1,038 matches
-
în mine a înflorit sentimentul cald al existenței. În râuri de timp am călărit pe Marele Alb la pas și galop, prin visele mele înflorite acum cu petale de amintiri. ÎN RÂURI DE TIMP În râuri de timp s-au plămădit visele mele din lutul nașterii, iar coacerea lor a durat atât cât în mine a înflorit sentimentul cald al existenței. În râuri de timp am călărit pe Marele Alb la pas și galop, prin visele mele înflorite acum cu petale
ÎN RÂURI DE TIMP de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369657_a_370986]
-
apartament. - Vai, ce speriată ai fost atunci, Laura! - A fost firesc, nu? Cine nu s-ar fi speriat, în locul meu fiind? A fost o senzație unică pentru orice femeie din lume. Să simți că în tine, în pântecul tău, se plămădește o altă viață este cu adevărat ceva unic. Este o minune, zic eu. Tu nu gândești la fel? - Da, cred că da... Dar tu te-ai speriat rău de tot și nu poți nega asta. Recunoști? - Recunosc, dar mai întâi
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
ani, regreți toate cele întâmplate în vreun fel? - Să regret? Doamne ferește! Nu am regretat și nu voi regreta niciodată că am iubit și iubesc, după cum nu regret că am adus pe lume un copil, o nouă viață care a fost plămădită în trupul meu. Să fie clar! Această fetiță este tot ce poate fi mai frumos în viața mea. Și să nu uităm că trăsăturile ei, chipul ei, al fetiței mele, sunt copia fidelă a chipului... tatălui său. Fruntea, linia sprâncenelor
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
vreo baroneasă ? Cobori din familie de plugari ! Vedeam șocul simțit pe fața dânsei la ironia lui Nicu și brusc se făcea nevăzută, el continuând să aibă aceiași atitudine față de noi; de bunătate și prietenie. Simțeam că are un character original plămădit pe un spirit de observație. Alteori, i se umpleau ochii de lacrimi și cuprins de emoție cu o sensibilitate veșnic ascunsă ni se destăinuia când lua o notă proastă imaginându-și că iarăși se va întâmpla ceva tragic: o bătaie
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
Cred că pofta de viață cheamă viața, si credeți-mă, nu există fericire mai supremă decât aceea de a ști că munca ta, realizată cu truda, cu nopți nedormite, cu stres, ajunge să fie apreciată de cei pentru care ai plămădit-o. Sunt fericit că pot cântă și că, prin cântecul meu, aduc fericire și altora. Nu am găsit încă definiția fericirii, dar atunci când ai parte de zâmbete, când faci ceea ce îți place, cănd iubești tot ce te înconjoară, cred că
CONCERT EXTRAORDINAR DE COLINDE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362558_a_363887]
-
a răspuns citându-se pe sine, dintr-un alt interviu: "Patria e în tine, oriunde vei fi exilat pe glob, în constelații, sau dincolo de toate galaxiile marelui Univers. Oricâte ar fi făgăduințele străinătăților, țărâna, sufletul și spiritul din care ești plămădit te strigă îndărăt." (Eco!) De-a lungul anilor, cu orice prilej: la Conferințe, Congrese, manifestări artistice, Festivaluri, a depus eforturi imense de a face cunoscute italienilor în primul rând și lumii în general, multiple personalități culturale din România culminând cu
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
un simplu răspuns, ci reprezintă esența gândirii Părintelui Stăniloae care ne adună spre a ne hrăni cu darurile teologiei sale. Chiar sfinția sa spunea, ca un testament lăsat teologilor de astăzi, că teologia sa își va împlini rostul numai în măsura în care va plămădi și cultiva, în mintea celor care o studiază, puterea iubirii spre dezvoltarea ideilor la care el a ajuns. Observăm că dragostea și iubirea ce au stat la baza studiului său și pe care le-a inserat cu prisosință în creația
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > POETE... Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1176 din 21 martie 2014 Toate Articolele Autorului (Poetul este veșnic îndrăgostit) Omule, Ramură a Timpului înflorit La vocea Soarelui răsărit, În inima mărilor ai fost plămădit, Dulcea și Pura Lumină te-a însuflețit. Tu Ești stăpânul Lumii pe Pământ Și la fiecare Început Binecuvântezi Neprihănita înflorire în Iubire. Tu, Voce a lui Dumnezeu Ți-ai acordat sufletul La muzica sferelor, Lăsându-l să călătorească În spații
POETE... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353853_a_355182]
-
