644 matches
-
rămas o constantă a cotidianului din Basarabia. Astfel, această provincie a dat României întregite o pleiadă de personalități culturale și științifice. Ar trebui invocate, aici, contribuțiile solistei de operă Maria Cebotari 10, a compozitorului Ștefan Neaga 11, a sculptorului Alexandru Plămădeală 12 sau a geologului Teodor Văscăuțeanu 13, dar și a arhitectului Valentin Mednec 14, a artistului de operă Maxim Karolik 15, a artistului plastic Moisei Gamburd 16, a regizorului de filme • Născut în 1838 în Cristinești (Hotin). Și-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
68, 69. Piccolos, Nicola-Sava 135. Piccottini, G. 477. Pinon, René 336. Pipes, Richard 412, 413, 416-420, 422. Pippidi, Andrei 122, 141, 148, 152, 153. Pippidi, D. M. 46. Platon, Alexandru-Florin 23. Platon, Gh. 12, 169, 180, 183, 188, 206, 396. Plămădeală, Alexandru 400. Pleket, H.W. 472, 468. Plinius cel Bătrân 476. Ploeșteanu, Grigore 135. Plotii 477. Plutarh 132. Pogor, Vasile 129. Pohoață, Alexandru 276. Pol Pot 420. Polek, J. 353. Polonski, Anthony 335, 337. Polzer, A. 219. Pompiliu Teodor 12
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Dacus Florescu, Constanța A. Iliescu, Ion On. Conciu, Mihai B. Dumitrescu, monahia Olga Gologan, Doris Plantus, Ioan Sylvia Păcurari, Liliana Najeran, Cella Delavrancea, Lidia Stăniloae, Vasile Voinițchi, Olguța Caia, Ioasaf Popa. Alte domenii decât cele literare sunt ilustrate de Antonie Plămădeală, Anna Hilton, Monica Cheryl Trepanier, Paulin Popescu, Sofian Boghiu, arhiepiscopul Adrian Hrițcu, Boris Pușcașu, ieromonahul Petroniu Tănase Emilian, Al. Tonceanu, Al. Stănciulescu-Bârda, Ovidiu Corneliu Almășan, Irineu Pop, Dumitru Popa. G. și a. este una dintre cele mai importante reviste cu
GANDIRE SI ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
încă trei texte: Despre creștinism, Despre protestantism, Teismul ca soluție a problemei cosmologice. Tot Ion Dur este autorul unui articol despre colaborarea lui C. Noica la revista interbelică „Credința”, cu articole ce conțineau judecăți politice (Noica și vămile impurificării). Antonie Plămădeală publică o poezie inedită a lui Sandu Tudor (Notă de război) și amintiri referitoare la gruparea „Rugul aprins” de la mănăstirea Antim, iar Ion Dur se ocupă de monografia lui Ilie Guțan despre Cercul Literar de la Sibiu. O chestiune frecvent dezbătută
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
Cele cinci cuvântări teologice, îngr. Monica Dumitrescu, introd. trad., București, 1993; Sfântul Dionisie Areopagitul, Opere complete și scoliile Sf. Maxim Mărturisitorul, București, 1996; Mystagogia, îngr. și introd. trad., București, 2000. Repere bibliografice: Emilian Vasilescu, Apologeți creștini, București, 1942, 76-90; Antonie Plămădeală, Some Lines on Professor D. Stăniloae’s Theology, în The Altar Almanach, Londra, 1970, 24-29; Ion Bria, Teologia dogmatică în Biserica Ortodoxă Română în trecut și azi, „Ortodoxia”, 1971, 3; Micu, „Gândirea”, 183-185; Ion Bria, Omagiu părintelui profesor Dumitru Stăniloae
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
aceea, el îi compară cu un urs; tot așa i‑a numit pe eleni leopard, căci toți sunt eleni. Dar fiara care stăpânește astăzi nu e o singură nație, ci un amestec de toate limbile și rasele omenești, este o plămădeală de recruți de război, care se cheamă, în întreg, romani, dar care nu vin dintr‑o singur ținut. Acest aspect presupune o semnificație aparte. Ultimul mare imperiu al lumii pământești va reactualiza în istorie haosul precosmic, haosul anterior oricărei creații
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
una literară, a fost inclus și romanul alegoric Desiderie, de origine spaniolă, tradus în slavona rusă prin intermediar polon. Repere bibliografice: Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului. Un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, I, coordonator Antonie Plămădeală, Buzău, 1983, 355-384; Mitropolitul Serafim [Romul Joantă], Isihasmul. Tradiție și cultură românească, tr. Iuliana Iordăchescu, București, 1994, 114-128; Păcurariu, Dicț. teolog., 473-474; Dario Raccanello, Rugăciunea lui Iisus în scrierile lui Vasile de la Poiana Mărului, tr. Maria-Cornelia Oros și Ioan I.
