577 matches
-
lovit statuia peste picioarele de fier și de lut și le‑a sfărâmat de tot. 35 Atunci au fost sfărâmate dintr‑o lovitură (ϑϑγ ƒ8γΒϑβ<20Φ∀< γ∅Η Β∀>) lutul, fierul, arama, argintul și aurul și au ajuns ca pleava de pe arie vara și vântul le‑a ridicat și nu s‑a mai găsit locul lor; iar piatra care a sfărâmat statuia a crescut munte mare și a umplut tot pământul. În interpretarea profetului (vv. 37‑45), capul de aur
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
crede Irineu, pentru ca Judecata de Apoi să poată avea loc așa cum se cuvine. El va aduna în sine, prin „antiparusie”, tot răul săvârșit vreodată în lume. Dumnezeu are nevoie de un atare instrument ca să aleagă binele de rău, grâul de pleavă. Din această perspectivă, rolul, ingrat, desigur, dar necesar, pe care Anticristul îl joacă este de înșelător înșelat. După trei ani și șase luni, Isus va veni pe pământ, îl va învinge pe Anticrist și va inaugura o perioadă de pace
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
defavorizați, indiferent de ce ar fi spus profesorii. Dar alții chiar erau și, când mă gândesc la cât s-a investit în ei și la cât de departe au ajuns - e absolut incredibil. Unii locuiau la periferie, tații lor erau alcoolici, pleava societății, din cele mai mizere cartiere din oraș. Elevi foarte săraci. Chiar te ajutau - asta e, dacă aveai dificultăți. Pentru mine, de exemplu, testele la istorie, fiindcă trebuia să învăț pe de rost, erau adevărate coșmaruri. Eram foarte bună la
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
mod eficient și natural de rezolvare a situațiilor și diferendelor O altă grilă de analiză privește violența verbală, după tipuri-forme de etichetare Tabelul 7. Forme de violență verbală Nr. crt. Categorizări Expresii, forme verbale 1 Ridiculizare prin „declasare” Golan, derbedeu, pleavă 2 Ridiculizare prin desconsiderare și umilire fizică „Nimicuri”, handicapat, paralitic, pitic, scursură, retardat, pleavă, șașiu, chior, șchiop 3 Etichetare în registru „bestiariu” Animal, porc, păduche, șobolan, ploșniță 4 Calomnie în registru infracțional Hoț, bandit, corupt, criminal, mafiot, delapidator 5 Atac
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
analiză privește violența verbală, după tipuri-forme de etichetare Tabelul 7. Forme de violență verbală Nr. crt. Categorizări Expresii, forme verbale 1 Ridiculizare prin „declasare” Golan, derbedeu, pleavă 2 Ridiculizare prin desconsiderare și umilire fizică „Nimicuri”, handicapat, paralitic, pitic, scursură, retardat, pleavă, șașiu, chior, șchiop 3 Etichetare în registru „bestiariu” Animal, porc, păduche, șobolan, ploșniță 4 Calomnie în registru infracțional Hoț, bandit, corupt, criminal, mafiot, delapidator 5 Atac la persoană în registru licențios, libidinos Curvar, homosexual, violator, sex în grup, prostituat, prostituată
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
întâmplat rușinea... Dacă ar fi greșit fata cu vreun băiat înstărit, țăranul ar fi găsit mijlocul să împace lucrurile cu o nuntă atotreparatoare. Așa însă rușinea lui era mai amară: afară de greșeala fetei, trebuia să se încruscrească, el, fruntaș, cu pleava satului și să dea o zestre bună unui prăpădit de flăcău care nu iubea pământul și nici nu știa să-l muncească cum se cuvine”. Un alt eveniment care l-a determinat să scrie romanul a fost o simplă discuție
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
faptul că de cartele de alimente beneficiau NUMAI funcționarii de la Sfatul popular și corpul profesoral. Cei care se speteau la pământ în contul statului de „democrație populară” nu aveau dreptul la cartele, lor fiindu-le rezervat praful de pe tobă și pleava de la batoză! Bătrânii satelor noastre pot confirma acest mare și trist adevăr. Tot din documentele cercetate prin arhive am aflat că, în ziua de 16 aprilie 1956, pe postul de referent agricol era angajat Ion P. Jitaru, odată ce președintele semnase
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mai valoroase și cât mai multe. Ar fi multe de spus. Mai mult ca sigur însă că rândurile noastre nu vor ajunge la dvs. Noi, cei plecați și rămași sau cei fugiți din țară, suntem considerați de dvs. trădători, nemernici, pleava societății. Este inexact, dle președinte, cu mici excepții (nu există pădure fără uscături), să fiți convins că noi, ca și frații noștri de bună-credință din țară, suntem adevărații români. Dați-ne prilejul să vă dovedim adevăratele noastre sentimente. Oferiți-ne
