577 matches
-
dezinfecție, dezinsecție, industrializare imediată etc.), această hotărâre va fi comunicată, în cel mai scurt timp, organului competent de carantină și protecție a plantelor al țării exportatoare. Articolul 8 Părțile contractante interzic importul de pământ (cu exceptia turbei) și folosirea paielor, finului, plevei, mușchiului scoarței etc. că materiale de ambalaj. Articolul 9 Tranzitarea plantelor și a produselor de origine vegetală se permite când acestea corespund cerințelor fitosanitare ale țării pe teritoriul căreia se face transportul. Articolul 10 Schimburile de plante și de produse
HOTĂRÎRE Nr. 1.190 din 15 noiembrie 1996 pentru aprobarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind colaborarea în domeniul carantinei şi protecţiei plantelor, semnată la Sofia la 6 iulie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116307_a_117636]
-
nălucirilor/ de ce se curbează primejdios/ cuvintele-n oglindă/ până încep să semene/ din ce în ce mai mult/ cu călăuzele spre ținuturi oculte,/ știe dezlega viitorul,/ confuzia de adevărul/ săpat din toate părțile deodată,/ știe să vadă eroziunea aerului/ și cum se risipește ca pleava/ amintirea ta/ pe bărăganele memoriei...// cel nevăzut, dintre noi,/ sunt chiar eu/ potrivindu-mi ființa/ după mersul astrelor stranii/ pe cerul dezmierdării noastre...// Du-te și așteaptă-mă/ unde nu sunt...!785. Arcul reflex al Atmei și cel al Noosului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
trădare", și îl considera pe colonelul Piquart drept "un caracter nobil"35. Lui Iorga îi plăceau cel mai mult evreii sefarzi. Avea totuși cuvinte aspre despre emigranți, pe care îi numea Mahalaua (un cuvînt de origine turcă cu sensul de "pleava cea mai de jos"). Asuprirea demoralizează, dar nu numai evreii erau demoralizați. Dacă un evreu manifesta cel mai mic interes față de cultura românească, Iorga îl prezenta drept un exemplu strălucit atît pentru români cît și pentru evrei, sperînd că va
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
late și de patru meri de lungi, și într-o celulă din aia eram 10 persoane. Și ne-au scos toate paturile din celule... Ne-au rămas numai saltelele, care erau vai de capul lor, că erau numai paie, numai pleavă, după atâția care s-au culcat pe ele... Și le-adunam ziua și le puneam la perete, puneam păturile peste ele, care erau mizerabile... Și n-aveam voie să stăm pe saltele ziua. Aveam o bancă de 4 persoane și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Era perioada când erau, probabil, cei mai activi, că nu trebuia să se întâmple nimic... În seara de 6 m-au băgat într-o celulă puțin trapezoidală, cu un pat din beton, cu o saltea în care era mai multă pleavă decât paie. Atât cât permitea lumina, se vedea că salteaua era impregnată cu transpirație, cu sânge, cu urină și, probabil, cu lacrimi. Și mai era o pătură din asta cazonă... Da’ este greu să descrii ce senzație poți să încerci
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să pretindă condiții speciale referitoare la importul de plante și de produse vegetale; ... b) să interzică importul de plante și/sau de produse vegetale. Articolul 10 Părțile contractante interzic importul de pământ (cu exceptia turbei) și folosirea că ambalaj a fanului, plevei, mușchiului, rumegușului, scoarței și a altor materiale care pot adăposti sau răspândi organisme de carantină. Articolul 11 Importurile de plante și de produse de origine vegetală destinate reprezentanțelor diplomatice și consulare și personalului acestora ale statelor celor două părți contractante
CONVENŢIE din 6 decembrie 1999 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Albania privind cooperarea în domeniul carantinei şi protecţiei plantelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128303_a_129632]
