780 matches
-
poezia unversală și cea românească a adus acel plus de inefabil care i-a lipsit lumii, a scos din marasmul sufletului toate angoasele umanității și le-a pus pe scena vieții: iubirea, neliniștea, disperarea, amărăciunea, deznădejdea, chinul, durerea, răul, nevroza, plictisul, oboseala, spleenul etc. Poezia de astăzi este și eseu și proză poetică, dar și teatru dramatic, în care eul își caută diferite forme de manifestare. Toate manifestate prin magia cuvântului. Marin Sorescu spunea că poezia este ’’vânătoare de vânt ... o
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
n-ai crede, Cresc ascunse în șervete; Și-ascultați-mă pe mine, Merele cresc în vitrine. Prunele cresc pe cantar, Pepenii în galantar, Fragile, în mare grabă, Cresc de-a gata din tarabă, Și alunele sadea Cresc în bar, de sub tejghea. Un plictis de zile mari: Nici albine, nici bondari. Dar, în schimb, nimic de zis, Pe-orice stradă din Paris, Orice câine, cât de mic, Crește-n coadă un covrig. ÎN PARIS (Translation Daniel Ioniță) În Paris at corner gates Cherries grow
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
dori o lume perversă doar în bine Doritoare de-o banală dispensă ce doru-mi să aline. N-aș abdica din rolul meu de rege peste cei mult prea curați Și-aș da pentru cei ce se iubesc o lege de plictis în amor să nu fie deranjați. Femeia aș slăvi-o cu stima cea distinsă de complementare rugi Și flacăra iubirii pe veci a fi aprinsă pe cel iubit să nu alungi. Voi drege suflete rănite de amor uitat Cu sentimentele
MI-S BĂTRÂN DISTINSĂ DOAMNĂ ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373087_a_374416]
-
Fetele plâng în caiete cu prinți... Trec oameni goi peste gări de nisip Tu vei pleca într-un tren fumuriu Bate un vânt de sfârșit vișiniu Măștile curg cenușiu pe sub chip... Lebădă mea, să dansăm pe asfalt Dânsul confuz, de plictis și amar Cearnă pe noi glodul vieții de jar Ziare în vânt și ninsori de cobalt Patimă mea, ne tot țesem din mit Scorburi de șerpi tot zidim din povești Bate un vânt cu scrisori fără vești Tu mi te-
CA UN VERB INTR-UN SCHIT de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373188_a_374517]
-
CATIFEA Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Pufoasă mătăsoasă, ca un motan birmanez mă privește zâmbind cu buzunarele rânjite până la mâneci, cu gura roșie a gulerului tunică căscată a somn, a plictis sau mai degrabă a nerăbdare. Parfumată, iscusită ca o femeie de patruzeci și șapte de ani împliniți, e gata de plecare dis-de- dimineață. O ating după mulți ani cu inima cât un purice, ce dor mi-a fost de ea
HAINA ROȘIE DE CATIFEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371656_a_372985]
-
materie de politică, zece grade sub zero, iartă-mă, prinții domnitori au mers în fața Sultanului pentru a-i oferi prăjituri bine însiropate... Totul merge ca și în rest, comun, adică într-un fel foarte comun. În concluzie: Prostie, Lăcomie, Infamie, Plictis, Neplăceri." Alecsandri lasă, pentru acești primi ani de după 1840, imagini tari ale greutăților sociale, ale tensiunilor dintre un tineret adept al curentelor liberale romantice și conservatorii atașați de ordinea socială, ca de un ritm și de un stil de viață
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Poezia nu are funcție socială. Ea este o forță obscură care precedă omul și îi urmează". Adevărata problemă este aceea a sfîrșitului credinței în progres, credință distrusă în Vest de conflictul mondial. Repetarea războiului conduce societățile moderne la disperare și plictis, devenite fenomene de masă. Reflecția lui Fondane în ceea ce privește legătura dintre creația estetică și modernitatea tehnică se bazează pe activitățile sale de scenarist din timpul exilului său în Franța, apoi în Argentina. "Cinematograful există în funcție de un lucru de care nu poate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de scenarist din timpul exilului său în Franța, apoi în Argentina. "Cinematograful există în funcție de un lucru de care nu poate fi despărțit și care îi conferă o forță teribilă și îi oferă un loc aparte scrie Fondane este vorba de plictis, imensul plictis care devoră bătrînul ficat al societăților contemporane. Mult mai tînăr decît cei doi mari precursori ai săi, ziarul și music-hall-ul, cinematograful a avut șansa de a se naște chiar în momentul catastrofal în care omul a început să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din timpul exilului său în Franța, apoi în Argentina. "Cinematograful există în funcție de un lucru de care nu poate fi despărțit și care îi conferă o forță teribilă și îi oferă un loc aparte scrie Fondane este vorba de plictis, imensul plictis care devoră bătrînul ficat al societăților contemporane. Mult mai tînăr decît cei doi mari precursori ai săi, ziarul și music-hall-ul, cinematograful a avut șansa de a se naște chiar în momentul catastrofal în care omul a început să înțeleagă că
