1,132 matches
-
rațional, diversificat, fără excese, echilibrat ca aport de principii energetice; e) un mod de viață rațional, echilibrat, fără excese, desfășurat regulat, care să ofere satisfacția împlinirii de sine a individului; f) accesul liber la educație, cultură, dezvoltarea spiritual-morală și sufletească plenară a individului; g) formarea individului într-un climat de respect și cooperare cu ceilalți, de comunicare interpersoanlă pozitivă. 2) Prevenirea bolilor reprezintă cel de-al doilea obiectiv principal al acțiunii de profilaxie și vizează protejarea individului și a colectivităților social-umane
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fost „Scurta istorie a PCUS”, apoi s-au diferențiat cercuri de socialism științific, altele de economie politică sau de materialism dialectic. Primele două studiau problemele construirii socialismului în URSS și la noi. În toate se consacrau mai multe ședințe fiecărei plenare sau congres al PMR (apoi PCR), unde se dezbăteau marile realizări obținute în toate domeniile. Mai târziu, în învățământul superior au luat naștere „cercurile de filosofie”, urmărind problemele filosofice specifice fiecărei specialități. ședințele de învățământ politic decurgeau mai mult sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sub conducerea partidului. Sindicatele aveau rolul principal de a realiza mobilizarea tuturor la manifestațiile sau paradele de 1 mai, 23 august și 7 noiembrie. Ele inițiau și adunările în care cadrele didactice își exprimau adeziunea la chemările partidului (cu ocazia plenarelor ori a congreselor) și își luau diferite angajamente. Tot sindicatele aveau rolul de a recompensa cadrele devotate cu bilete la case de odihnă ori pentru tratament. Era uimitor cum, în ședințele periodice de analiză a muncii, sindicaliștii își atribuiau toate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ferești să-ți exprimi nemulțumirea sau să comentezi, ca să nu te pârască cineva și să fii chemat la Securitate. Nu puteam vorbi nici măcar de problemele oarecum mai... profesionale, ca, de exemplu, obligația de a conspecta cuvântările tovarășului la fel de fel de plenare și congrese, în care se anunța îndeplinirea planului cincinal în patru ani și jumătate, pentru a fi pregătiți pentru orele de informare politică”. Un inginer care a deținut o funcție de conducere și care mărturisește că „material o ducem bine în timpul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
întru totul în diferite câmpuri sociale, deși în linii mari se suprapun. Dacă e să comparăm câmpul economic cu cel cultural, vedem că primele semne ale recuperării logicii specifice în câmpul economic apar la începutul anilor ’50, mai precis, o dată cu Plenara din 19-20 august 1953, când se iau măsuri de temperare a crizei economice prin reducerea de investiții în ramurile industriale de tip A, aducându-se astfel corecții planului cincinal inaugurat în 1950, iar în câmpul cultural, tot în 1953, are
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Prin minirevoluția culturală, anul 1971 marchează declinul autonomiei estetice, o autonomie și așa precară; tot atunci apar primele semne ale revenirii ideilor staliniste în economie. Artizanul reformismului economic era I.Gh. Maurer. După declanșarea minirevoluției culturale prin „tezele din iulie”, la Plenara din noiembrie a aceluiași an, Maurer și ideile sale reformatoare erau criticate indirect, dar public. În aprilie 1972 este anunțată rotirea cadrelor, în iunie 1973 Elena Ceaușescu intră în Comitetul Executiv, în martie 1974 Maurer este înlăturat din fruntea guvernului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
scăderea producției industriale și agricole, creșterea datoriei externe, creșterea prețurilor, apariția crizelor de alimente și a cozilor. În toamna anului 1981 sunt reintroduse cartelele pentru alimente (pâine, lapte, ulei, zahăr, carne), care fuseseră desființate în 1954, desființare precedată de faimoasa Plenară din 19-20 august 1953, când fuseseră reduse fondurile destinate investițiilor. Tot în 1981 s-a publicat și acel program de „alimentație rațională”5 elaborat la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu, cu scopul de a scădea insatisfacția populației față de criza alimentară. În
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ia bogățiile ca să se înarmeze, ce, era mai bine înainte de război? Nu era bine, eu am trăit atuncea, muncitorii o ducea prost la patron, aoleu...” - se spunea și la cozi, pe limba poporului de jos. Când avea loc câte o plenară în care se discuta problema aprovizionării, „măsurile” luate se lăsau cu câte o nouă penurie. Uneori se mai „rotea” câte un activist acuzat de proastă gestiune, mai era sacrificat câte un cap - un caz de țap ispășitor sau „acar Păun
