468 matches
-
și Carada, slugi de ale partidului roșu, fără capacitate, fără cunoștințe speciale, fără conștiință de datorie. Aceasta e cauza pentru care zicem că poporul românesc va ajunge într-o zi la starea de-a prefera pe străini acestei pături de plebe ignorantă și lacomă, lingușitoare cu cei de sus, obraznică cu cei de jos, care, pretinzîndu-se a fi a țării, se servă de acest unic pretext pentru a o spolia și a-i insufla sceptica îndoială daca mai este capabilă de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un șir de literatură sau știință adevărată, fie Șincai ori Hasdău, Alecsandri ori Gr. Alexandrescu, Odobescu, Marțian, Strat, Cost. Negruzzi și oricâți alții. Pe niciunul nu-l cheamă nici Giani, nici Pherekydis, nici Carada. Între miile de cranii ce formează plebea guvernantă de politiciani de meserie, unul nu e în stare a scrie un șir pe care să-l poți citi fără scârbă morală. Daca cităm în teatru pe Millo, în pictură pe Grigorescu, în muzică câțiva germani, am încheiat-o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tutti quanti? {EminescuOpXII 278} Advocați de mâna a treia fără nici o însemnătate. Ce ar fi C. A. Rosetti? Un bufon mai mult în stânga extremă și desigur că ultramaghiar, ca toți mamelucii, pe când la noi se gerează în ultraromîn. Da! această plebe românizată de la Tudor încoace joacă în Țara Românească același rol pe care evreii îl joacă în Moldova. Deosebirea e numai ca evreii sunt de zece ori mai onești, mai morali, mai umani decât oamenii acestia. Și în privința patriotismului adevărat sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu voi și pe ici vi-i drumul! Atâta pagubă să fie pe capul acestei țări cât o suferi ea prin emigrarea Caradalelor, Gianiilor, Cariagdiilor și Pherekyzilor. Iată singurul limbaj pe care se cuvine să-l ținem față cu această plebe de bragagii și covrigari aristocratizată pe pământul nostru. Față cu această realitate simplă, ce ne răspunde organul acestor oameni, poreclit "Romînul"? Că și între conservatori sunt oameni de origine străină. Am mai observat că acest argument ad hominem nu dovedește
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe cei ce-l amăgesc și-l exploatează, pe lepădăturile orășenești cari au împînzit satele ca tot atâtea lipitori, cari bagă ura și invidia între țărani, cari - i întărîtă între ei și în contra proprietarului mare, acesta este vulgul ordinar, aceasta plebea superpusă poporului. La ce gândesc roșii acum? Știind că au răspândit în cele patru mii de comune ale țării cel puțin patruzeci cincizeci de mii de politiciani și de demagogi, știind că aceștia ar domina sufragiul universal daca s-ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și ceea ce repetăm. Amețeala în care au căzut redactorii foii fanariote nu-i justifică deloc și nu le dă dreptul de a ne atribui vorbe ce nu le-am spus. Nici am numit poporul ce muncește și plătește canalie. Pentru plebea superioară, pentru acele mii de demagogi cari trăiesc direct sau indirect din buget am păstrat acest epitheton ornans, pentru cumularzi, lefegii, agenți electorali plătiți, cârciocari și coțcari cari s-au vârât până și în comunele rurale; iată pentru cine păstrăm
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pasaj al unui articol ce ni s-au trimis din Galați. Iată acel pasaj: La 1735, când Voltaire susținea cumcă iubirea de binele public în Franța nu este decât o himeră și că francejii nu sunt cetățeni, ci o simplă plebe ordinară, Franța era cu mult superioară stărei actuale din România și, cu toate acestea, bunul dar imbecilul rege Ludovic XVI trebui să plătească cu capul, în ziua de 21 ianuariu 1793, nesocotita sa toleranță. Regele Carol I al României n-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
statului, în raport cu puterea de producțiune a pământului. Cestiunea socială e acolo înainte de toate agrară și o rezolvă întrucîtva capitalul industrial, care caută a plasa munca țării suprapopulate în țări nepopulate. Dar la noi cestiunea socială e o cestiune de parazitism. Plebe grecească, bulgărească. jidovească, căreia [îi] e rușine de muncă sau care nu știe și nu poate munci, s-au încuibat deasupra poporului nostru și-l stoarce până la sânge. Și ce plebe? Comună, mult mai puțin inteligentă decât poporul nostru, fizic
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la noi cestiunea socială e o cestiune de parazitism. Plebe grecească, bulgărească. jidovească, căreia [îi] e rușine de muncă sau care nu știe și nu poate munci, s-au încuibat deasupra poporului nostru și-l stoarce până la sânge. Și ce plebe? Comună, mult mai puțin inteligentă decât poporul nostru, fizic decrepită, moralicește putrezită. Nu xenocrație prin cucerire, ci xenocrație prin furișare, prin introducere în mod clandestin, prin înveninare. De aceea nu e de mirare că toate instituțiile noastre s-au discompus
