3,457 matches
-
politică. Derutant a fost probabil mai ales faptul că tocmai statul german, de la care se aștepta un sprijin, a cerut excluderea reprezentantului român. Propunerea a fost aprobată, mai ales că, față de acest subiect, se manifestaseră doar niște rezerve timide ale plenipotențiarului englez (reprezentantul italian deși promisese sprijin nu schițase nici un gest de împotrivire). În aceste condiții nu a fost o surpriză extinderea jurisdicției Comisiei Europene până la Brăila (votată în unanimitate ca și regulamentul ce trebuia să intre în vigoare la expirarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
asigura că statul român „a acceptat marile principii care stau la baza Organizației Națiunilor Unite, în vederea păcii, a siguranței și a bunei stări“16. Pe lângă acest memoriu, Legația mai primea și o persoană cu însărcinări speciale: domnul V.V. Pella, ministru plenipotențiar cl. I. Acesta era însărcinat să „urmărească activitatea și să țină contact cu serviciile ONU, precum și cu toate instituțiile internaționale aflate în SUA“, care desfășurau activități convergente cu aceea a Națiunilor Unite 17. Către finalul lunii august, ministrul afacerilor străine
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
făcut pe premierul Friedrich să se intereseze pe cine reprezenta în fond transilvăneanul. Un diplomat maghiar, fost membru în corpul diplomatic acreditat la Petrograd în timpul războiului, deci fost „coleg“ cu Diamandy în capitala Rusiei, și-a exprimat părerea că singurul plenipotențiar român la Budapesta era în acel moment Constantin Diamandy, deci „d-l Erdelyi este un aventurier cu care guvernul nu poate mai departe pertracta, căci nu-i om serios“47. Guvernul maghiar l-a contactat imediat pe Înaltul Comisar român
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ani“, iar puterile democratice trebuiau să se opună oricărei încercări de a domina lumea prin forță 37. Însă, la momentul în care Neville Chamberlain își rostea discursul la Birmingham, un alt element tulburase deja cercurile politice și diplomatice britanice. Ministrul plenipotențiar român la Londra, Virgil V. Tilea, se prezentase la Foreign Office, la 14 martie 1939, în calitate de „particular“, pentru a-și exprima îngrijorarea cu privire la evoluția situației politice din • Ibidem. • Ibidem, p. 160. • David Britton Funderburk, op. cit., p. 16. În fapt, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
bine limba românească și de aceea mie îmi era foarte ușor să conversez cu el în timpul tratativelor“16. Capacitățile intelectuale i-au permis în scurt timp să devină una din figurile centrale ale Basarabiei. În anul 1823 contele Voronțov, rezidentul plenipotențiar al țarului în Basarabia, îi lărgește considerabil misiunea, încredințându-i să alcătuiască o descriere statistică a regiunii. Însuși I. Liprandi menționează că acest lucru „trebuia efectuat în paralel cu serviciul său de bază“17. După cum avea să mărturisească ulterior, „colectarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
drept cauză atitudinea sa față de situația țăranilor, expusă patetic în discursul din 1862, Pentru împroprietărirea țăranilor. După înlăturarea lui Al. I. Cuza, K. va mai deține unele funcții importante: ministru de Interne (1868-1870, 1879-1880), ministru de Externe (1876, 1877-1878), ministru plenipotențiar la Paris (1880). Deși acaparat de activitatea politică, a mai avut câteva inițiative culturale însemnate, printre care înființarea Universității din Iași (1860). Membru al Societății Academice Române din 1868, este ales vicepreședinte (1886) și președinte al Academiei Române (1887-1890), de la tribuna
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
la paginile de cultură ale cotidienelor „Adevărul” și „Dimineața”. Trece în diplomație, ca atașat de presă la Praga (1926-1927), director al Direcțiunii Presei din Ministerul Afacerilor Străine (1927-1928) și al aceleiași direcții la Președinția Consiliului de Miniștri (1929-1930). Avansat ministru plenipotențiar (1933), doi ani mai târziu este numit trimis extraordinar și ministru plenipotențiar la Ankara (1935-1936), apoi la Atena (1936-1939), Sofia (1939-1941) și Budapesta (1941-1944). După cel de-al doilea război mondial face parte din delegația română la Conferința de Pace
FILOTTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
ca atașat de presă la Praga (1926-1927), director al Direcțiunii Presei din Ministerul Afacerilor Străine (1927-1928) și al aceleiași direcții la Președinția Consiliului de Miniștri (1929-1930). Avansat ministru plenipotențiar (1933), doi ani mai târziu este numit trimis extraordinar și ministru plenipotențiar la Ankara (1935-1936), apoi la Atena (1936-1939), Sofia (1939-1941) și Budapesta (1941-1944). După cel de-al doilea război mondial face parte din delegația română la Conferința de Pace de la Paris. Pentru un timp a fost director la Editura în Limbi
FILOTTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
