484 matches
-
până se topește gelatina. Se pune totul peste zahăr și se amestecă energic până se face un aluat în care se pun arome și diferiți coloranți. Când totul s-a mai răcit, se pune aluatul în pungă de nylon. Pe planșeta de lucru, se pudrează cu zahăr pudră. Se ia câte puțin aluat din săculeț și se întinde pe masă o foaie de un centimetru până la un centimetru și jumătate, apoi se taie cu formele dorite. Fiecare figură se pune la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
lingurița și se coc în ulei ca la gogoși. INELUSE 1 pachet unt / margarină, 3 linguri de smântână, 20 g drojdie, 1 gălbenuș, făină cât cuprinde Albușul bătut se unge pe deasupra și se presară zahăr tos. Aluatul se întinde pe planșetă și cu păhărelul tăiem rondele și cu un dop de la șampanie facem gaură la mijloc. Fiecare cerculeț îl ungem cu albuș, dăm prin zahăr tos, apoi coacem la foc potrivit. INELUSE SPANIOLE 250 g făină, 140 g unt, 100 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Se freacă untul spumă, se amestecă cu zahărul și sarea, după care se adaugă celelalte ingrediente și se amestecă bine într-un castron. Se pune treptat făina, până când compoziția nu se mai poate învârti cu lingura. Se frământă repede pe planșetă și se întinde o foaie de mărimea unei muchii de cuțit. Se taie cu paharul înmuiat în făină forme rotunde, cărora li se scoate mijlocul cu un degetar. Inelele se ung cu albuș, se presară cu zahăr și se coc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
apă minerală, 5 linguri de smântână, 100 g vin natural, 2 ouă, 700 g făină Se face primul aluat, apoi se face cel de-al doilea, din 400 g făină și 700 g grăsime bună. Primul aluat se întinde pe planșetă, în timp ce al doilea aluat se împarte în trei părți, după ochi. O parte o întindem peste primul aluat, apoi împăturim în trei și se lasă să stea timp de 20 de minute; întindem și repetăm încă de două ori, după
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
apoi la proiectele următoare, de refolosirea de elemente deja proiectate, lucrurile par să se mai echilibreze. Totul trebuie cântărit în funcție de finalitate. Dar să ne întoarcem la liniile noastre. In proiectarea clasică (și vom numi astfel de acum încolo proiectarea la planșetă) se pornește de la executarea vederilor și secțiunilor unui obiect, având permanent în minte forma reală - 3D - a obiectului. Facem deci o traducere a realității, folosind niște convenții. Traducerea este astfel făcută de un om pentru alt om, transmițându-i astfel
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Antonela Burciu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92825]
-
denumire generică), iar al doilea este muncitorul: lăcătușul, strungarul, frezorul, turnătorul (nu, nu, nu acela). Încercând să vină în ajutorul oamenilor, programele de CAD au încercat să eficientizeze cât mai mult proiectarea. Inițial s-a mutat activitatea de proiectare de la planșetă pe calculator, realizându-se o "desenare asistată de calculator". Oamenii au vrut însă mai mult, au vrut să scape de activitățile de rutină din proiectare (șuruburi, piulițe etc.) și să aibă mai mult timp pentru creație. Au apărut astfel biblioteci
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Antonela Burciu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92825]
-
a unui adevăr cel puțin stânjenitor, dacă nu neapărat condamnabil penal - o campanie având prea vădite afinități cu demersurile detectivilor și poliției pentru a fi pe gustul lor. Nedeclarat, cei dintâi încercau să-i "prindă" veridic în tiparele limbajului de planșetă pe cei din urmă - desigur, nu mai mult decât orice om de afaceri responsabil încearcă să răzbată la adevărul intim al dorinței clientului său întru satisfacerea ei. Nici cei din urmă, în definitiv, nu evitau vreo compromitere anume, cât urmau
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
argument infailibil, ce astfel l-ar fi ajutat să se regăsească pe sine în poziția de începător neștiutor într-ale vieții, gata s-o ia de la capăt cu rătăcirile și tatonările primei tinereți, la care uneori jinduia. Ah, întoarcerea la planșeta de proiectare a vieții lui, dinaintea unei pagini matinale! Să-și fi dorit mai mult decât își dădea seama intrarea în criză a modelului gospodăresc, colapsul lui catastrofic și, mai departe, cotitura în întunericul unui spațiu necunoscut, la pieptul căruia
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