-
Germania, 58089 Hagen, Wehringhauser str. 25B, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgoviște, str. Bucegi nr. 1, bl. C7, ap. 11, județul Dâmbovița. 89. Gajta Mariana-Aurelia, născută la 25 august 1962 în localitatea Oravița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Pleava Damaschin și Ana, cu domiciliul actual în Suedia, 553 12 Jonkoping, Narvavegen 47, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oravița, str. 30 Decembrie nr. 13, județul Caraș-Severin. 90. Deak-Fogarasi Ștefan, născut la 29 octombrie 1946 în localitatea Cluj-Napoca, județul
HOTĂRÂRE nr. 704 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135985_a_137314]
-
respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.030/2001 . (3) Următoarele produse și subproduse de origine animală prevăzute în anexa vor fi supuse prevederilor alin. (2), după cum urmează: ... a) orice cereale destinate furajării animalelor cuprinse la cap. 10; ... b) paie și pleava de cereale brute, chiar tocate, măcinate, presate sau aglomerate sub formă de pelete, destinate uzului zootehnic; ... c) napi furajeri, sfecla furajera, rădăcini furajere, fan, lucerna, trifoi, sparceta, varză furajera, lupin, măzăriche și alte produse furajere similare, chiar aglomerate sub formă
ORDIN nr. 131 din 23 martie 2002 privind completarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 285/2001 pentru aprobarea Listei cuprinzând animalele vii, produsele şi subprodusele de origine animala şi alte mărfuri supuse controlului veterinar la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140865_a_142194]
-
nebalotate și transportul baloților la drum accesibil pentru mijloacele auto. Prețurile prevăzute mai sus se înțeleg în condiția de livrare loco și la drum accesibil auto, cu umiditatea convențională a paielor de 15 la sută și corpuri și plante străine, pleava, paie înnegrite în procent de 10 la suta. 2. Pentru paiele balotate preluate de la unitățile agricole de stat, prețul de livrare se stabilește la 200 lei/tonă. B. Paie de sorg Preț de contractare 7 lei/kg C. Semințe de
DECRET nr. 394 din 25 decembrie 1981 privind contractările şi achiziţiile de produse agricole vegetale,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142106_a_143435]
-
bobului peste 6 mm; ... d) "orez nedecorticat (orez paddy), în sensul codurilor tarifare 1006.10.21, 1006.10.23, 1006.10.25, 1006.10.27, 1006.10.92, 1006.10.94, 1006.10.96 și 1006.10.98, orezul cu pleava după treierat; e) "orez decorticat", în sensul codurilor tarifare 1006.20.11, 1006.20.13, 1006.20.15, 1006.20.17, 1006.20.92, 1006.20.94, 1006.20.96 și 1006.20.98, orezul care a fost separat doar
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
treierat; e) "orez decorticat", în sensul codurilor tarifare 1006.20.11, 1006.20.13, 1006.20.15, 1006.20.17, 1006.20.92, 1006.20.94, 1006.20.96 și 1006.20.98, orezul care a fost separat doar de pleava. Termenul se referă, între altele, la categoriile de orez cunoscute sub denumirile de "orez brun ", "orez cargo", "orez loonzain" și "orez sbramato"; ... f) "orez semialbit", în sensul codurilor tarifare 1006.30.21, 1006.30.23, 1006.30.25, 1006.30
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
orez sbramato"; ... f) "orez semialbit", în sensul codurilor tarifare 1006.30.21, 1006.30.23, 1006.30.25, 1006.30.27, 1006.30.42, 1006.30.44, 1006.30.46 și 1006.30.48, orezul care a fost separat de pleava, de o parte din germeni și de o parte sau de toate straturile exterioare ale pericarpului, dar nu și de straturile interioare, ... g) "orez albit", în sensul codurilor tarifare 1006.30.61, 1006.30.63, 1006.30.65, 1006.30