1911 la Londra, unde este avansat secretar de legație. Obține un concediu și pleacă într-o călătorie în jurul lumii. Cariera diplomatică a lui G. va continua până în 1940, când demisionează. Atașat militar, atașat de presă, consilier de legație, apoi ministru plenipotențiar, va trece prin consulatele și ambasadele române din Statele Unite ale Americii, Austria, Franța, Italia, Suedia, Marea Britanie, Polonia. La Viena funcționează ca membru al Comisiei Europene a Dunării. După 1940 va fi vicepreședinte al Comitetului Național Român, organizat la Londra, care
GHYKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287277_a_288606]
-
cu brațele Încrucișate (implicându-se În răzmerița din Multan), Sir Frederick Currie 233, rezidentul din vremea aceea, porunci să fie trimisă Într-o altă fortăreață, pe Gange, dar nu Înainte de a fi spânzurați cei care complotaseră Împreună cu ea - Ganga Ram234, plenipotențiar, și generalul Khan Singh. Însă vicleana doamnă știa cum să-și asigure mijloacele și metodele necesare pentru a scăpa de temniță. Spre satisfacția englezilor, se spune că acum locuiește În Kathmandu, capitala Nepalului. Sir H. Lawrence, care cunoștea foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
conservatoare la care s-au adăugat criticile vehemente la adresa lui Sturdza din partea propriilor săi adepți. Rezultatul a fost că regele a acceptat demisia lui D. A. Sturdza la 30 martie/11 aprilie 1899 . Câteva zile mai târziu, regele i-a spus ministrului plenipotențiar austro-ungar, Pallavicini, că nu demonstrațiile de stradă l-au determinat să accepte demisia lui D. A. Sturdza, așa cum crede toată lumea, ci „frământările care au apărut În partidul liberal pe această temă [a broșurii de la Budapesta]” . Regele ar fi vrut să Încredințeze
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
mai folosea prea mult noilor guvernanți. La 3/15 mai 1899 regele Îi scria fratelui său Leopold: . În realitate lucrurile s-au Înrăutățit pe zi ce trece, așa că la 19 iulie 1899 regele i-a prezentat un tablou sumbru ministrului plenipotențiar austro-ungar: „Recolta slabă, deficitul financiar greu de acoperit, agitațiile țărănești, În fine, un guvern format din personalități de mâna a doua, toate acestea sunt elemente care Înrăutățesc grav situația. M. S. Regele este cât se poate de Îngrijorat, mai ales
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
care ministrul a considerat că nu le poate accepta. Nici la Bruxelles nu a existat bunăvoință pentru România. În disperare de cauză, la sfârșitul lui septembrie 1899, prim-ministrul, Gh. Gr. Cantacuzino, s-a adresat Regelui, cerându-i sfatul. Ministrul plenipotențiar austro-ungar, Pallavicini, a scris la 8 noiembrie 1899: „Așa cum am aflat dintr-o sursă sigură , Regele s-a adresat direct Berlinului pentru ca guvernul german să exercite presiuni asupra cercurilor bancare de acolo și să le determine să ajute România să
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
Carp răspunde: „C’est le tort que Votre Majesté a eu”. La 26 ianuarie/8 februarie 1901, Carp Își scrie demisia În fața colegilor săi, iar regelui Îi sugerează să-l cheme pe D. A. Sturdza. În acest moment Însă intervin miniștrii plenipotențiari ai Germaniei și Austro-Ungariei la București - Kiderlen-Wächter și Pallavicini - care spun regelui că demisia lui Carp va influența negativ Viena și Berlinul, iar băncile germane nu vor mai acorda niciun sprijin României. Kiderlen-Wächter a telegrafiat la Berlin că „prin căderea
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
apăsătoare, ar fi stârnit o prea mare agitație și s-ar fi ajuns la un refuz al plăților. După părerea mea, Carp a pierdut enorm În urma unui șir Întreg de greșeli, deși la Berlin era considerat singurul Înger salvator. Ministrul plenipotențiar german, care este un politician slab, a făcut un raport pesimist privind schimbarea de guvern, În care și-a exprimat părerea că de acum situația financiară se va Înrăutăți și mai mult. Părerea mea este cu totul opusă: se va
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
Este vorba de faptul că, având o slabă forță navală În Marea Neagră și temându-se de un atac britanic asupra coastelor sale sudice, guvernul rus dorea să se asigure că nici o flotă dușmana nu va trece prin Strâmtori. Astfel că plenipotențiarii ruși la Congres au insistat asupra menținerii statu-quo-ului În această problemă, rezolvare cu care s-a declarat de acord și Marea Britanie. Ca urmare, În Tratatul de la Berlin a fost inclus art. 63, care stipula că „tractatul din Paris, de la 30
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
The Diplomat’s World. A cultural history of diplomacy 1815-1914, Edited by Markus Mösslang and Torsten Riotte, Oxford, 2008. </ref> pentru studierea organizării Ministerelor Afacerilor Externe ale Marilor Puteri Înainte de izbucnirea primului război mondial, pentru reconstituirea aparatelor diplomatice, identificarea miniștrilor plenipotențiari sau a ambasadorilor, dar și pentru studierea carierelor diplomatice În a doua jumătate a secolului XIX și Începutul secolului XX. Aceleași tendințe se regăsesc și În istoriografia românească a ultimelor decenii <ref id="2">2 Sorin Liviu Damean, Diplomați englezi