făină albă Se frământă bine un aluat omogen, întindem cu sucitorul foi subțiri, lăsăm foile timp de o oră la zvântat, apoi tăiem fâșii late de patru până la șase centimetri, pe care le dăm prin mașina de tăieței. Pe o planșetă presărăm făină și punem tăiețeii la uscat. După ce s-au uscat, îi scuturăm de făină și îi păstrăm în săculeț de pânză. TOCINEI CU BRÂNZĂ 1 kg cartofi, 2 ouă, 300 g telemea de oaie, 100 ml ulei, 200 ml
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
baghetă de cacao și cremă de lămâie. RULOURI 300 g făină, 150 g unt sau margarină, 1 ou, o linguriță de oțet, 2 linguri de lapte, puțină sare Totul se amestecă până se obține o cocă, apoi se întinde pe planșetă cu sucitorul și se taie fâșii de 1 cm - 1,5 cm grosime, apoi se rulează pe cornet. După ce s au rulat toate, se ung cu ou și se coc la cuptorul încins la temperatura de 240 de grade, apoi
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
mai mult mirat decât bucuros de sosirea noastră. Camera era netencuită, piatră pe jos, piatră sus, pereții tot de piatră, un fel de celulă cu un pat de fier pentru o persoană, un cuier, un lavoar, lucruri pentru pictorie, două planșete mari din care își va improviza un pat Onofrei. Greu ne-am găsit camere, eu am stat cu el aproape două luni de zile și văzând că în Roma nu se poate găsi ceva pentru punga mea, am căutat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
m3. Lupta s-a întețit după revigorarea economică și militară a Rusiei și după intrarea în teren a Chinei. S-au înmulțit oleoductele și gazoductele, capacitatea lor s-a mărit, lungimea lor crește mereu; o altă serie se află pe planșetele proiectanților. Direcțiile principale sunt Europa, China, India. Vreo două dintre acestea vizează și teritoriul României. Să vedem, așadar, unde se află România în acest joc. După părerea mea, România este, în acest război, un pifan care n-are nici echipamentul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ascultă, literalmente este țintuită în pat. Începe un lung calvar. Încearcă, fără a izbuti, să apuce capetele de pânză cu buzele și cu dinții. O pereche de tineri trece de câteva ori prin cameră. Sunt arhitecți, cară suluri de calc, planșete și echere. Au un aer simpatic, și se iubesc. Se vede asta. În cele din urmă, bărbatul se oprește lângă patul ei, nu are voie să-i vorbească. Cléa i-a interzis formal, dar el încearcă să-i sugereze prin
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
bucatele propuse. Eu alegeam orezul pentru sarmale, spărgeam nucile (pentru turtă dulce) și stăteam pe lângă mama, să-i fiu mereu de ajutor. Joia, înainte de sărbători, se coceau colacii, cozonacii și prăjiturile. Pentru mine era o mare plăcere să fiu la planșetă, alături de mama. Ce-o mai necăjeam! Vroiam numaidecât să împletesc colăcei (ștrițeli). Nu mă mulțumeam niciodată cu aluatul ce mi-l da ea și căutam să mai "fur" o parte din covată. Împleteam, desfăceam și iar împleteam, până ce-mi ieșeau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un complement obligatoriu al acesteia, locul în care preoții dau sfânta binecuvântare celor ce sunt așezați în ultima locuință terestră: cimitirul. Și acest fapt nu era cauzat de vreo scăpare nevinovată și pardonabilă a inginerilor proiectanți, care omiseseră trecerea pe planșetă a unui astfel de obiectiv. Nu. Era politica perversă și criminală a comuniștilor, hotărâți să unifice toate cultele într-o singură și universală cupolă, sub fâlfâitul caracatiței roșii ATEISMUL. Au încercat să ne deposedeze și de ultima noastră nădejde, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
europenizăm", ci doar să ne consolidăm legislația, să asanăm viața politic-economică, să ne ameliorăm moravurile. Suntem, prin naștere, aidoma unei familii cu solid arbore genealogic și cu vechi titluri de proprietate, europeni sadea. "Șocul viitorului"? Nu e cel proiectat pe planșetele unor ambițioși futurologi, ci, în cea mai mare măsură, un rod al împrejurărilor imprevizibile ce vor veni. Se ivește însă un pericol. Snobismul care ne împinge pe unii dintre noi să punem în paranteză fondul românesc, să ne jenăm de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sunetelor muzicale; O3: să asculte și să recunoască fragmente din creații muzicale pentru copii; O4: să exprime prin mișcare starea sufletească creată de muzică audiată; STRATEGII DIDACTICE: Metode și procedee: Observația , conversația , explicația, exercițiul, turul galeriei; Mijloace didactice: modelul educatoarei , planșete suport pentru lucru , carton , pastă de lipit , carioca (neagră, portocalie), siluete din hârtie glasata, șervetele umede, coșulețe cu material, CD, casetofon, planșa cu conținutul cântecului. DURATĂ: 40 - 45 min. BIBLIOGRAFIE: DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII Activitate practică (D.O.S) EVENIMENTUL DIDACTIC CONȚINUTUL