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
el ! Petrache Lupu din Maglavit a fost un dulce copil. În cenaclul său nasc fecioarele și băieții se despoaie, uitându-și prezervativele printre scaune, bătrânii se vindecă de trânji instantaneu și umblă ca milogul din Capernaum. Mântuitorul tineretului strânge toată pleava bacantelor în tribune sub faldurile tricolorului, mai vâră câte o strâmbă, ca să fie, să se găsească la o adică poet al tăgadei și apolog în același timp, duplicitar până-n măduva oaselor, vrea să le facă pe toate în văzul lumii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
delectează cu cafeaua. Tu ce cauți pe aici? întreabă brusc. Păi, sînt diplomat. N-am alt interes. Și atunci de ce te interesez? Sînt și scriitor, vreau să cunosc Cuba, oamenii ei, cei care sînt spuma și cei care... Care sînt pleava, drojdia... adică eu. Te înșeli. Eu te consider că ești reprezentativ. Nu-l conving. Servește a doua bere, tot pe nerăsuflate. Oricum, eu n-o să mă gudur pe lîngă voi. Dacă aș putea v-aș da gata... Cum adică, ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
atunci când aveam stringentă nevoie de ea. Câtă dreptate are marele cronicar moldovean: Că nu sunt vremile sub om, ci bietul om sub vremuri..." (Miron Costin) Tizicul cuvânt de origine turcă era de fapt balegă de vacă în care mai introduceai pleavă ori paie și amestecai totul pentru a face aliajul mai consistent. Dar noi nu procedam așa. Adunam pur și simplu balega uscată de pe câmp, căreia acolo i se spunea "tizic". Cei patru frați mai mari sub comanda lui Mircea plecam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mari, Lică și Mircea. Căzătura mea le-a atras atenția și într-o clipă au fost lângă mine. S-au speriat grozav. Eram inert, leșinat și cu sacul de tizic deasupra mea. Fața îmi era plină de țărâna îmbibată cu pleavă și cu alte resturi vegetale; buzele-mi erau plesnite, umflate și sângerau, iar dinții din față se clătinau și mă dureau îngrozitor. Sângele care-mi cursese din belșug se amestecase cu țărâna care-mi intrase în gură în momentul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și verzi. Aveam să aflu de la ricșar că sunt bune pentru digestie. Ne-a făcut imediat și o demonstrație practică: a apucat o porție cu vârful degetelor, le-a pus în palmă și apoi lea frecat cu podul celeilalte până ce pleava s-a separat. A introdus semințele în gură, le-a mestecat și le-a înghițit. La fel am procedat și noi. Erau plăcute la gust! Satisfăcuți și sătui, am ieșit pentru alintul lui SHRI SURYA, dragul nostru soare indian de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
del Cristo“ (A doua rugăciunea a lui Cristos)“, a lui Giovanni Papini, se referă tot la preoți: „- Aceiași care ar trebui să înmulțească scânteile Tale și folosească sabia Ta, în loc să fie niște semănători neobosiți de grâu și vânturători neadormiți de pleavă, sunt, mai curând, niște administratori amatori ai Sacramentelor. Ar trebui să fie faruri și sunt doar candele, ar trebui să stea falnici ca niște Arhangheli și abia de îi poți distinge de mulțimea mediocră... Iubește-ți preoții, Cristoase, iubește-i
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
care are o irezistibilă vocație cosmogonică marchează o scriitură care amestecă - și adesea contopește - solicitările „codrului sacru” poetic, evocat indirect în funcția lui inițiatică, prin cufundarea onirică într-un inconștient fragmentar ce nu se teme de „reziduurile” sale și de „pleavă”, cum ar spune Hillman („Lăzile mele de drum s-au umplut de cârpe și de amintiri”, constată Ovidiu). Și tot Hillman ( Visul și lumea de jos, Comunità, 1984) ne-ar putea ajuta să înțelegem că poate, în jurnalele lui Mincu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să fim de douăzeci de ori mai isteți ca turcii! Să profităm de greșeli! "Mahomede, s-o ții tot așa"! Socotiți, de-ar fi venit toți odată turcii din față, tatarii din spate, muntenii din coastă, eram pierduți! Zob eram! Pleavă! Pulbere! Terci eram! Așa... cum se târăște turcimea, ca melcul, avem un răgaz de două, poate trei săptămâni. Îi lovim pe rând. Începem cu tatarii! Aha! Aicea stătea norocu'... Dumo! Încaleci! Omori caii! Treci munții! Ce fac ungurii?! Au prins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-ne în haine de lucru și necăjite, cei prezenți la arie care urmau după noi, ne-au venit în ajutor. Ne-au legat sacii la batoză și s-au împărțit la toate lucrările cerute: tăiatul snopilor sus la "cuțitoaie", la