, Jazz Station, din Bruxelles, Vortex, Pizza Express, Ronnie Scott, din Londra, Clubul Nardis, din Istanbul, Clubul Jazz Cafe, din Montreux, Clubul B-flat, din Berlin, festivaluri internaționale (Montreux Jazz Festival, Pera Fest, Turcia, Getxo Jazz Festival, Spania, Monaco Jazz Festival ș.a.). Colaboratori internaționali de-ai săi: Jean
NEW YORK -SORIN ZLAT ACEEAŞI SCENĂ CU CHICK COREA TRIO ŞI THE COMMONDORES LA JACKSONVILLE JAZZ FESTIVAL de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369032_a_370361]
-
aduce împlinirea visului că nu degeaba predau matematica în liceul nostru și că prin voi străduința mea va fi încununată de succes. - Să sperăm, că așa va fi! Vom vedea peste două zile, când se vor afișa rezultatele. - Haideți la pizza! Toți trei se îndreptară spre centrul capitalei să găsească un restaurant cu specific italian sau o pizzerie, unde să poată servi în liniște o pizza caldă și un pahar cu o băutură răcoritoare. Fiecare dintre cele două fete se gândea
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
cea care i-a răpit momentan liniștea. Măcar s-o întrebe care îi este statutul ei social, dacă este sau nu căsătorită sau degrevată de orice obligație. Așa putea aborda orice discuție în privința eventualelor relații dintre ei. Terminând de servit pizza, părăsiră toți trei localul, iar Condurache ajuns în stradă se simțea parcă mai liber, chiar dacă era în mijlocul freamătului de trecători. Erau oameni de toate categoriile, bărbați și femei, care mergeau grăbiți fiecare cu gândurile sale, cu grijile zilei care îi
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
în suflet, privind norii purtați de vânt... libertatea și imprevizibilitatea mișcării lor deveneau libertatea mea și imboldul meu de a trăi. Auzeam conversațiile din jur, începeam să particip din nou la viață. Le-am zâmbit copiilor, i-am invitat la pizza și am simțit și gustul mâncării! După încă opt luni, iată că pot să scriu, am reîntâlnit cuvintele! În decursul ultimului an în care m-am adaptat la viața de părinte singur, am primit ajutor vital de la prieteni, colegi, vecini
DEMNITATEA UNEI FEMEI de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369693_a_371022]
-
câți fumători existau în incintă se simțea pregnant fumul de țigară în local. Nu puteai să nu o compari cu o locație oarecare de cartier, chiar dacă confortul și mai ales prețurile nu erau deloc de neglijat. Și-au comandat fiecare pizza preferată, o bere pentru Sebastian și o cola pentru Minodora. Ar fi băut și ea un pahar cu bere, dar îi era rușine. Nu știa cum ar fi interpretat el dorința sa. În zece minute erau cu tacâmurile în mână
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
eu? îl întrebă ea pe același ton scăzut, schimbând cursul discuției spre o direcție ce-o interesa mai mult decât să-i dezvăluie colegului său cum de i se întâmplă numai lucruri bune în viață, în timp ce-și porționa pizza în farfurie. - La ce? o făcu bărbatul pe uitucul. - La posibilitatea ca noi doi să fim cândva împreună. - Chiar dacă nu doream, tot mă gândeam la cele spuse de tine. - De ce spui așa? - Cum spun? - “Dacă nu doream...” - Vorba vine. Nu
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
-și dorească o relație intimă cu un bărbat. El arăta destul de bine și așa cum au spus și cele două persoane feminine, Georgeta și Angela, putea să fie dorit și de alte femei, în afara fostei sale soții. Cum terminaseră de servit pizza, iar ospătarul debarasase masa, se întrețineau în continuare discutând lucruri neînsemnate, gustând din paharele cu bere rece. Sebastian nu știa, cum să finalizeze această întâlnire. Cum să-i spună Minodorei “hai să mergem fiecare la casa lui, gata pentru astăzi
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
văzut. Timpul a trecut repede cu povestitul și imediat și-a adus aminte că i-a promis patronului că va primi într-o săptămână primele variante de amenajare, așa că a dat telefon la pizzeria de vis-à-vis făcând o comandă de pizza Quattro Formaggi mică, pentru masa de prânz și se apucă de treabă. A ales acest tip de pizza pentru că era cu brânzeturi, fără de salam, șuncă presată, sau alte ingrediente din carne. Observase că a venit din Italia cu ceva preutate
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353972_a_355301]
-
că va primi într-o săptămână primele variante de amenajare, așa că a dat telefon la pizzeria de vis-à-vis făcând o comandă de pizza Quattro Formaggi mică, pentru masa de prânz și se apucă de treabă. A ales acest tip de pizza pentru că era cu brânzeturi, fără de salam, șuncă presată, sau alte ingrediente din carne. Observase că a venit din Italia cu ceva preutate în plus și dorea să scape de ea. Era și firesc după câte paste făinoase consumase în Torini
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353972_a_355301]
-
basta! Gata cu treburile administrative! Lupta cu pizza! Mai pe la „lunch” am luat masa cu un amic la un restaurant cu specific italian, unde chelnerii erau spanioli! Multiculturalism 100% în Londra anului 2011! Așa că... dacă e italian am comandat normal... PIZZA. Până aici toate bune și frumoase. Vine pizza, hmmm ce miresme! Dar stai puțin, că nu prea mă pot apuca de ea, fiind rotundă și nefeliată! Interesant, mă gândesc, probabil au uitat tacâmurile! Ei asta e, îmi zic eu în
JURNAL LONDONEZ (5) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354075_a_355404]
-
Mai pe la „lunch” am luat masa cu un amic la un restaurant cu specific italian, unde chelnerii erau spanioli! Multiculturalism 100% în Londra anului 2011! Așa că... dacă e italian am comandat normal... PIZZA. Până aici toate bune și frumoase. Vine pizza, hmmm ce miresme! Dar stai puțin, că nu prea mă pot apuca de ea, fiind rotundă și nefeliată! Interesant, mă gândesc, probabil au uitat tacâmurile! Ei asta e, îmi zic eu în sinea mea! Nici o problemă, se întâmpla oricui, agitație
JURNAL LONDONEZ (5) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354075_a_355404]