VASILE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
PLĂMĂDEALĂ, Leonida (17.XI.1926, Stolniceni, j. Lăpușna - 29.VIII.2005, Cluj-Napoca), prozator și eseist. Este fiul Elisabetei (n. Pojoga) și al lui Vasile Plămădeală, cântăreț bisericesc. Urmează școala primară în satul natal (1933-1937), înscriindu-se apoi la Seminarul Teologic din
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
PLĂMĂDEALĂ, Leonida (17.XI.1926, Stolniceni, j. Lăpușna - 29.VIII.2005, Cluj-Napoca), prozator și eseist. Este fiul Elisabetei (n. Pojoga) și al lui Vasile Plămădeală, cântăreț bisericesc. Urmează școala primară în satul natal (1933-1937), înscriindu-se apoi la Seminarul Teologic din Chișinău. După ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice, vine cu familia la București, unde își continuă studiile la Seminarul Teologic, absolvit în 1945, când intră
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
Academiei Parisului și a Berlinului”. Între paginile care privesc în bună parte istoria literară se înscriu excursul Dascăli de cuget și simțire românească (1981) și altele cu același profil, preeminent documentar. De interes este și volumul intitulat Amintirile mitropolitului Antonie Plămădeală... Convorbiri cu Carmen Dumitriu și Dragoș Șeuleanu (1999). Pe lângă discuțiile despre numeroasele și adeseori complicatele probleme ale Bisericii Ortodoxe în relațiile ei cu alte culte și secte religioase, dincolo de structura și ținta morală a comentariilor, rememorările duc inevitabil spre anii
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
la texte vechi, București, 1989; Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă, îngr. Dumitru Stăniloae, București, 1995; De la Gherman din Dacia Pontică, Nicolaus Olahus și Cazania lui Varlaam la Inocențiu Micu, Ion Creangă și Gh. Lazăr, Sibiu, 1997; Amintirile mitropolitului Antonie Plămădeală... Convorbiri cu Carmen Dumitriu și Dragoș Șeuleanu, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1999. Antologii: Spiritualitate și istorie la Întorsura Buzăului, Buzău, 1983; Pagini dintr-o arhivă inedită. Documente literare, București, 1984. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Trei ceasuri în iad”, RL, 1970
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
Anghelescu, „Lazăr Leon Asachi în cultura românească”, T, 1985, 3; Gheorghe Bulgăr, „Lazăr Leon Asachi în cultura românească”, ST, 1985, 12; Mihai Ungheanu, Exactitatea admirației, București, 1985, 203-210; George Munteanu, Un scriitor necunoscut: Lazăr Leon Asachi, RL, 1986, 11; [Antonie Plămădeală], MA, 1986, 6 (număr omagial); I. D. Lăudat, Amintirea unui scriitor: Lazăr Leon Asachi, CL, 1986, 8; Al. Graur, Un precursor: Lazăr Asachi, RL, 1986, 36; Virgil Cândea, „Lazăr Leon Asachi în cultura românească”, RITL, 1986, 2-3; Vlaicu Bârna, De la document
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
nevoințele fericitului Paisie, starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, 1935; Paul Mihail, Traduceri patristice ale starețului Paisie, MO, 1972, 3-4; Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului - un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, îngr. Antonie Plămădeală, Buzău, 1983, 354-384; Nestor Vornicescu, Primele scrieri patristice în literatura noastră, Craiova, 1984; Paul Mihail, În legătură cu participarea episcopului Veniamin Costachi la înmormântarea starețului Paisie de la Neamț, BOR, 1987, 3-4; Paul Mihail, Cuviosul stareț Paisie de la Neamț, în Sfinți români și
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