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aceea nu e de mirare că toate instituțiile noastre s-au discompus de acest venin cadavaric. Biserica nu mai e biserică, căsătoria nu mai e căsătorie, școala nu mai e școală; nimic nu e acătării. Dar unde punem trebuințele acestei plebe? Trebuințe aristocratice, pariziene, de cari clasele dirigente vechi nici nu visau. La toate adevărurile acestea, limpezi ca cristalul, la părerea de rău că mersul dezvoltării noastre n-a fost organic, continuitiv, că ne costă sănătatea și bunăstarea poporului nostru, ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
libere. {EminescuOpXII 334} La dreptul vorbind misiunea istorică, predestinarea d[umne ]zeiască a Domniei străine s-a consumat și poporul românesc e de facto înlăturat din istorie, ca o curiozitate etnografică, lipită de pământ, sclava pe de-a pururea a plebei bulgărești, grecești, jidovești, imigrată din cîteși patru colțurile lumii. O stârpitură de grecotei cinic, fără sentiment de patrie, fără umbră de iubire pentru acest vechi și nenorocit neam, s-a cocoțat în fruntea țării; neagra străinătate, umbra spinului la ușa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acea bombă, amenințând în dreapta și-n stânga, neavând însă nicicând curajul de-a o face să esplodeze. La putere fiind, devine tipul slugărniciei și al lingușirii. Nicicând regele sau regina n-au văzut în țara noastră, unde desigur e destulă plebe cosmopolită ridicată din gunoaie, slugarnică prin natura ei, niciodată, zicem, n-au văzut un om mai prosternat dinaintea mărimii lor pământești, mai gata de a-și renega tot trecutul, de a-și abjura principiile, de-a fi apostol al propriilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Nici o idee cât de clară, cât de generoasă nu poate opri tagma oamenilor fără de patrie de-a goni buna lor stare în detrimentul nației, a dezvoltării muncii și a culturii. Trebuia poate această amară experiență. Trebuia nația să vază cum toată plebea aceasta greco - bulgărească au pretextat numai idei liberale ori naționale pentru a face averi din nimic, pentru a fi galopinii lui Bleichroeder și a cumpăra în numele statului cu 60 procente valori ce făceau 20 procente, pentru a ridica bugetul cheltuielilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adevărată a toată suflarea fanariotică. Și aceasta fără pudoare, fără demnitate, fără respect pentru destinația organică a acestor averi! Nu vorbim de popor! El e mânat la alegeri de subprefecți, de civico - electorala baionetă a lui Serurie, el suportă numai plebea aceasta, fără a pricepe. Încurcat în paragrafi și articoli traduși din franțuzește, nemaiștiind a destinge alb de negru și adevăr de minciună, cu mintea uimită de fraze fără coprins, de un întreg lexicon de termeni cari n-au nici o realitate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ș. a. m. d. Rămânerea la putere a acestor oameni devine, zi cu zi, o afacere de precupețire de hotară. Precupeții Basarabiei se pregătesc a precupeți azi Dunărea, mâine cine știe ce parte a Moldovii ori a Țării Românești. Iată unde ajungem când plebea aceasta din câteșipatru unghiurile lumii își arogă dreptul de-a face politică în numele României. [14 octombrie 1881] ["ASTĂZI SE ÎNCEP ALEGERILE... "] Astăzi se încep alegerile pentru Reichsrath în Germania. Deși lupta nu are pentru cititorii noștri un interes direct, totuși
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să se suprime guvernul reprezentativ decât să piară, țara. Iată o părere pe care o împărtășim cu d. Brătianu, deși cu totul în alt înțeles. Precum regimul parlamentar n-au servit la noi în țară decât a îmbogăți și aristocratiza plebea străină, a o pune d-asupra claselor vechi și românești ale țării, tot astfel, pentru a consacra stăpânirea acestor noi români și a o asigura în contra poporului nostru, se va pretinde într-o zi că țara piere, pentru că Caradalele vor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari nu i-ar îndreptăți nici o ordine de lucruri în vro altă țară, nu li [se] poate refuza oamenilor onești o reparare a atingerii suferite prin frivolitatea elementelor roșii cari au votat darea în judecată, fără ca unul măcar din această plebe să aibă curajul a o și susține înaintea forului cuvenit. Iată dar înțelesul vorbelor noastre. Ele sunt spuse condiționat, nu absolut. Repetăm că vorbim aci de bărbații în vrâstă ai partidului nostru, cărora poate că țara nu mai are îndestul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și numit pe orator "spion " al Austriei sau al Prusiei sau a mai știm cui? Nu le spunem toate acestea pentru că ar fi ceva nou. Am ajuns în țara asta ca orice străin venit de două - trei zile, ca toată plebea transdanubiană și toate veniturile Apusului, întreprinderi de foi de negoț cărora jure gentium ar trebui să li se interzică de-a face politică într-o țară ce nu-i a lor, să arunce pe orice român ce nu stă sub