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
a rapoartelor lor diplomatice și a unor aspecte din activitatea acestora. Încercăm, În rândurile de mai jos, să ne racordăm acestor tendințe, prin identificarea și prezentarea activității diplomaților ruși acreditați la București pentru perioada 1881-1914, oprindu-ne la activitatea miniștrilor plenipotențiari, la modul În care prezența acestora În capitala României a fost receptată de către regele Carol I, de societatea românească și de diplomați străini aflați și ei În misiune la București; și nu În ultimul rând vom urmări aspectele tensionate ale
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
până În februarie 1879, când, din cauza neînțelegerilor privind chestiunea Arab-Tabiei , a fost rechemat. Numeroasele modificări aduse ministerului afacerilor străine după Congresul de Pace de la Berlin au avut repercusiuni și asupra ceremonialului referitor la primirea miniștrilor străini, fie ei miniștri rezidenți sau plenipotențiari. Astfel, În ziua stabilită pentru audiență, „un adjutant domnesc merge la ospelul legațiunii cu două trăsuri ale Curții, din care cea destinată ministrului străin va fi de mare gală, și Îl conduce la Palat. Adjutantul invită pe șeful de misiune
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
apropiată cu România, amândouă țările aveau puține interese comune” <ref id="18"> 18 Maria, Regina României, Povestea vieții mele, volumul II, ediția a III-a, Iași, 1991, p. 25.</ref>. Pe parcursul anilor 1879-1880, Imperiul Rus nu a avut un ministru plenipotențiar la București, astfel că afacerile legației au fost conduse de către Alexandru Iacobson <ref id="19"> 19 Alexandru Iacobson a mai ocupat funcțiile de cancelar al agenției rus de la București În perioada 6/22 februarie 1868 4/22 septembrie 1870 și
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
de război pe care statul rus trebuia să le plătească celui român, chestiune rezolvată În iulie 1882. Am adăuga și faptul că abia În noiembrie 1880 guvernul rus a decis ridicarea viitorilor diplomați acreditați la București la statutul de miniștri plenipotențiari, ceea ce a determinat, printre altele, și un alt stat de plată pentru diplomați. Astfel, ministrul plenipotențiar urma să primească 18.000 ruble, În timp ce secretarii de legație clasa Întâi și a doua 3.500, respectiv 2.500 ruble <ref id="22
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
1882. Am adăuga și faptul că abia În noiembrie 1880 guvernul rus a decis ridicarea viitorilor diplomați acreditați la București la statutul de miniștri plenipotențiari, ceea ce a determinat, printre altele, și un alt stat de plată pentru diplomați. Astfel, ministrul plenipotențiar urma să primească 18.000 ruble, În timp ce secretarii de legație clasa Întâi și a doua 3.500, respectiv 2.500 ruble <ref id="22"> 22 130 de ani de relații diplomatice româno-ruse. Album de documente / 130 лет российскорумынских дипломатических отношений
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
1862 și secretar la cea de la Torino din 1865. În același an a fost chemat În cancelaria ministerului, ocupând funcțiile de secretar clasa a II-a, iar mai apoi secretar clasa I. După experiența de la București a fost numit ministru plenipotențiar al Rusiei În Belgia, Între anii 1886-1897. După 1897 a ocupat funcțiile de ambasador al Imperiului Rus În Franța (1897-1904), Italia (1904-1905), Austro-Ungaria (1905-1910). A murit la Nisa În 1928 <ref id="27"> 27 http://www.rusdiplomats.narod.ru/ambassadors
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
a fost pe placul cercurilor politice de la București, cel puțin În prima jumătate a anului 1884, atunci când a existat convingerea că legația rusă sprijinea opoziția Împotriva guvernului condus de I. C. Brătianu. În acele momente legația rusă era formată, pe lângă, ministrul plenipotențiar Leon Uruzov, din secretarul de legație clasa I, Al. Izwolski <ref id="35">35 Al. P. Izwolski a ocupat această funcție În perioada 8/20 ianuarie 1881 8/20 mai 1885 (AMAE, fond Reprezentanți străini, dosar nr. 16, litera I
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
să ceară rechemarea sa. În condițiile În care Rusia l-ar fi menținut, atunci ar fi trebuit să rupă legăturile oficiale cu guvernul de la Sank Petersburg <ref id="39">39 Ibidem. </ref>. În vizorul diplomaților români a intrat și ministrul plenipotențiar al Franței la București, baronul Ring , cel care trebuia să-și definească exact modul În care acționa În România: fie pe lângă Rege, așa cum era și normal, fie pe lângă George Bibescu <ref id="41"> 41 Documente diplomatice române..., p. 58 59
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]