altitudine spirituală, nu este propusă ca soluție unică și obligatorie. „Scara” care trebuia să ducă spre vederea „luminii de pe muntele Tabor” începe prin postularea opțiunii în afara oricăror presiuni: „Cine vrea la aceste virtuți să ajungă...”. Alegând „calea de mijloc” (Antonie Plămădeală), traseul ghidat de măsura obișnuită a lucrurilor, străin de exaltările ascetice, dar condamnând vehement - cum face o superbă „cuvântare” intitulată Spunere și încredințare pentru frica și dragostea lui Dumnezeu - ipocrizia morală, isihasmul lui N.B. își adaugă o trăsătură ce ține
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
de la praxis spre theoria etc.) nu reprezintă nicidecum respingerea spațiului populat de oameni (omul pe pământ, între oameni, este perfectibil), nu constituie o negare a lumii, ci implicarea unei noi perspective pentru înțelegerea ei, acceptarea „cumpătării” și a „măsurii” (Antonie Plămădeală). Ce încerca să îl învețe acest „manual” („oglindă a principelui”) pe Theodosie, fiul care va ajunge domn al Țării Românești? În primul rând că omul este cea mai desăvârșită creație a lui Dumnezeu. În unicitatea lui, proclamată de un Ioan
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Bogdan, 13 file inedite din cel de-al doilea arhetip al „Învățăturilor lui Neagoe Basarab”, RITL, 1968, 3; Al. Duțu, „Le Miroir des princes” dans la culture roumaine, RSE, 1968, 3; Cioculescu, Itinerar, 5-8; Ivașcu, Ist. lit., I, 78-83; Antonie Plămădeală, Cuprinsul teologic al „Învățăturilor lui Neagoe Basarab”, „Studii teologice”, 1969, 3-4; Dan Zamfirescu, „Învățăturile lui Neagoe Basarab”, LRV, I, 113-117; Manole Neagoe, Neagoe Basarab, București, 1971; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Valori, 13-20; Duțu, Cărțile, 65-103; Ist filos. rom., I, 28-33; Mihăilă, Contribuții
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
27-54; Lucia Djamo-Diaconiță, Contribuții la cunoașterea slavonei românești. Elemente românești în varianta slavonă a „Învățăturilor” lui Neagoe Basarab, SCL, 1977, 3; Edgar Papu, Barocul ca tip de existență, II, București, 1977, 257-272; Papu, Clasicii, 20-28; Dicț. lit. 1900, 470-472; Antonie Plămădeală, Dascăli de cuget și simțire românească, București, 1981, 37-62; Dan Zamfirescu, Contribuții la istoria literaturii române vechi, București, 1981, 305-323; Mazilu, Lit. rom., 232-254; Mazilu, Proza, 5-20; Matei Cazacu, La Place des „Enseignements du prince Neagoe Basarab à son fils
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
portret sintetic al părintelui, realizat prin dialog, va reprezenta soluția indispensabilă și fericită. Amintiri și cumpenetc "Amintiri și cumpene" Cine sunt eu? Ce spun eu despre mine? - acesta este titlul cărții părintelui Teofil Părăian, aflat în conversație cu mitropolitul Antonie Plămădeală 1. Mitropolitului Antonie Plămădeală îi revine meritul de a fi inițiat, în cursul anului 2003, o suită de convorbiri inedite cu arhimandritul Teofil Părăian, în care domină aspectul autobiografic. Mai mult decât în alte împrejurări, gândul părintelui se dezlănțuie pe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
realizat prin dialog, va reprezenta soluția indispensabilă și fericită. Amintiri și cumpenetc "Amintiri și cumpene" Cine sunt eu? Ce spun eu despre mine? - acesta este titlul cărții părintelui Teofil Părăian, aflat în conversație cu mitropolitul Antonie Plămădeală 1. Mitropolitului Antonie Plămădeală îi revine meritul de a fi inițiat, în cursul anului 2003, o suită de convorbiri inedite cu arhimandritul Teofil Părăian, în care domină aspectul autobiografic. Mai mult decât în alte împrejurări, gândul părintelui se dezlănțuie pe aproape fiecare filă, dând