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fie aceea a realismului domestic. Avînd o bună știință a înnădirii (și destrămării) relației dramatice dintre un bărbat și o femeie, dintre un soț și o soție, scriitorul ne prezintă în Calul verde un cuplu într-o situație de criză. Plictisul a erodat, insidios, conviețuirea celor doi. Se întîmplă... Cu ostenelile împîclite în rutină ale robotelii lui de funcționar, ce avînturi să-i mai ceri domnului Popescu? "Corect ca un principiu", înfundîndu-se în teancuri de hîrțoage, esgte oare numitul Ilie doar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
alții. Departe de a-l repudia și diminua, acest timp trebuie protejat, Încurajat și reconsiderat. Timpul rezervat sinelui presupune acel răgaz al reînnoirii sinelui, al Îmbogățirii lui Împotriva tuturor automatismelor care duc la sclerozarea ființei, la rutina clișeelor și la plictisul programului repetitiv. Este acel timp „gol”, care dă semnificație și aureolează timpul „plin”. Timpul pentru sine este unul al regăsirii eului, al experiențelor interioare care Îmbogățesc. El se opune principiului randamentului, clamat peste tot și prefațează principiul bucuriei trăirii autentice
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ilustreze o anumită stare a tineretului din deceniul al patrulea, sesizabilă, de altfel, în scrierile vremii. Personajele sunt purtate de o nebuloasă aspirație spre afirmare socială, de o puternică dorință de a trăi intens. În fuga permanentă de monotonie și plictis, de involuție biologică și de conștiința morții, „sensul unic” al vieții este satisfacerea instinctului vital, fără interogații și angajări. Însă această cale nu neutralizează obsesia unui „altceva” nedefinit. Autorul folosește o formulă epică modernă, structurându-și cartea în trei părți
APOSTOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285406_a_286735]
-
un decor polar sau exotic (Metamorfoză, Reverie, Paharul fermecat). Erosul e dominant în „fantazii”, precum Moartea Narcisului, o capodoperă a lui A., Scrisoare și Ex-voto... Câteva poezii (Pastel, Fantazie), și ironice, și elegiace, prefigurează maniera lui A. Mirea sau lirica plictisului provincial. În Fantazii, versificația devine mai suplă, apar distihul, trioletul, cvintetul și octava și chiar o formă astrofică, iar lexicul cunoaște o infuzie de neologisme. Un capitol important al activității lui literare îl constituie colaborarea cu alți scriitori, ce reprezenta
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
și psihic. Dacă un spirit fantezist cutreieră unele proze anterioare, „fantezia” sau „fantazia” se impune ca specie epică autonomă abia în volumul Oglinda fermecată (1912). Un rost al acesteia, pentru A., este acela de a izbăvi lumea de urât, de plictis, și de a o transpune într-un vis feeric. În acest univers virgin, adamic, au loc erupții intermitente ale unei infrarealități: întâmplări stranii, coincidențe misterioase, manifestări ale unor forțe oculte. O atmosferă înfiorată de neliniști ușor mistice se conturează din
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
sale au fost citite probabil cu mare voluptate la Curte, dar și În cele mai modeste case burgheze. The Beaux, the Buckstc "The Beaux, the Bucks" Tot cam pe atunci, În aceeași Anglie care se chinuie să-și iasă din plictis, tinerii bărbați din lumea bună mai descoperă ceva. Fără să uite de gomă și morgă, fără să renunțe la pronunțiile afectate, un Lord Barrymore, Lord Selton sau Sir John Lade găsesc de cuviință că poți face senzație și călărind grațios
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
studios. O Întâlnire care Îl lasă pe prinț uluit (și, În secret, fascinat) de impertinența, aerul zeflemitor, indiferent chiar, ale colegianului de 16 ani. Farmecul enigmatic și ambiguu al acestui burghez necunoscut Îi dă fiori, scoțându-l din placiditate și plictis. Iar a doua oară sunt Într-un „față În față” decisiv. E celebrul bal de la Windsor. Viitorul rege, deja ușor corpolent, apare Îmbrăcat cu un fast orbitor, Într-un veșmânt purpuriu, brodat cu strasuri, ca la marile curți ale veacului
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
propriului secol, mărturisește În aceleași vremi, ros de melancolie, proaspăt refuzat la „Jokey Club”: „Un sentiment de rău inexprimabil Începu atunci să fiarbă În sufletele june. Condamnați la nemișcare de către suveranii lumii, lăsați la cheremul tuturor pedanților, al trândăvelii și plictisului, tinerii vedeau cum le pier puterile. Toți acești gladiatori Îmbibați În uleiuri purtau În adâncul sufletului o suferință de neîndurat. Cei mai bogați au devenit libertini; cei cu o avere modestă au ales fie roba, fie spada; iar cei săraci