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în Str. Frumoasă. Consecințele participării la MT au fost numeroase, atât în plan social și moral, cât și material. La început s-au concretizat în anchete efectuate la Centrul Universitar, la Municipiul de partid și chiar la Institut, apoi în plenare de partid cu mai-marii zilei (Petru Enache, Gh. Pană, N. Croitoru, Mohanu și alți tovarăși importanți de la Centrul Universitar, în frunte cu primul-secretar al Centrului), toate acestea însumând zeci de ore de intimidare, umilință și teroare. Fără îndoială, un moment
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Institutului, de dizolvare a organzației de partid și trimiterea noastră în producție ca muncitori necalificați, ca și interdicția profesională nelimitată, în cercetare și învățământ, l-a constituit protestul nostru colectiv de a nu vota sancțiunile propuse de Municipiu, în ultima plenară condusă de N. Croitoru. Prin Decizia nr. 1138/5.05.1982, emisă de MEI și semnată de Marin Iliescu (șeful comisiei de lichidare), mi s-a desfăcut contractul de muncă în conformitate cu art. 130, lit.i din Codul muncii, pentru abateri
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
viață- însă, dacă ea nu este prelucrată corect, poți deveni un caz patologic sau un criminal. Cum nimeni nu se poate dezvolta normal fără un feedback, sunt și eu un produs al confirmărilor de atunci - dacă nu aș fi știut Plenara X sau Cuvântarea de la Congresul Y, nu aș fi reușit la examenul de admitere să devin psiholog (!) -, astfel că am trăit „bucuria adaptării” la împrejurări, deși nu orice adaptare este sau garantează un progres. Întâmplarea a făcut să rămân la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nud, en miettes. Un colaj de fragmente autobiografice în bună parte justificative, unele total inedite, altele reluate, amplificat sau condensat. Expunerea nu e în ordine cronologică, ci în funcție mai ales de reconstituirea unor momente din epocă, începând cu ultima plenară a Comitetului Central al PCR, cea din 12 decembrie 1989. Deosebit interes suscită, desigur, dezvăluirile de natură politică. Adolescent la sfârșitul războiului și, într-un fel, participant la el, naratorul comunică mărturii ale acelei vârste, reface edificator, colorat, atmosfera de
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
care aproape toate numele mari ale scriitorimii interbelice: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, G. Călinescu, Ion Barbu ș.a. La începutul deceniului al șaselea, o consfătuire organizată în ianuarie 1951 la Uniunea Scriitorilor denunța p. ca „trogloditism”; în primăvara aceluiași an, o plenară a Uniunii Scriitorilor, consacrată problemelor poeziei, va declanșa o campanie oficială de „luptă” cu p. și „reminiscențele” lui, identificate în lozincile versificate festivist, în „idilism”, „didacticism” și „schematism” și mai ales în „neglijarea meșteșugului” - prin care era vizată libertatea formală
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
epocă, Împotriva manifestărilor proletcultiste în literatură, semnat de Mihai Gafița în „Viața românească” din 1951, având drept scop să „denunțe” „manifestările” p. în poezie, dar și în „valorificarea” trecutului cultural și istoric pornea de la exigențele legate de „chipul omului nou”: „Plenara a constatat că nu întotdeauna chipul acestui om reiese cu claritate din operele artistice, că nu e întotdeauna mobilizator, convingător.” Înlocuind „zugrăvirea” complexității sufletești a muncitorilor prin „cântarea muncii, mașinilor, abstracțiilor proletare”, adepții p. comiteau una din marile „devieri” de la
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
adâncirii cultului personalității și al Închiderii graduale față de Vest În anii ’80, sociologia va fi, din nou, marginalizată prin desființarea Catedrelor de sociologie din Învățământul superior, restrângerea cursurilor universitare și Înăsprirea cenzurii În institutele de cercetare. Prin hotărâre de partid (Plenara din iunie 1977 a Comitetului Central al Partidului Comunist Român) s-a decis ca pregătirea În sociologie să se realizeze prin cursuri postuniversitare, cu durata de un an, un an și jumătate la Academia ,,Ștefan Gheorghiu” și prin sistemul doctoratului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Învățământul În lupta pentru pace (ținută de prof. FI. Mezincescu), și Arta și artistul În lupta pentru pace (ținută de prof. Ion Vitner). (Ă)”. Tot În cinstea acestui eveniment Academia R.P.R. acordă pentru prima oară cele 15 premii, conform hotărârii Plenarei CC al PMR și a Decretului M.A.N. (Marea Adunare Națională) din ianuarie, pe care le-am pomenit ceva mai devreme; sunt premiați cu 200.000 lei scriitori, artiști, savanți, reviste. Să parcurgem lista premianților 17, publicată de ziarele
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și ceilalți activiști de partid nu trăiesc suficient de intens În fața ochilor noștri. (Ă). Dacă romanul (Ă) are lipsuri, acestea se datoresc (Ă) felului În care autorul a cercetat viața pe care a redat-o. (Ă). În raportul prezentat la plenara scriitorilor din Uniunea Sovietică, A. Fadeev indica drept o datorie a criticii de a interveni În Înseși procesul de creație al scriitorului, dându-i sugestiile necesare (Ă) Încă din mers. (Ă). Cu toate acestea, critica nu și-a semnalat prin