el nu poate muri...nu crezi asta? -Denisis, Dumnezeu a luat chip de om, și haină de carne, simțitoare, muritoare. El s-a supus astfel creației propriilor sale mâini necălcând legile firii și venind în lumea pe care el a plămădit-o, pe calea pe care orice om vine în lume cu deosebirea că el a venit dintr-o fecioară pe nume Maria la vrerea Duhului Sfânt, căci trei cunt cei care stăpânesc toate dintru înălțime, Denisis. Tatăl, Fiul și Duhul
AL SAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353089_a_354418]
-
sticlei, artista inegalată între hotarele românești, în toate timpurile și de nimeni, Angela Moldovan aduce dovadă că vibrația melosului nu e o înzestrare de sine stătătoare a vocii. Ea este zidită în ființa umană, spre a contura armonia sunetului necontenit plămădit în melodii de mii de ani în urmă, până azi. E de necontrazis crezământ faptul că Angea Moldovan l-a auzit de la frunza și fluierul ciobanului, de la toacă și clopot din turle de vechi așezăminte monahale, de la tulnice care-au
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
ci în conștiința unui om și a unei națiuni, iar cine va câștiga această mare bătălie culturală va domina lumea. Cultura este mintea unui neam! Avem, ca nație, atâta minte câtă cultură avem. În spațiul mental al unui neam se plămădește viitorul lui. În cultură se ascund marile taine ale unui neam, iar taina neamului nostru este sfântă deoarece creștinismul a sfințit mintea și cultura neamului nostru. Și în ceea ce privește participarea factorului cultural la evidențierea României în spațiul european, putem fi convinși
„DESPRE SOCIETATEA DE ASTĂZI CARE NE ÎMPINGE SPRE O UTOPIE IMPUSĂ” – UN DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE MITROPOLIT IOAN SELEJAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/353199_a_354528]
-
Oare, copacii i-s prieteni sau martori înghețați Ce-i însoțesc cărarea spre Înalt? Zăpadă pură, alb-albastră O-nvăluie-n lumină de hermină Și calea din pădure prinde viață Scăldată-n frumusețea ei divină. Din rouă târzie și raze de soare E plămădită albastra ninsoare, Pădurea, în sine, întreagă-i o floare Și-n inima ei, Sibylla - Petală-splendoare ... Cărbune Floarea Tablou:Sybilla de M.Cătrună Referință Bibliografică: Sibylla / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1183, Anul IV, 28 martie 2014. Drepturi
SIBYLLA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353552_a_354881]
-
enigmatice verbine. Printre scaieții violeți, spălați bizar În lacrime de maci în agonie, Piciorul meu ar îndrăzni barbar Să te atingă cu un soi de veșnicie. Din petecul de cer în care eu Vânez din tunete și fulgere lumina, Am plămădit cu greu un Prometeu Să-ți ard păcatul, să-ți cenușă, vina. Un ochi, eu l-am pictat potop de ploi Din care lacrima, de fericire moare. Dac-aș putea să fiu un strop din noi L-aș așeza acolo
SĂ-ŢI ARD PĂCATUL! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354161_a_355490]
-
un simplu răspuns, ci reprezintă esența gândirii Părintelui Stăniloae care ne adună spre a ne hrăni cu darurile teologiei sale. Chiar sfinția sa spunea, ca un testament lăsat teologilor de azi, că teologia sa își va împlini rostul numai în măsura în care va plămădi și cultiva, în mintea celor care o studiază, puterea iubirii spre dezvoltarea ideilor la care el a ajuns. Observăm că dragostea și iubirea ce au stat la baza studiului său și pe care le-a inserat cu prisosință în creația
PARINTELE DUMITRU STANILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354169_a_355498]
-
Te știu în frământarea dintre ceruri! Acolo răsăritul te răsfață, Ca o iubită ce-și așterne peste geruri Sărutul și căldura ...tu, mă-nvață! S-aștept din jocul păcătos de iele, În palmele-mi să-ți odihnești ca ieri Neliniști plămădite printre stele. Odată-ai să le-atingi și o să zbieri Ecoul de durere, ca un șarpe, Încolăcindu-se-n concaguă-mplinire. Chiar de vei plânge sânge peste harpe Colțul de piatră îți va da de știre! Că te-a rănit să
ACONCAGUĂ-MPLINIRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354204_a_355533]
-
plânge sânge peste harpe Colțul de piatră îți va da de știre! Că te-a rănit să te trezească din beția De nori din care nu te mai oprești... Și nu uita să scrijelești sfinția Cuvântului ce-n zbor îl plămădești! Referință Bibliografică: Aconcaguă-mplinire / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 235, Anul I, 23 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ACONCAGUĂ-MPLINIRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354204_a_355533]
-