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
din București și care se purtau cu noi constuctorii gălățeni ca stăpânii de sclavi. Fiecare dintre ei își impunea cu duritate părerile, dacă nu le plăcea o construcție, în loc să vorbească cu cel care a construit desenul, apuca marginea desenului de pe planșetă și îl rupea cu furie, îl mototolea și-l arunca la coș, fără altă explicație. Atunci am organizat cu Neluțu și cu ajutorul unor tineri de bună credință din cadrul Filialei, o ședință mare, la care eu am luat cuvântul și am
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și să mă evite. În scurt timp după aceea, conducerea Filialei Ipromet Galați m-a chemat la ordine și mi-a dat o sancțiune grea pentru dosarul meu, pentru motive minore, total neimportante, legate de preluarea pe inventarul personal a planșetelor de desen din atelierul de proiectare, care după părerea mea erau mijloace fixe, nu obiecte de inventar. Am înțeles însă că nu mai am viitor în această firmă, și mi-am căutat un alt servici, am găsit de lucru la
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
câte înghițituri trebuia să ia din pâine, ca să nu rămână chiftelele fără pâine și nici pâinea fără chiftele, apoi despăturea șervețelul de hârtie pe latura lungă a tăviței de plastic păstrând îndoitura din mijloc paralelă cu marginea de jos a planșetei, în vreme ce aiuritul de Pațulea se urca pe birou cu fundul și, de-acolo, ca și cum sindicatul îl delegase să supravegheze mestecatul colegilor, își morfolea veșnicul său sendviș cu hamsii și arunca priviri aparent dezinteresate, dar în substratul lor freudiene și naționalist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
alinierea măslinelor, punându-le pe trei rânduri, a mutat roșiile în locul chiftelelor, a întors o felie de pâine cu susu-n jos, iar șervețelul l-a vârât pe jumătate sub tăviță. Când a revenit, în tăcerea istorică ce se așternuse peste planșetă, Horvath și-a privit ca o stană de piatră gustarea. În minutele care-i mai rămăseseră nu avea cum să pună toate la locul lor, chiar să fi vrut. Cât despre dereticat și digestie, nici vorbă. De-atunci, n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cuvântul „șpalt”, Dicționarul Explicativ al Limbii Române ne dă două definiții: „1. Zaț așezat În formă de coloană lungă, pe copia căruia se fac corecturile tipografice Înainte de punerea În pagină. Probă de tipăritură luată de pe acest zaț. 2. P. ext. Planșetă folosită pentru strângerea, păstrarea și transportul materialului cules, Înainte de a fi paginat”. Cum și acestea, mai ales corectate de cenzori, puteau ajunge În mârșavele mâini ale imperialiștilor anglo-americani și-atunci să te ții râsete pe ei cu ținere de burtă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și în PC, pentru că eram și planșetist. M. M.: Aoleu! Urmăreați totul vizual, nu ca acuma folosind tehnica. S. B.: Da. Primeam date fie de la Stația de radiolocație (SRC), fie de la Divizie ("Distilat" era indicativul ei) și le puneam pe planșeta cu situația aeriană generală (PSAG). M. M.: Da, și se scria pe dos, cu mâna, țintele se mai ștergeau... Cui îi povestești nu crede, fiindcă acuma totu-i electronic, stă militarul ca boierul în fața pupitrului. Atunci totul se făcea manual
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
tâmpeniile de atunci... cu toate luminile stinse, să nu ne vadă inamicul din satelit că s-a schimbat iluminatul... S. B.: Da, apar și faze comice. În ziua de 17 decembrie, eu eram în Punctul de Comandă, de serviciu la planșete. Pentru noi, cei de la Bateria Comandă, cine era de serviciu în PC era fericit. Făceam ture 6 ore cu 6 și eram scutiți de programul din baterie. În ziua aceea de duminică, pe o parte dintre camarazi i-au dus
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
tipuri. S. B.: Deci, asta însemna aplicarea Tabelei ABC ANA. M. M.: Trecerea la sistemul de comunicații de război. Ceilalți au trecut la sistem cu criptologie, la alte eșaloane. S. B.: La noi, o dată pe săptămână se schimbau codurile la planșetă. Și trebuia să ștergem din nou totul, căci veneau alte coordonate. În momentul în care am avut alarma, eu am plecat în baterie pentru că ăsta era rolul meu. Dar, în PC imediat au venit noile coduri de la "Distilat", pe frecvența
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]