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
activitate sistematică de prelucrare a unor lucrări și documente cum ar fi Lenin despre literatură, raportul lui A. Jdanov asupra revistelor Zvezda și Leningrad, ca și diferite alte materiale sovietice de actualitate - de pildă raportul lui A. Fadeev la ultima plenară a Uniunii Scriitorilor Sovietici. Deasemeni, este nevoie ca cenaclurile să se sprijine În activitatea lor pe articolele despre literatură și artă din Scânteia și pe cele mai bune articole ce apar În publicațiile noastre literare. (Ă). Din păcate, această mare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să nu se angajeze În extreme. DESPRE LITERATURA PENTRU COPII Literatura pentru copii fusese serios golită de conținut În urma succesivelor schilodiri ale moștenirii literare din 1944 Încoace. În acest an, luând ca exemplu succesele literaturii sovietice În domeniu - evidențiate la plenara din februarie, dar și ca o reală nevoie, literatura pentru cei mici intră pe făgașul dorit. Aceasta și datorită campaniei orientative, susținută Îndeosebi de Flacăra, la Început, prin articolele lui Geo ȘERBAN 67: „Belinski a dat un exemplu de justă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
I-II. În: Contemporanul, nr. 179 - 180, 10-17 mart.1950, ș.a. Titus Ștefănescu-Priboi. - Tema muncii socialiste În literatură. În: Flacăra, nr. 17 (121), 29 apr.; de același autor: Sportul În literatură. Ibidem, nr. 18 (122), 6 mai, ș.a. 47. xxx Plenara Comitetului Uniunii Scriitorilor. În: Flacăra, nr. 25 (77), 25 iun. 1949 48. A. Ciurunga. - Întâia nuntă. La Gospodăria Agricolă Colectivă din Zăbrani-Arad, s-a sărbătorit prima nuntă În sânul membrilor ei. În: Contemporanul, 81 nr. 172, 20 ian.: „Astfel au
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un nume: proletcultism. A existat proletcultul În cultura sovietică, Îndată după revoluția din 1917, iată, există și la noi - constată la unison vocile din presa vremii și, În primul rând, forul diriguitor al literaturii, Uniunea Scriitorilor, care ține și o plenară destinată problemelor poeziei și combaterii manifestărilor proletcultiste. Începe, astfel, o amplă analiză retrospectivă a poeziei din ultimii doi-trei ani și multe ofuri Înăbușite ies acum la iveală; din păcate și-n această direcție, critica literară face puțini pași Înainte, pescuind
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la o „documentare” superficială, de turiști. (Ă). Tendința aceasta proletcultistă, atitudinea ciocoiască față de muncă, față de Însușirea culturii, care s-a manifestat În activitatea lor poetică a fost dezbătută pe larg În cadrul discuției organizate de Uniunea Scriitorilor asupra problemelor poeziei. Concluziile plenarei au arătat limpede că proletcultismul este dușmanul cel mai periculos care se pune de-a curmezișul dezvoltării tineretului, și deci că la cucerirea măiestriei artistice trebuie să existe și un serios efort pentru Însușirea unui stil de muncă și Învățătură
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
izolate când, În realitate, el se Înțelenea tot mai adânc. Așadar Împotriva manifestărilor proletcultiste În literatură 5: „O problemă importantă a literaturii noastre, este problema denunțării manifestărilor proletcultiste. Această problemă, a luptei Împotriva manifestărilor proletcultiste, a fost deschisă de recenta plenară a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. privitoare la problemele poeziei. Plenara a constatat că nu Întotdeauna chipul acestui om reiese cu claritate din operele artistice, că nu e Întotdeauna mobilizator, convingător, exemplu viu pentru toți oamenii muncii, ci că, adeseori, imaginea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Așadar Împotriva manifestărilor proletcultiste În literatură 5: „O problemă importantă a literaturii noastre, este problema denunțării manifestărilor proletcultiste. Această problemă, a luptei Împotriva manifestărilor proletcultiste, a fost deschisă de recenta plenară a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. privitoare la problemele poeziei. Plenara a constatat că nu Întotdeauna chipul acestui om reiese cu claritate din operele artistice, că nu e Întotdeauna mobilizator, convingător, exemplu viu pentru toți oamenii muncii, ci că, adeseori, imaginea lui este realizată schematic, bogatul lui conținut sufletesc este sărăcit
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
șabloanelor, a ruperii de viață și a indicat că un pericol principal care deschide calea lipsurilor enumerate mai sus, Îl constituie apariția tendințelor proletcultiste la unii din scriitorii noștri și mai ales la cei tineri. (Ă). După discuțiile purtate În cadrul plenarei au apărut unele Încercări de a se explica În ce constau manifestările proletcultiste, dar numai În ce privește poezia. (Ă). Ori manifestările proletcultiste au apărut nu numai În domeniul poeziei ci și al prozei și al criticii. (Ă). Socotim că prezentarea rădăcinilor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]