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
straturile interioare, ... g) "orez albit", în sensul codurilor tarifare 1006.30.61, 1006.30.63, 1006.30.65, 1006.30.67, 1006.30.92, 1006.30.94, 1006.30.96 și 1006.30.98, orezul care a fost separat de pleava, de toate straturile exterioare și interioare ale pericarpului, de totalitatea germenilor, în cazul orezului cu bobul lung și a orezului cu bobul mijlociu, si de cel putin o parte din germeni, în cazul orezului cu bob rotund, dar pe care
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
Altele: 1212.91 -- Sfecla de zahar: 1212.91.20 --- Uscată, chiar măcinata - 123 1212.91.80 --- Altele - 123 1212.99 -- Altele: 1212.99.20 --- Trestie de zahăr - 109.5 1212.99.80 --- Altele - 109.5 1213.00.00 Paie și pleava de cereale brute, chiar tocate, măcinate, presate sau aglomerate sub formă de pelete - 82 12.14 Gulii furajere, sfecla furajera, napi furajeri, fan, lucerna, trifoi, sparceta, varză furajera, lupin, măzăriche și alte produse furajere similare, chiar aglomerate sub formă de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
dreptul: - să limiteze sau să pretindă condiții speciale referitoare la importul de plante și produse vegetale; - să interzică importul de plante sau produse vegetale. Articolul 10 Părțile contractante interzic importul de pământ (cu exceptia turbei) și folosirea, ca ambalaj, a fanului, plevei, mușchiului, rumegușului, scoarței și a altor materiale care pot adăposti sau răspândi organisme de carantină. Articolul 11 Schimburile de plante și de produse de origine vegetală destinate reprezentanțelor diplomatice și personalului acestora, ale celor două țări, vor trebui să fie
CONVENŢIE din 27 martie 1996 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147437_a_148766]
-
Tu!!... nu vezi... nu-ți aflu nume.” (M. Eminescu, I, p. 82) sau prin însoțirea pronumelui de interjecții specifice: „O, tu crai cu barba-n noduri ca și câlții când nu-i perii,/ Tu în cap nu ai grăunțe, numai pleavă și puzderii.” (Ibidem, p. 83) La persoana a III-a, prin forme supletive se disting, ca și la substantivele feminine, nominativ-acuzativul de genitiv-dativ: el, ea/lui, ei; ei, ele/lor. Acuzativul se distinge de nominativ, prin supletivismul formelor neaccentuate: el
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai caldă-n seara aceea.” (E. Barbu, p. 106) În relație de incidență se situează pronumele în cazul vocativ: „O, tu, crai cu barba-n noduri ca și câlții când nu-i perii, / Tu în cap nu ai grăunțe, numai pleavă și puzderii.” (M. Eminescu, I, 83) DATIVUL ETICTC "DATIVUL ETIC" În limbajul popular, forma neaccentuată de dativ a pronumelui de persoana I și a II-a, singular, întrebuințate separat sau împreună, exprimă în mod frecvent participarea afectivă a locutorului sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în timp ce, din când în când, câte unul din cei ce îl alimentau pe cel de sus cu snopi îndemna, mai mult a glumă: - Dă-i la val! Dă-i la val! Iată și pestelca. Adică spatele mașinii, pe unde ies pleava și paiele scuturate de boabe. Acestea, boabele, ies pe o laterală. Deși eram crudan, am trudit și eu la pestelcă. Până ce, într-o zi, am le-șinat, de căldură și de colb. Drept care am fost... promovat la căratul paielor cu tragla
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
de atelier”, în sensul strict al cuvîntului, adică printre texte sînt multe bruioane, unele curate, altele acoperite de o ploaie de hașuri. Am avut curiozitatea să văd dacă acestea din urmă meritau un atare tratament. Sînt surprins să găsesc în „pleava” lor „semințe” din care ar fi putut să iasă ceva: fraze (zic eu azi) sugestive, paragrafe rotunjite, pagini bazate pe informații din arhive. Descoperindu-le, mai întîi sînt nedumerit, apoi încep să mă gîndesc la cauzele renunțărilor. Deși conturat suficient