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
un nou dandysm. E epoca În care Jacques și Marcel Boulenger, Boutet de Monvel, A. De Fouquières Îi descoperă pe dandy-i de la 1830. Dandysmul Își redobândește forțele și culoarea. ș...ț Sportul l-a transformat, l-a debarasat de plictis, de morga sa obligatorie, de flegma disprețuitoare. Acest dandysm, Învăluit Într-un soi de melancolie, preferă bon ton-ul răcelii, reînnodând tradiția unui tip de frivolitate și a unui clasicism Îmblânzit de grația veacului al XVIII-lea. Dandy-ul dansează
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
garanția succesului este, pentru un simplu participant sau pentru Întreaga societate, privirea aprobator-binevoitoare a lui Brummell. Începutul declinului financiar (din cauza pierderilor repetate la jocuri), ruptura cu prințul de Wales pot explica, dar numai până la un punct, stingerea superbului astru. Oboseala, plictisul, luxul de a fi arogant cu suveranul, disprețul afișat În public pentru acesta Îi atrag ura neostoită a puternicului stăpân și, implicit, Îi suspendă Înalta protecție. „ș...ț Ceasul când nu mai exiști pentru nimeni, ceasul nefericirii sunase pentru Brummell
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
se Încinge abia după primul fel. Atunci poate fi pusă În valoare adevărata artă a captării celorlalți printr-o morișcă (totuși bine strunită) de vorbe. Nimic În exces, nimic supralicitat, nimic vulgar. E suficient un singur rateu, un moment de plictis afișat al celorlalți, pentru ca debutantul În „conversaționism” să fie exclus pentru totdeauna. Din clipa aceea e un om pierdut pentru lumea cluburilor. El trebuie să știe cu precizie ce „se poartă” În cutare sau cutare loc. Fie ultimele știri din
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
poți lua o poză, cum ai fura forma unui frac; dar comedia e obositoare, iar masca e crudă, Îngrozitor de purtat chiar pentru cei hotărâți să conspire Împotriva dandysmului, dacă ar fi cazul. Cu atât mai mult pentru drăgălașii noștri tineri. Plictisul pe care Îl inspiră și expiră nu Îi face să fie decât un palid reflex al dandysmului. Oricât dezgust ar afișa, oricât s-ar Înmănușa cu alb până la coate, patria lui Richelieu nu va naște nici un Brummell. III Cei doi
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
erau complet diferite. Societatea de care depindeau le transpare În firi și Îi face din nou să contrasteze. Lui Richelieu, societatea aceasta i-a Înlăturat toate opreliștile dintr-o poftă nedomolită de amuzament; În fața lui Brummell s-a Înfrânat din plictis. Pentru Richelieu societatea aceasta era depravată, pentru Brummell - ipocrită. Aici ar apărea diferența dintre trufia lui Richelieu și dandysmul lui Brummell! IV De fapt, Brummell n-a fost decât un dandy. În timp ce Richelieu, Înainte de a fi soiul de om arogant
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de a fi, nu doar o sumă de trăsături materialmente vizibile. Ci un mod compus din nuanțe, așa cum se Întâmplă Întotdeauna În societățile foarte vechi și foarte civilizate, unde spectacolul e atât de rar și unde conveniența Învinge cu greu plictisul. Niciunde antagonismul dintre conveniențe și plictisul pe care acestea Îl generează nu s-a simțit mai violent În străfundul moravurilor decât În Anglia, societate a Bibliei și a dreptului; și probabil că tocmai din această Încleștare Înverșunată, eternă ca duelul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sumă de trăsături materialmente vizibile. Ci un mod compus din nuanțe, așa cum se Întâmplă Întotdeauna În societățile foarte vechi și foarte civilizate, unde spectacolul e atât de rar și unde conveniența Învinge cu greu plictisul. Niciunde antagonismul dintre conveniențe și plictisul pe care acestea Îl generează nu s-a simțit mai violent În străfundul moravurilor decât În Anglia, societate a Bibliei și a dreptului; și probabil că tocmai din această Încleștare Înverșunată, eternă ca duelul dintre Moarte și Păcat la Milton
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ziua când se vor decide sorții victoriei, trebuie că Însuși modul de a fi pe care Îl numim dandysm se va preschimba profund (dacă va mai exista Încă), deoarece el decurge tocmai din această luptă fără sfârșit Între conveniență și plictis 2. De aceea, una dintre consecințele dandysmului, una dintre principalele sale trăsături sau, mai bine zis, trăsătura sa cea mai generală este de a da mereu naștere neprevăzutului, acel ceva pe care spiritul obișnuit cu jugul regulilor nu-l poate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]