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vieții noastre, Editura Deisis, Sibiu, 2001. Și un candid avertisment al Părintelui Teofil adresat cititorului: „Îți trebuie dicționar să înțelegi, e cam sofisticată cuvântarea lui” în Arhimandritul Teofil, Cine sunt eu? Ce spun eu despre mine?, interviu cu Mitropolitul Antonie Plămădeală, Sibiu, 2003, p. 135. Ca post scriptum, am atașat acestui prim text recenzia apărută inițial sub titlul „Părintele Teofil și bulgărele de zăpadă”, Convorbiri literare, vol. 138 (2004), nr. 6, pp. 117-119. „Constituția hermeneutică a tradiției”, Vineri, vol. 2 (noiembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
parte a cronicii), La frasinii de la răscruce aduce Însă conflicte care ilustrează În chip veridic lupta de clasă la țară și realizează câteva tipuri de eroi bine conturați. Lăsând la o parte pe instructorul județean, pe Irinuca și pe Ghiță Plămădeală care sunt tratați În general schematic, vom sublinia că cele două personaje centrale, chiaburul Mureșan și argatul său Nemeș Niculae, sunt (cu excepția câtorva pasaje), În general bine zugrăvite. (Ă). A. E. Baconsky, În general, n-a fructificat destul nici experiența
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fotografii interioare” (cum se și subintitulează una dintre cărți), pendulând între reportajul exotic și cultural și jurnalul intim, între expozeul documentar și eseu. Ampla lucrare Din istoria vieții bisericești din Basarabia (1996), onorată cu un cuvânt înainte de mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală, impresionează prin bogăția și rigoarea documentară, ca și prin vibrația sufletească și spirituală a expunerii. Așa cum sugerează și prin titlul lucrării sale, autorul nu și-a propus o tratare exhaustivă a temei abordate, care ar fi implicat o exegeză pluridimensională
BUZILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285974_a_287303]
-
publicat în 1999 cu titlul În prezența stăpânilor. SCRIERI: În întâmpinarea soarelui, București, 1962; Mărturii în amurg, Cluj, 1974; Din Ardeni la Marea Nordului, București, 1975; Orientul Occident, Cluj-Napoca, 1983; Din istoria vieții bisericești din Basarabia, cu un cuvânt înainte de Antonie Plămădeală, București-Chișinău, 1996; În prezența stăpânilor. Treizeci de ani de jurnal secret la „România liberă”, București, 1999. Traduceri: Pavel Florenski, Iconostasul, București, 1994; Aleksandr Soljenițân, Chestiunea rusă la sfârșit de secol XX, pref. Al. Paleologu, București, 1995; N. V. Gogol, Meditații la
BUZILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285974_a_287303]
-
cereri, nici rugăciuni pentru ei, și nu stărui pe lîngă Mine, căci nu te voi asculta. 17. Nu vezi ce fac ei în cetățile lui Iuda și pe ulițele Ierusalimului? 18. Copiii strîng lemne, părinții aprind focul, și femeile frămîntă plămădeala, ca să pregătească turte împărătesei cerului, și să toarne jertfe de băutură altor dumnezei, ca să Mă mînie." 19. "Pe Mine Mă mînie ei, oare, zice Domnul, nu pe ei înșiși, spre rușinea lor?" 20. De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
i se mai furase o ființă. Încă un motiv pentru a trăi i se scursese printre degete. Își pierdu răsuflarea. Atunci apăru femeia. Alte sute de metri În această subterană șerpuitoare mirosind a ser, a supă organică, a funguși, a plămădeală de celulă. Asistenta Îi luă lui Sammler pălăria, spunându-i: „Acolo Înăuntru“. Pe ușă scria P.M. Adică post-mortem. Erau gata să Îi facă autopsia imediat ce Angela semna actele. Și fără Îndoială că avea să le semneze. Hai să aflăm ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]