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
occidentale, în acest otel malfamat care se numește "Romînia" străinii vor să ne învețe cum să păstrăm întregi dreptățile și hotarăle țării și, ceea ce-i mai rău, d. Ion Brătianu nu pregetă nicicând de-a se pune în capul acestei plebe și a ținea isonul, împreună cu "Pseudo - românul " său, unor asemenea nedemne și neomenoase insinuațiuni. [10 decembrie 1881] ["DAC - AM PREGETAT... Dac - am pregetat pîn' acum a vorbi despre incidentul regretabil al publicațiunii unor documente diplomatice din partea fostului ministru plenipotențiar al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
presus de toți și de toate. Sînt stăpîni pe teritoriile lor și fac absolut tot ce le stă în putință pentru a se asigura că ceilalți au priceput că nu se pot măsura cu Domniile Lor. Nu iau masa împreună cu plebea, nu socializează cu aceștia și nu dau doi bani pe părerile lor. Au pretenția ca angajații să recunoască Deosebita Lor Importanță și să îi trateze în mod corespunzător. Cei care îndrăznesc să se comporte ca și cum ar fi pe picior de
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
linia Întâi În bătălia cu bolile, reducerea stresului este vitală pentru a ne păstra sănătatea, prevenind Îmbolnăvirea. Nimeni nu dorește să-i cadă victimă stresului, Însă nimeni nu-l poate evita complet. Este un adevăr valabil pentru capetele Încoronate și plebe, pentru cei nobili și cei de rând, pentru Învingători și Învinși. Într-adevăr, grijile și stresul fac parte din viață - și cu atât mai mult pentru omul modern. În zilele noastre, viața ne impune stresuri generale, interne și externe, din ce În ce mai
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
să-și fundamenteze legitimitatea pe dublul fapt de a vorbi și a acționa în numele clasei muncitoare și de a o erija apoi ca obiect al religiei* politice. Acolo unde comuniștii nu sunt la putere, această funcție tribunițiană - de tribun al plebei - facilitează un transfer de valori și de identitate între fracțiuni ale lumii muncitoare - formată în prima jumătate a secolului XX din societăți muncitorești foarte diferite, în funcție de dimensiunea lor locală și profesională - și grupările comuniste care caută astfel să câștige în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1918) - sunt marcate de un nihilism rareori egalat. Cea mai populară dintre expresiile lansate de el, „mai întâi haleala, morala vine după aceea” (Opera de trei parale, 1928) a fost aplaudată, remarca Hannah Arendt, de două categorii de spectatori: de plebe, care se recunoaște în ea, și de elita intelectuală care vede în ea o modalitate de a demasca convențiile burgheze. Pentru Arendt, una din sursele totalitarismului* constă chiar în „alianța provizorie dintre elită și plebe, bazată în mare parte pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
două categorii de spectatori: de plebe, care se recunoaște în ea, și de elita intelectuală care vede în ea o modalitate de a demasca convențiile burgheze. Pentru Arendt, una din sursele totalitarismului* constă chiar în „alianța provizorie dintre elită și plebe, bazată în mare parte pe plăcerea reală cu care prima asistă la modul în care cea de-a doua distruge respectabilitatea”. Pentru Brecht, cinstea și dreptatea, decența și demnitatea sunt niște „mofturi”, și el aplaudă zgomotos cele mai oribile crime
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
trece de la aproximativ 10000 membri la mai bine de 100000 și devine un partid de mase. Nu atât partidul clasei muncitoare, cum s-a prezentat de unul singur mai târziu, ci un partid al așa-numitei, după cum spune Hannah Arendt, „plebe”: un partid de declasați proveniți din medii diverse. Conducerea și cadrele sale sunt formate din intelectuali, burghezi și artistocrați rupți de propria lor clasă - Lenin, Dzerjinski, Troțki* -, din militanți de origine populară și muncitorească ce nu mai aveau de multă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]