iar fântânile vor șopti cu glas de izvoare toate cântecele mele înmănuncheate în flori. Când va răsări soarele, te voi trezi ca să-mi fii iarăși pâine din care să mușc pătimaș. Apoi voi coborî mierlele să te-nvețe cum se plămădesc trilurile ș i, când ziua va merge ca să se culce, tu să scoți din cuptorul sufletului tău toata azima lor. Leonid IACOB Referință Bibliografică: cândva / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 450, Anul II, 25 martie 2012. Drepturi
CÂNDVA de LEONID IACOB în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354702_a_356031]
-
fericirea din buzele răbdării... M-aș dezbrăca de mine, să-mi dai din tine-un pic Albastrul mi-ar rămâne, ca o nemărginire; Sunt eu cu strai de tine, sau nu mai sunt nimic Și-n coajă de tristețe te plămădesc, iubire... Și lasă-mă să caut de dincolo de noi Cum mai suspină dorul și ploile cum mor! Am adunat în mine un pas din doi în doi Și valsul fără tine mi-e greu... Și mi-e ușor Să te
DIN FLORI DE GÂND TE-ADUN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347064_a_348393]
-
călătoare, M-ai urcat pe culmi alpine, Printre nori pufoși de ceară. Într-o lume-n care viața Se clădește navigând Printre malurile moarte Ale unui scrin confuz, Tu mi-ai dăruit speranța Rătăcită-n al meu gând, Eu am plămădit-o-n carte Iubind până la refuz. Într-o lume-n care Luna Nu-ncetează să apară Deși, nimeni n-o mai vede Printre norii încruntați, Mi-ai atins în șoaptă struna, Adormită-n prag de seară Să mă pot din
O NOUĂ DIMINEAŢĂ de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357103_a_358432]
-
Mitică la sfârșitul discuției noastre. Trebuie să recunosc talentul de inegalabil povestitor al lui Dumitru Sinu și mai mult decât atât, emoția puternică ce mi-a lăsat-o dragostea lui infinită pentru locurile natale, pentru satul în care a fost plămădit din lutul iubirii de neam și de glie, de unde a plecat apoi în lumea largă să-și caute norocul și unde a învățat, că omul cu suflet frumos și sensibil s-a născut pe pământ românesc. Octavian D. Curpaș Phoenix
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
călătoare, M-ai urcat pe culmi alpine, Printre nori pufoși de ceară. Într-o lume-n care viața Se clădește navigând Printre malurile moarte Ale unui scrin confuz, Tu mi-ai dăruit speranța Rătăcită-n al meu gând, Eu am plămădit-o-n carte Iubind până la refuz. Într-o lume-n care Luna Nu-ncetează să apară Deși, nimeni n-o mai vede Printre norii încruntați, Mi-ai atins în șoaptă struna, Adormită-n prag de seară Să mă pot din
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
confundat cu versulUnei păsări călătoare,M-ai urcat pe culmi alpine,Printre nori pufoși de ceară.Într-o lume-n care viațaSe clădește navigândPrintre malurile moarteAle unui scrin confuz,Tu mi-ai dăruit speranțaRătăcită-n al meu gând,Eu am plămădit-o-n carteIubind până la refuz.Într-o lume-n care LunaNu-ncetează să aparăDeși, nimeni n-o mai vedePrintre norii încruntați,Mi-ai atins în șoaptă struna,Adormită-n prag de searăSă mă pot din nou încrede... XV. CÂT MĂ
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
valurilor. Se roaga.) Dreptaciul: Îți mulțumesc Doamne că mi-ai lăsat mâna dreaptă. Să pot a ma închină în fața icoanelor tale. (Se închină). Bun ai fost și ești cu mine. M-ai învățat să seamăn grâul, să îngrijesc recolta, să plămădesc pâinea, să aprind focul, să iubesc. Bat-o vină de mână stingă. Mi-a retezat-o batoza. Eram în vacanță și ajutăm părinții la treierat. Nu a știut dreapta ce face stânga. Altfel aveam și eu ca toți oamenii două
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
pe acest tărâm minunat, fără să mă împiedice suferința că astăzi limba română este prea adesea amenințată de impostură. În această perioadă de viață trecută de cei 80 de ani și trăitoare fiind departe de vatra în care s-a plămădit comoara limbii noastre, scrierile mele îmi stau mărturie pentru nestrămutata dragoste ce i-o port. Farmecul limbii române a fost imboldul scrierilor mele și iată că și acum, la această vârstă înaintată, încă îmi caut împlinirea prin cuvinte cu care
SPICUIRI DESPRE VIEŢUIREA MEA ÎN SPAŢIUL LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357429_a_358758]
-
umpluseși de lumină. Scut ți-era al tau penel Ce-așternut-a cu voință. Tot ce-n sufletu-ți rebel Adunat-ai cu credința. Frământări ce-aveau să vie Te-au muncit și ostenit... Dar apoi, cu duioșie, În poem le-ai plămădit. Așternut-ai pe hârtie, Tot ce inima-ți șoptea. Fraze dulci, o simfonie Dintr-un fir de catifea. Peste umbra-ți cu tristețe, Creatorul îți dă viață Și iubire și tandrețe Și o dragoste măreață. N-AI TIMP Am vrut
PASĂREA MĂIASTRĂ (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357513_a_358842]