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
becisnic flăcău din sat. Dacă fata ar fi greșit cu un băiat Înstărit, țăranul ar fi găsit mijlocul să Împace lucrurile. Așa Însă rușinea lui era mai amară, pentru că trebuia să se Încuscrească, fruntaș al satului fiind, cu cineva din pleava satului, cum erau socotiți cei săraci, și să dea o zestre bună unui prăpădit de flăcău, care nu iubea pământul. Întâmplarea cu Rodovica va constitui, pentru Început, subiectul nuvelei Rușinea. Tot la vremea aceea, Liviu Rebreanu a stat de vorbă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
urmă de) lovitură sau julitură pe piele", cf. rom. vineți (pl. lui vânăt, de exemplu din genunchi vineți); magh. ramasica "lemne de foc mărunte rămase în pădure", cf. rom. rămășiță; magh. ramasz ~ ramaz "butuc, buștean", cf. rom. rămas; magh. sztárpa "pleavă de cereale", cf. rom. stearpă (femininul adjectivului sterp). * Latină < greacă: lat. zodiacus (> fr. zodiaque, it. zodiaco, rom. zodiac) "zonă circulară a sferei cerești în care se află constelațiile corespunzătoare lunilor anului" < ngr. [κύκλος] ζωδιακός "idem" (κύκλος "cerc", ζώδιον "zodie, constelație
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
tehnica bestializării adversarilor politici înfățișați ca „șerpi”, „ploșnițe”, „hiene”, ori pe aceea a infracționalității confecționate: sabotori, trădători, jefuitori, complotiști, spioni, bandiți; dar s-a mizat și pe registrul subuman, cei incriminați fiind catalogați drept lachei și slugoi (ai imperialismului), epave, pleavă, putregai. Această mediatizare a fost îngroșată ritualic de telegramele așa-zișilor oameni ai muncii și de moțiunile prin care aceștia manifestau un sadism lingvistic legat de pedepsirea presupușilor vinovați. Iată o mostră incredibilă și terifiantă, înfierarea defulatorie cu pricina aparținând
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
același lucru se întâmplă cu dușmanul religiei. Românul este foarte tolerant. Respinge clar numai Islamul. Dacă-l disprețuiește pe evreu, este fiindcă acesta, singurul priceput la afaceri, acaparează banii și pământul. "N-are loc în țara lui Și-i ca pleava câmpului". Religia nu apare deloc în folclor și nu constituie o preocupare. Întâlnim câteva călugărițe îndrăgostite ca maica Magdalena, câțiva călugări pe care dorul îi urmărește la mănăstire și care se luptă împotriva iubirii cu o stranie energie a termenilor
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
furci. Se lăsau locurile goale pentru uși și ferestre și apoi se trecea la încărcat pereții cu lut cu paie călcat atât pe dinăuntru cât și pe dinafară. După ce se uscau pereții, erau fețuiți în primul rând cu lut cu pleavă și apoi cu lut amestecat cu bălegar de cal. După uscare se dădea cu var. După uscarea pereților încărcați cu lut cu paie se trecea la acoperiș. Pe căpriorii puși pe capetele grinzilor se puneau la distanțe mici (20-30 cm
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și cealaltă, fără încălzire era „cas‘ cei mare unde se ținea zestrea și unde fetele cele mari primeau vizitatorii. în comuna Hudești, după cel de-al doilea război mondial au apărut chirpicii. Aceștia erau făcuți din lut cu paie și pleavă, se uscau la soare și nu trebuiau arși. Tehnologia cu chirpici excludea scheletul de lemn și a dus la economisirea materialului lemnos. O gospodărie țărănească la începutul sec. al XX-lea mai avea șura fără geamuri sau cu geamuri foarte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]