pleavă, au fixat curelele la tractor și au uns cu ulei roțile. Astfel s-a dat drumul motorului și-a început treieratul. Eu cu mama supravegheam toate operațiunile. A început mai întâi cu grâul, căci aveam mai multe căruțe cu snopi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dumnealui Iar se mira și se văicăra Cu ce l-ar treera, A vârât mâna-n buzunar Ș-a scos cheile, A descuiat odăile A ales 19 epe suruepe de 9 ani sterpe Cu caica** -ntoarsă Să nu se prindă pleava groasă Cu picioarele stropșeau Cu nările vânt făceau Cu urechile-n sac puneau Nici căuș nu trebuia. Ș-a făcut 12 care cu povară Ș-a plecat la Corbu la moară Dar Corbu când a văzut atâtea care viind A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Aducea hergheliile în bătae de biciu etc. "De unde mai nainte, când țineau Ovrei moșia, vecinii intrau și încălcau moșia, acuma intrăm noi pe moșiile lor... Aici nu poți trăi decât așa, banditește..." Vine un om jerpelit, netuns, bărbos, plin de pleavă și de colb. Cere niște parale, "că e dezbrăcat și desculț". Ai să le bei, bre Gheorghe Barbă... Da nu le mai beu, cucoane... Da femeia ce-ți face? Eu știu, cucoane? S-a dus. Eu știu cu cine trăește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
centru”. Poartă geci îmblănite, cumpărate de la polonezii aflați în trecere pe la noi. Merg, firește, cu mîinile vîrîte adînc în buzunare. Cei mai mulți sînt, nu încape îndoială, vagabonzi, bișnițari. Acești barbari iviți din socialismul nostru, inși crescuți în afara ideii de muncă („astă pleavă, ăst gunoi...”), vor fi, probabil, învingătorii lumii de mîine. Lucrul cel mai surprinzător aflat de la Matei Alexescu (cu care am stat de vorbă pentru a-i scrie un „profil”) e că poeții frecventează rar observatoarele astronomice. Timp de 18 ani
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și „ce se dă” în magazine, îndeosebi în cele alimentare. Privește-i atent, îmi spun, iată pentru cine ai riscat cu vorba și ai vrut să riști și cu fapta. Trupuri cu capul la subțioară, burți nesătule, funduri lățite, lăcuste, pleavă, gunoi ambalat estetic. Suprema lor dorință e realizarea „micului confort”: trei grade în plus la căldură, o strachină mai plină, un pol adăugat la pensie etc. Faptul că stau zilnic la cozi nu i jignește, subestimarea nu-i doare; suspiciunile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Filadelfia! Dar am încredințarea că și celelalte cuvinte inspirate se vor împlini în legătură cu biserica Sa: ,,...Biserica poate părea că este pe punctul de a cădea, dar nu va cădea. Ea va rezista, iar păcătoșii din Sion vor fi cernuți și pleava va fi despărțită de grâul cel prețios. Aceasta va fi o încercare teribil de grea, dar trebuie totuși să aibă loc.” (M.S. pag.380) După plecarea mea, cei care au fost alături de mine, care m-au ajutat în lucrarea Domnului
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
fr. voûte, sl. svod. Față de rom. bute, butuc, butaș, but etc. franceza are forma fût însemnând „trunchi de arbore; butoi; (constr.) coloană”, iar germana Fass „butoi”. Româna păstrează miezul lichid în forma poloboc, cu suf. -oc. Cf. sl. rs. polova (pleavă), adică învelișul gol al bobului de cereală, vprus. pelwo „Ib.”. Butoi are o structură asemănătoare cu fr. futaille „vas pentru vin, lichide etc.” (cf. rom. bute), însă cu un sufix augmentativ care amintește de fr. tonneau „recipient de lemn asamblat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
încălzirii cât de cât a locuințelor. Revenind la situația lui tata, misiunea lui la noul loc de muncă era să manevreze tot timpul cu lopata praful din siloz în cupele purtătoare, cam cum se făcea la treieratul păioaselor când vânturai pleava să se alegă boabel e curate bune de pregătit pentru măciniș. Numai că dacă acolo era vorba de pleavă și alte impurități nu atât de nocive, aici, fără să-și dea seama, pulberea aruncată în sus cu lopata o înghițea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
să manevreze tot timpul cu lopata praful din siloz în cupele purtătoare, cam cum se făcea la treieratul păioaselor când vânturai pleava să se alegă boabel e curate bune de pregătit pentru măciniș. Numai că dacă acolo era vorba de pleavă și alte impurități nu atât de nocive, aici, fără să-și dea seama, pulberea aruncată în sus cu lopata o înghițea și îi dăuna grav sănătății, cum spun niște afișe astăzi, fără să se îngrijoreze careva, întrăadevăr, de sănătatea noastră
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]